Pentru PNL, salariul mediu net ar urma să crească anual până la 4.800 de lei în 2024, adică o creștere de peste 1.600 de lei față de cât este în prezent, iar salariul minim va crește anual „prin negociere cu partenerii sociali, luând în calcul atât rata inflaţiei cât şi creşterea productivităţii pentru anul anterior”.
Pentru liberali, creșterile salariale trebuie corelate cu productivitatea, iar în plus în viziunea lor piața muncii ar urma să crească cu 560.000 de persoane cumulat în perioada 2021-2024, ajungând la peste 5,6 milioane de persoane.
Pe de altă parte, PSD susține ideea unui salariu minim european care să reprezinte 60% din salariul mediu, măsură pe care au mai încercat să o pună pe masa guvernului și la începutul anului, înainte de declanșarea pandemiei. Astfel valoarea minimului pe economie ar urma să ajungă, în viziunea social-democraților, la 3.500 de lei brut în 2024, iar salariul mediu la 7.010 lei.
Social-democrații mai propun și soluția „impozitului zero pentru salariul minim”, care, spun ei, ar asigura astfel o creștere salarială pentru 85% dintre salariați. În România, există trei salarii minime brute: pentru construcții – 3.000 de lei, pentru cei cu studii superioare – 2.350 de lei, iar pentru cel general este de 2.230 de lei. Potrivit statisticilor, unu din cinci români câștigă salariul minim pe economie.
USR-PLUS propune o soluție și mai radicală: reducerea impozitării muncii prin scutirea de taxe și impozite a 2.230 de lei din salariul brut, echivalentul salariului minim pe economie. „Aplicarea taxelor și impozitelor să se facă doar pe suma care depășește salariul minim pe economie”, mai scrie în programul USR-PLUS.
Găsiți aici programele complete ale PNL, PSD, USR-PLUS
Adrian Codîrlașu, vicepreședintele CFA Society România, asociația analiștilor financiari certificați internațional, spune că în principiu „salariul minim trebuie corelat cu creșterea salariului mediu din economie. Atunci când salariul mediu din economie crește și salariul minim să crească similar”. În condițiile în care, precizează el, „munca este cel mai impozitat factor de producție din România, ar trebui scăzută impozitarea pentru toți”.
Totodată, el atrage atenția că o creștere salarială trebuie să vină dinspre sectorul privat spre cel public. „Concurența de pe piața muncii de pe plan paneuropean și posibilitatea de a lucra de la distanță vor crește eficiența pieței, oamenii putând să lucreze, teoretic, oriunde din UE de acasă, pentru anumite joburi. Acesta va fi un factor care va pune presiune pe creșterea salariilor venită din partea pieței”, spune el.
Pe de altă parte, subliniază analistul financiar, acestea „sunt doar promisiuni, nu știu dacă mare lucru din ele vor fi implementate. Când va ajunge la putere un partid se va confrunta cu realitatea bugetară”.
La rândul său, sociologul Ovidiu Voicu este de părere că mai degrabă sunt promisiuni, pe care există riscul ca nici electoratul să nu le mai creadă.
„Eu îmi aduc aminte că în 2016 ni s-a promis până în 2020 salariul minim parcă de 1.000 de euro și salariul mediu de 1.500 de euro, cam așa era media promisiunilor. Asta este o temă recurentă în politica românească, faptul că partidele, la alegeri, propun cifre rotunde și evident imposibil de atins într-un interval de patru ani. Din punctul meu de vedere nici măcar electoratul nu mai reacționează: e ca în povestea cu Petrică și lupul. După ce vezi de două, trei ori același lucru și nu se întâmplă, lumea o să considere că este o gogoașă electorală”, spune Ovidiu Voicu.
Pe de altă parte, promisiunile electorale de creștere a salariilor nu au un „impact electoral real”, mai spune sociologul: „Cred că fiecare partid, cu propunerea pe care o face, se adresează electoratului lui. Nu este tipul de promisiune electorală care să aibă capacitatea de a schimba opinii, de a atrage nehotărâți sau de a atrage oameni din tabăra adversă”.
Ce spune mediul de afaceri despre propunerile legate de majorările salariale
Confederația Patronală Concordia, care regrupează 13 sectoare ale economiei românești, a analizat punctele tari și punctele slabe, cum impact economic, pentru mediul de afaceri autohton.
În privința promisiunilor legate de creșterile salariale, Concordia precizează că a remarcat în toate programele faptul că „fiecare partid își propune ca obiectiv să continue dezvoltarea economică, care să se traducă în salarii și profituri mai mari, acestea la rândul lor însemnând venituri bugetare în creștere din care se pot finanța importante proiecte publice”.
Dintre partidele cotate cu primele trei șanse la alegerile de duminică – PNL, PSD și USR PLUS – la capitolul salarizare, punctual, Concordia atrage atenția doar asupra majorării salariului minim propusă de PSD și a eliminării taxării pe salariile mici, propuse de USR-PLUS.
PSD
- În privința majorării anuale a salariului minim, am prefera să vedem mai multă greutate dată partenerilor sociali în a agrea aceste creșteri, ținând cont de toată complexitatea economiei, și mai puțin ca acesta să fie stabilit prin decizie politică, mai ales una asumată cu atât de mult timp în avans de momentul implementării și care nu ține cont de ceea ce s-ar putea întâmpla în economie. La ultima rundă de alegeri, nimeni nu a putut să prevadă pandemia de astăzi.
- Suntem de acord că veniturile și pensiile trebuie să crească, dar la baza acestei creșteri trebuie să stea un model de creștere bazată pe investiții, publice și private, care să sporească potențialul economiei românești.
USR-PLUS
- Eliminarea impozitării pentru salariul minim – în această speță, problema nu este analiza conform căreia România are una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salariile minime din Uniunea Europeană, ci modul în care o astfel de măsură este gândită și implementată precum și momentul. Deficitul în România a crescut semnificativ în ultimii ani și după cheltuielile generate de pandemie acesta a ajuns, probabil, în punctul de sus al capacității țării de al finanța la costuri rezonabile. România va traversa probabil o perioadă de consolidare fiscală și nu este foarte clar cum va reuși în același timp să-și permită o astfel de măsură. Credem de asemenea că este necesară reflecție suplimentară în privința persoanelor care vor beneficia de această măsură. Deși înțelegem caracterul nediscriminatoriu propus de USRPLUS, ne întrebăm dacă nu cumva trebuie găsită o cale, în colaborare cu partenerii sociali, prin care doar cei care sunt remunerați la nivelul salariului minim să beneficieze de această scutire.
Facebook Forum