Linkuri accesibilitate

One-to-One | Vicepremierul Kelemen Hunor despre austeritate, legile securității, plagiat și Viktor Orbán


Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune cu privire la legile securității naționale că este inacceptabil să limiteze drepturile fundamentale.

Kelemen Hunor, vicepremierul României, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că urmează o perioadă foarte dificilă din punct de vedere economic, iar următorii ani vor reprezenta o criză permanentă.

Comerțul, lanțurile de distribuție, logistice și producția vor fi afectate, spune el, dar dă asigurări că Guvernul nu se gândește la austeritate. „Nu vrem și nu vom tăia salariile, nu vrem și nu vom tăia pensiile, nu vom da afară oameni din administrație, eventual nu vom mai angaja”, spune Kelemen Hunor.

Potrivit vicepremierului, capacitățile de stocare a gazului vor fi pline, dar România nu va putea acoperi astfel toată iarna și va trebui să importe.

Principalele declarații pe scurt:

  • Despre plagiatul premierului Nicolae Ciucă: Categoric vreau să aflu adevărul, dar e o chestiune care trebuie rezolvată în altă parte, nu în coaliție și nu în Guvern. De fiecare dată mă mir când văd politicienii care se înghesuie să dea doctorate. Nu înțeleg de ce această înghesuială, văd așa, o competiție, o modă parcă, asta înseamnă că ai un statut social nu știu de care, dacă ai dat doctoratul undeva;
  • Despre legile securității naționale: Nu se poate accepta să te întorci în trecut și nu se poate accepta să limitezi drepturile fundamentale, să nu ai un control parlamentar eficient și să nu existe într-adevăr un echilibru. În coaliție, noi nu am discutat. E foarte bine că se discută în spațiul public, dar suntem departe de momentul în care va exista o discuție aplicată;
  • Despre avertismentul Laurei Codruța Kövesi: Știți cum e chestia asta, când tu strigi lupul, lupul și nu e lupul nicăieri. Și când vine lupul, nu te mai crede nimeni. Nimeni nu dorește să limiteze drepturile avertizorilor [de integritate]. A fost o declarație cam prematură a doamnei Kövesi, fiindcă nu s-a încheiat procedura legislativă. Directiva trebuie preluată, vorbim de armonizarea legislației. Eu nu sunt de acord cu denunțul anonim. Dacă ești curajos să spui adevărul, să spui cu nume și prenume ce ai văzut, ce nereguli ai constatat;
  • Despre modificările Codului Fiscal: 11 miliarde de lei pot ajunge la bugetul statului și la bugetele locale. România este, într-un fel, un paradis fiscal nedeclarat. 10 la sută cotă unică, la dividende 5 la sută, unde mai găsiți 5 la sută? Există în România oameni care au 20, 30 de microîntreprinderi fără niciun angajat și rulează un milion de euro pe fiecare și nu plătesc taxe;
  • Despre regimul Viktor Orbán: Care ar fi pericolul? Că spui lucrurilor pe nume? Uniunea Europeană, în acest moment, are provocări și dificultăți uriașe. Lipsește cu desăvârșire o viziune, nu există un leadership, totul este supus unei ideologii și cam atât. E o lipsă de viziune și de curaj intelectual, o lipsă de guvernare politică la nivelul Uniunii Europene. Dacă nu spunem lucrurilor pe nume, dacă ne supărăm când cineva spune că el vede un pic altfel situația, atunci suntem condamnați la eșec;

Europa Liberă: Domnule vicepremier, într-o conferință de presă, președintele României, Klaus Iohannis, a spus că nu crede că România se va confrunta cu austeritatea, dar situația e complexă și e important să ne pregătim pentru vremuri în continuare complicate, referindu-se și la criza alimentară ce urmează. Ce ar putea urma?

Kelemen Hunor: Trecem printr-o criză extrem de complexă, o criză globală, criză multiplă. Sigur, nu a început astăzi. Războiul din Ucraina a amplificat această criză, dar, de fapt, de la pandemie sau chiar înainte de pandemie, deja a apărut semnalul că urmează o perioadă mai grea.

Kelemen Hunor despre austeritate, gaze, cod fiscal, cota unica
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:18:06 0:00

Nu este o criză care a fost generată de România sau o criză care a fost generată de țările din regiune. Pandemia a complicat această criză. Acest Green Deal și trecerea foarte rapidă de la energia fosilă la energie regenerabilă a creat o criză pe piața energetică.

A venit războiul care a amplificat toate crizele, inflația. Era clar, când Banca Centrală Europeană a aruncat foarte mulți bani pe piață, era clar că urmează o inflație, că odată scoasă pasta de dinți din tub, nu mai poți să o bagi înapoi.

Lucrurile nu se vor rezolva repede, piața noastră nu se întoarce unde eram în 2019 sau la începutul anului 2020. Probabil că tot deceniul vom avea o criză permanentă. Vom avea mai puține produse și mai scumpe.

Efectele s-au amplificat pe parcursul anului 2021. Și, sigur, totul a fost accelerat și accentuat de război și criză alimentară nu neaparat în România, nu neapărat în Europa, dar pe segmentul cereale, floarea soarelui, unde Ucraina și Rusia sunt producători mari, sigur că se va simți.

Trebuie să spunem foarte franc oamenilor, nu avem voie să spunem că lucrurile se vor rezolva repede, că piața noastră se întoarce unde eram în 2019 sau la începutul anului 2020.

Probabil că tot deceniul, încă câțiva ani buni, până la sfârșitul deceniului, vom avea o criză permanentă, fiindcă nici războiul nu se va termina mâine. Se schimbă nu neapărat ordinea mondială, dar raportul de forțe, echilibrul de forțe se schimbă și se simte deja o tensiune și în alte regiuni, care va afecta comerțul, va afecta lanțurile de distribuție, logistice și producția, până la urmă.

Acum se văd vulnerabilitățile pentru Europa, pentru industria și economia europeană. Și aceste vulnerabilități nu pot fi într-un an, doi, rezolvate. Probabil pe termen mediu da, trebuie să aduci producția mai aproape de Europa, ca să nu fii expus neapărat la tot ce se întâmplă și ce dorește China.

Aceste crize multiple ne vor afecta. Sigur, Guvernul trebuie să facă tot ce depinde de Guvern, nu are cum să rezolve toate problemele, fiindcă nu Guvernul a generat această criză. Dar, prin instrumentele guvernamentale trebuie să ne pregătim și să încercăm să mai aplanăm din efectele crizei.

Europa Liberă: Putem intra în austeritate, în criză economică, în câteva luni?

Kelemen Hunor: Nu cred și nimeni nu dorește să intrăm într-o austeritate, cum am avut în 2009, 2010, 2011. Sigur că pe piața energetică, pe piața serviciilor, pe piața alimentară vom avea probabil mai puține produse și mai scumpe, servicii mai scumpe. Acest lucru înseamnă că, pentru fiecare om, pentru fiecare familie și pentru fiecare stat și națiune, urmează o regândire a priorităților.

În această perioadă trebuie accelerate investițiile publice, fiindcă crează și locuri de muncă, dar ajută și economia națională. Deja se vede cum în anumite domenii inflația începe să se oprească. Asta nu înseamnă că nu o să mai avem încă un salt, dar mult mai mic, probabil tot ce înseamnă materiale de construcții și tot ce înseamnă investiții în construcții aproape s-a stabilizat, dar încă nu putem spune că am ajuns la maxim.

Trebuie să protejăm acele categorii sociale vulnerabile care, fără ajutorul statului, s-ar putea să aibă de suferit mult mai mult decât într-o perioadă normală și trebuie să menținem echilibrul cheltuieli – venituri, dar la austeritate nu ne gândim.

Nu vrem și nu vom tăia salariile, nu vrem și nu vom tăia pensiile, nu vom da afară oameni din administrație, eventual nu vom mai angaja, asta e o altă discuție, dar ceea ce noi am făcut în 2009, 2010, 2011 nu se va repeta. E o altă criză, e o altă situație, nu se compară.

Trebuie să importăm în continuare, dar avem în acest moment toate garanțiile că nu vom rămâne fără gaze în perioada de iarnă. Evoluția prețurilor ne va afecta pe toți, indiferent dacă avem capacitățile de stocare la maxim.

Europa Liberă: La iarnă, cum va fi? Vom avea suficiente gaze, există și această întrebare, pentru că am putea ajunge să raționalizăm gazele pentru companii?

Kelemen Hunor: Eu sunt convins că capacitățile noastre de stocare, până când începe sezonul de iarnă, vor fi pline, 85 - 90 la sută vor fi pline. Dar acest lucru nu înseamnă că doar din stocurile de gaze naturale putem acoperi toată iarna.

Trebuie să importăm în continuare, dar avem în acest moment toate garanțiile că nu vom rămâne fără gaze în perioada de iarnă.

Sigur, lucrurile la un moment dat devin mai complicate, fiindcă e o piață interconectată. Nu suntem o piață izolată, iar evoluția prețurilor ne va afecta pe toți, indiferent dacă avem capacitățile de stocare la maxim.

Aici e o altă discuție, dacă trebuie să renunțe Europa la gaze naturale, dacă trebuie să renunțe la energia nucleară, fiindcă trebuie să producem energie electrică din ceva și doar din soare și vânt, pe sistemul regenerabil, verde, nu ai cum să acoperi toate capacitățile și toate necesitățile Uniunii Europene, nu numai la populație. La industrie nici nu se pune problema să acoperi totul.

Și atunci trebuie să pui întrebarea: vulnerabilizăm și mai mult economia europeană și reducem capacitatea de competiție cu China, cu Statele Unite, cu India, cu celelalte zone destul de dezvoltate sau foarte dezvoltate din punct de vedere economic sau nu?

Uniunea Europeană, economia europeană, mai are un avantaj, dar dacă nu păstrăm acest avantaj, foarte repede se prăbușește peste noi. Și vrând, nevrând, dacă noi din tot ce înseamnă energie facem ideologie, ideologizăm și mergem doar pe o chestiune ideologică, vom pierde cu toții.

De aceea, România nu are niciun interes să meargă într-un ritm accelerat, foarte accelerat și să spună că în 2035 gata, am trecut la energie electrică și totul este regenerabil. Nu vom putea, pur și simplu va fi exclus, nu numai pentru noi și pentru Germania și pentru Italia și pentru Franța, care, totuși, pe nuclear stă destul de bine, chiar foarte bine. Dar nici Franța nu are cum să renunțe la gaze, nu are cum să renunțe la anumite resurse în zona energetică, este imposibil.

România, în acest moment, este într-un fel un paradis fiscal nedeclarat. 10 la sută cotă unică, la dividende 5 la sută, unde mai găsiți 5 la sută?

Europa Liberă: Vorbim și despre modificările Codului Fiscal. Economiștii vorbesc mai degrabă despre supraviețuire, despre disperare, despre foame de bani și mai puțin despre a încasa mai mulți bani la buget.

Kelemen Hunor: România, în acest moment, este într-un fel un paradis fiscal nedeclarat. 10 la sută cotă unică, la dividende 5 la sută, unde mai găsiți 5 la sută? La microîntreprinderi, iarăși, o chestiune foarte, foarte relaxată și câteva excepții în zona IT, de construcții, agricultură și industria alimentară, unde, iarăși, statul a renunțat la a încasa niște impozite.

În PNRR, anul trecut, s-a negociat, era o condiție să eliminăm excepțiile, să punem ordine în zona de microîntreprinderi, fiindcă există în România oameni care au 20, 30 de microîntreprinderi fără niciun angajat și rulează un milion de euro pe fiecare și nu plătesc taxe, fiindcă există această posibilitate.

Aici trebuie să punem ordine, pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie să echilibrăm încasările fără să renunțăm la atractivitatea României, fiindcă România în acest moment este atractivă pentru investitori și în ceea ce privește dividendele și în ceea ce privește cota de impozitare, dar această nevoie de a echilibra bugetul sigur că există în continuare.

Vorbim de un proiect care astăzi intră în prima lectură la ședința de Guvern. Probabil săptămâna viitoare va fi ordonanța simplă adoptată. Noi discutăm despre a echilibra lucrurile, de a aduce la buget în jur de 11 miliarde de lei.

Europa Liberă: Și vom reuși?

Kelemen Hunor: Vrem să aducem acești bani fără să punem o presiune pe persoane, pe familii, acolo unde, eventual, cresc impozitele la locuințe, la imobiliare, să introducem niște deductibilități, să creștem plafonul de deductibilități, care oricum merg la autoritățile locale, nu la bugetul național.

Nu poți să lași nici autoritățile locale fără bani. 11 miliarde de lei să ajungă la bugetul statului și la bugetele locale.

Încercăm să aducem încă unu la sută din PIB la buget, plus digitalizarea ANAF-ului, ca să mai scoatem din economia gri, din economia neagră la suprafață, fiindcă sunt zone nefiscalizate în continuare și să introducem posibilitatea de a cuantifica venitul global, ca să știm pentru fiecare persoană care sunt veniturile într-un an de zile.

Până când nu ai această modalitate, sigur nici nu poți să schimbi modul de impozitare. A fost o discuție dacă trecem sau nu trecem la un impozit progresiv sau rămânem pe cota unică.

Din punctul meu de vedere, cota unică, pentru România, este varianta corectă, aplicabilă și trebuie păstrată. Dar, sigur, alții au avut altă părere. Acum, rămâne cota unică fără doar și poate.​

Europa Liberă: E posibil ca, în momentul în care va avea loc rocada la guvernare, taxa de solidaritate și impozitul progresiv să revină în atenție și să fie aplicate în România?

Kelemen Hunor: Taxa de solidaritate se poate aplica ușor. E vorba despre o perioadă scurtă de timp, aici au fost abordări diferite în coaliție și în acest moment nu există o propunere în sensul de a introduce o taxă de solidaritate.

Cât privește impozitul progresiv, eu personal nu cred că putem în termen scurt să trecem la impozitarea progresivă a veniturilor. Pe termen lung, ce se va întâmpla, nu știu, dar după rocadă nu cred că vor fi schimbări, asta înseamnă a doua parte a anului 2023, când nu ai cum să schimbi în cursul anului. Oricum, trebuie să lași șase luni de zile.

Pe de altă parte, 2024 fiind un an electoral, nu bulversezi sistemul fiscal și sistemul de impozitare.

Pentru noi, din punctul meu de vedere, este mult mai ok dacă aduci la suprafață ceva din zonele nefiscalizate, dacă elimini excepțiile, până în 2024 - 2025 trebuie eliminate excepțiile, și dacă, din TVA, aduci mai mulți bani la buget. Aici, într-adevăr, suntem spre coada țărilor Uniunii Europene, în ceea ce privește colectarea la buget. Trebuie să ajungem la peste 30 la sută, dacă se poate în doi ani de zile.

Ar fi un salt uriaș și am crește veniturile, dar trebuie să meargă și economia și trebuie să ne ocupăm de investițiile publice, trebuie să atragem investitori.

Prima jumătate a acestui an a fost bună. Au crescut investițiile directe cu 30 - 34 la sută față de anul trecut, dar în acest moment, trebuie să fim atenți, fiindcă foarte mulți, din cauza războiului, se retrag din Ucraina, foarte mulți vor să aducă liniile de producție mai aproape, din China, din Asia, mai spre Europa, ca să nu existe aceste vulnerabilități uriașe. România poate să fie o piață și trebuie să fie o piață atractivă.

De ce nu facem cum au făcut ungurii? Ungaria, prin MOL, deține cam 80% din piața de petrol, combustibil, rafinărie. MOL este în proprietatea statului. România a vândut totul și acum se văd greșelile trecutului. Cum se spune: păcatele vechi au umbre lungi.

Europa Liberă: Reducerea prețurilor la carburanți, compensarea cu 50 de bani. Se putea face mai mult și ce se va întâmpla după aceste trei luni de zile?

Kelemen Hunor: Sigur, toată lumea a vrut mai mult, și PNL, și PSD, și noi, au fost mai multe variante.

Prima variantă de lucru a fost să plafonăm, dar este aproape imposibil să intervii așa pe piață, dacă nu ai posibilitatea de a compensa, că trebuie să dai de undeva diferența.

A fost discuția să reducem TVA-ul la jumătate și să scădem și accizele și asta ar fi însemnat 2-3 lei. Dar nimeni nu a dat nicio garanție că, dacă reducem TVA-ul și accizele, atunci prețul rămâne scăzut pe termen mediu. Și dacă tu reduci accizele și TVA-ul și prețul rămâne acolo, n-ai făcut nimic.

Și atunci am mers pe această variantă, o variantă care ne costă în jur de 300 de milioane pe lună, în funcție de consum și înseamnă 50 de bani. Sigur că e puțin. Toată lumea ar fi vrut mai mult.

De ce nu putem să umblăm la marja de profit la companie? Fiindcă nu este companie de stat. Noi am vândut și Petromul și Rompetrolul. Statul român nu deține aproape nimic din ce înseamnă rafinărie și industria petrolieră.

Toată lumea spune de ce nu facem cum au făcut ungurii? Ungaria, prin MOL, deține cam 80% din piața de petrol, combustibil, rafinărie. MOL este în proprietatea statului. Ei au redus marja de profit la companie, au putut să intervină pentru că erau proprietarul firmei.

România a vândut totul și acum se văd greșelile trecutului. Cum se spune: păcatele vechi au umbre lungi. Acum simțim noi dacă am greșit în trecut și ce am greșit.

Europa Liberă: Există riscuri mari în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)? De câți bani se va folosi România în final?

Kelemen Hunor: E greu de spus câți bani vom folosi. Eu văd că la Ministerul Dezvoltării lucrurile au fost pornite repede, e ok. Văd că și celelalte ministere, în ceea ce privește prima jumătate a anului 2022, au atins toate țintele și au început să pregătească ghidurile și începe absorbția fondurilor.

Kelemen Hunor: Banii din PNRR vin de anul viitor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:48 0:00

Recunosc că sunt anumite zone mai dificile din punctul de vedere al investițiilor și în continuare există discuții. Vom avea și o problemă. Văd deja că anumite lucrări au fost scoase la licitație de 4, 5 ori și încă nu s-a adjudecat, nu au venit firme serioase.

Când ai foarte mulți bani pentru investițiile publice și nu ai în zona privată o acoperire în ceea ce privește firmele care fac aceste investiții, fiindcă statul dă banii de la buget, de la Uniunea Europeană, dar nu statul lucrează efectiv, se vede că apar dificultăți.

Eu cred că, în PNRR, sumele vor fi atrase si vor fi folosite și acest lucru se va vedea începând de anul viitor, nu mai repede. Pentru autoritățile locale, semnarea contractelor va începe undeva în a doua parte a anului, dar deja sunt lucrări care pot fi decontate în acest an, lucrări care au intrat pe programele aprobate în PNRR.

Europa Liberă: Vor fi folosiți măcar de jumătate din banii din PNRR?

Kelemen Hunor: Da, categoric, nu asta e problema. Problema e dacă vom folosi și creditele sau doar granturile din PNRR. Trebuie să aplici și reformele. Totul este legat.

Dacă, undeva, o reformă se oprește și Comisia ajunge la concluzia că nu ai făcut ceea ce ai promis, ceea ce ai semnat, dacă negocierile în toate domeniile nu au fost făcute foarte bine, atunci pot fi oprite finanțările.

Deci, vor fi, din acest punct de vedere, momente dificile pentru România, căci trebuie să facă niște reforme.

Europa Liberă: Legea avertizorilor de integritate, adoptată diferit de recomandările Uniunii Europene. E și un avertisment lansat de șefa Parchetului European, Laura Codruța Kövesi legat de avertizorilor de integritate, care spune că e afectat statul de drept. Legea e necesară și pentru deblocarea banilor din PNRR, dar limitează drepturile avertizorilor de integritate. Ce urmează?

Kelemen Hunor: Nu s-a încheiat procedura. Vorbim despre ceva care nu este finalizat. Forma care a plecat de la Guvern, proiectul de lege, din punctul nostru de vedere, a fost ok. Au fost niște schimbări, important este să preluăm ce este în directivă, dar să nu adăugăm nimic.

Kelemen Hunor și legea avertizorilor de integritate: Kövesi s-a grăbit
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:18 0:00

Nu sunt de acord să venim și să mai supralicităm o directivă. Directiva trebuie preluată, asta este în acest moment, vorbim de armonizarea legislației și bineînțeles trebuie văzut dacă în această formă, care este la Curtea Constituțională, directiva este transpusă sau nu este transpusă.

E o discuție cu denunțul anonim. Eu nu sunt de acord cu denunțul anonim. Dacă ești curajos să spui adevărul, să spui cu nume și prenume ce ai văzut, ce nereguli ai constatat. Chestia asta că fiecare anonim scrie o scrisoare și după aceea începe o poveste din asta complicată nu cred că este ok.

Nimeni nu dorește să limiteze drepturile avertizorilor. Nu este o procedură finalizată. Vom vedea ce spune Curtea, după aceea președintele dacă retrimite sau nu retrimite Parlamentului, e o altă discuție.

Știți cum e chestia asta, când tu strigi lupul, lupul și nu e lupul nicăieri. Și când vine lupul, nu te mai crede nimeni. Deci, a fost o declarație cam prematură a doamnei Kövesi, fiindcă nu s-a încheiat procedura legislativă.

Europa Liberă: Draftul legilor securității a ajuns la dumneavoastră înainte să apară în spațiul public, în presă?

Kelemen Hunor: Nu a fost nicio discuție în coaliție, nu am primit nimic formal, oficial, de la nimeni. În coaliție nu a existat nici măcar o discuție despre Legile Securității.

Kelemen Hunor, legile securității și întoarcerea în trecut
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:06 0:00

A fost în februarie, începutul lui martie, o discuție că urmează să primim formal, oficial legile, proiectele de legi. Vom înființa o comisie în Parlament și vom discuta, dar nu s-a întâmplat încă nicio discuție. Sigur, ceea ce a apărut în presă, a apărut în presă.

În Parlament, s-a înființat comisia comună, unde se va lucra pe aceste proiecte de legi. Drept de inițiativă au Guvernul și ministerele și cetățenii, în anumite condiții. Altcineva nu are drept de inițiativă.

Europa Liberă: Cine a făcut proiectul acesta?

Kelemen Hunor: Asta nu știu, nu mă întrebați pe mine.

Europa Liberă: E riscant în forma în care e?

Kelemen Hunor: Da, absolut. Mai ales în două, trei locuri, nu se poate, n-o să rămână așa cum a fost în proiect, dacă ajunge în coaliție, ajunge în Guvern. Nu se poate accepta să te întorci în trecut și nu se poate accepta să limitezi drepturile fundamentale, să nu ai un control parlamentar eficient și să nu existe într-adevăr un echilibru.

Nimeni nu contestă că din ‘91, ‘92, a trecut o grămadă de timp și trebuie armonizate legile. Atunci nu exista problema securității cibernetice, nu se punea problema războiului hibrid, terorismul și crima organizată erau într-o altă etapă.

Deci, din acest punct de vedere, nimeni nu spune că nu trebuia actualizată legislația în acest domeniu. Mulți au încercat, toate guvernele în perioada 2000 – 2004, apoi perioada după 2004. Nimeni nu a reușit până acum, nici măcar să vină cu un proiect de lege.

Guvernul trebuie să fie inițiatorul, altcineva nu are cine să fie inițiator. Autor necunoscut pentru legi nu există. Dar, în coaliție, noi nu am discutat. E foarte bine că s-a discutat în spațiul public. E foarte bine că se discută, dar suntem departe de momentul în care va exista o discuție aplicată.

Europa Liberă: V-ați întâlnit cu președinta Ungariei, doamna Katalin Novák, care a ales să facă prima vizită oficială în Ardeal. Nu a fost o întâlnire oficială cu președintele României. A postat pe Facebook, însă, un mesaj în care spunea că s-a întâlnit cu dumneavoastră și preciza că îi reprezintă pe toți maghiarii, nu contează dacă cineva trăiește în interiorul sau în afara granițelor. MAE l-a contactat atunci pe ambasadorul Ungariei în România și i-a transmis preocuparea în legătură cu această declarație. Cum ați primit această vizită și cum au venit declarațiile de după, cum le-ați interpretat?

Kelemen Hunor: Nu a fost o vizită programată în momentul în care doamna Novák a devenit președintele Ungariei. Aceasta a fost invitată la o activitate, la o aniversare a Bisericii Reformate, a acceptat și, între timp, s-a întâmplat să fie aleasă în această funcție. Deci, asta a fost. Nu a refuzat invitația după ce a fost aleasă președinte.

Kelemen Hunor despre vizita în Transilvania a președintei Ungariei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:49 0:00

Oricine vine din Ungaria, orice oficial, indiferent dacă e președinte, ministru, premier și dorește să se întâlnească cu reprezentanții comunității maghiare, cu UDMR și cu mine, sigur că mă voi întâlni în continuare. Nu am refuzat, nu voi refuza, fiindcă este corect să mă întâlnesc cu cei care vin și, din acest punct de vedere, noi avem o relație extrem de echilibrată și corectă.

Sigur, după această vizită, au apărut foarte multe comentarii. Nu discut ce spun unii, ce spun alții. Important este că relațiile româno-maghiare se îmbunătățesc.

Doamna Novák a fost și în București, m-am întâlnit cu ea și în București, a fost la președintele Iohannis, a fost și o întâlnire bilaterală.

Eu cred că important este să vedem aceste relații într-o evoluție pozitivă atât pentru români, cât și pentru maghiarii din România, atât pentru România, cât și pentru Ungaria.

Pe plan regional, suntem și vom rămâne vecini. Multe lucruri se schimbă în viața noastră, geografia nu se va schimba, vom rămâne vecini și vom fi alături unii de alții pe termen foarte lung.

Pentru Uniunea Europeană, nu există un pericol din interior. Dacă există pericol din interior, oricum nu se află la Budapesta și nu de la Budapesta pleacă.

Europa Liberă: O analiză New York Times vorbea la începutul anului despre Ungaria, un model de stat iliberal sub conducerea lui Viktor Orbán, vorbea despre Viktor Orbán drept o amenințare existențială la adresa blocului comunitar, bloc comunitar care se consideră un model când vine vorba despre drepturile omului și statul de drept. Vorbim despre regimul Viktor Orbán și derapajele democratice. Cum vă mai înțelegeți cu premierul Viktor Orbán?

Kelemen Hunor: Foarte bine mă înțeleg și asta se știe. Nu este o noutate. Nu asta este problema, dacă eu mă înțeleg bine sau nu. Problema este când unii fac astfel de declarații, astfel de afirmații și astfel de aprecieri. Eu trebuie să recunosc că nu sunt de acord cu aceste afirmații.

Pentru Uniunea Europeană, nu există un pericol din interior. Dacă există pericol din interior, oricum nu se află la Budapesta și nu de la Budapesta pleacă. Sunt chestiuni care pleacă dintr-un impuls ideologic.

Kelemen Hunor despre regimul lui Viktor Orbán
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:57 0:00

Democrația este de foarte multe feluri. Democrația este un mecanism de decizie. Democrația nu este o ideologie. Democrația poate să fie și creștin-democrată, poate să fie și social-democrată, poate să fie liberală, poate să fie iliberală, poate să fie populară, să fie de foarte multe feluri, dar nu poți să spui că democrația este definită doar ideologic.

Este un mecanism de decizie. Unii cred în liberalism, alții cred în social-democrație, alții în creștin-democrație.

Europa Liberă: Nu vedeți un pericol în Ungaria din acest punct de vedere?

Uniunea Europeană are dificultăți uriașe. Lipsește cu desăvârșire o viziune, nu există un leadership, e o lipsă de viziune și de curaj intelectual, o lipsă de guvernare politică la nivelul Uniunii Europene.

Kelemen Hunor: Care ar fi pericolul? Că spui lucrurilor pe nume? Că spui anumite chestiuni care, eventual, te deranjează pe tine, ca stat membru în Uniunea Europeană?

Uniunea Europeană, în acest moment, are provocări și dificultăți uriașe. Lipsește cu desăvârșire o viziune. Nu există un leadership în Uniunea Europeană. Unde suntem și unde vrem să ajungem. Totul este supus unei ideologii și cam atât. Nu se vede nimic dincolo.

Deci, o lipsă de viziune și de curaj intelectual, o lipsă de guvernare politică la nivelul Uniunii Europene. Sunt lucruri despre care trebuie să vorbim, despre care e bine să vorbim în fiecare zi și aici, toți suntem conștienți, și România și Ungaria și țările din Europa Centrală, că doar împreună vom reuși în această competiție.

Niciun stat membru separat nu va ieși învingător. Nici măcar Germania nu va ieși singură învingătoare, nu are cum să iasă învingătoare în această competiție globală.

Suntem într-o competiție globală, dar acest lucru nu înseamnă că tu trebuie să taci și să nu spui ce gândești despre lume. Este cel mai ușor și cel mai confortabil: aștepți să vezi unde e majoritatea și după aceea, pac!, te așezi și tu la masă.

Din acest punct de vedere, eu cred că și această dezbatere despre viitorul Uniunii Europene, inclusiv despre reformarea Uniunii, în ceea ce privește schimbarea tratatelor, este o discuție binevenită, dar cam târziu.

Și, dacă nu suntem sinceri și nu spunem lucrurilor pe nume, dacă ne supărăm unii pe alții când cineva spune că el vede un pic altfel situația, atunci suntem condamnați la eșec.

Europa Liberă: Președintele Klaus Iohannis spunea că echipa guvernamentală s-a sudat, iar Guvernul lucrează bine. Acuzația de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă crează tensiune în coaliție?

Kelemen Hunor: Nu discutăm despre această chestiune, nu am discutat niciodată. Eu nu am simțit nicio tensiune. Sigur, e o chestiune care trebuie rezolvată în altă parte, nu în coaliție și nu în Guvern.

Eu am văzut decizia care e pe procedură și aici discutăm dacă un ordin de ministru, un act administrativ, care a produs efectele, poate să fie anulat tot printr-un ordin sau trebuie atacat în justiție.

Kelemen Hunor despre acuzația de plagiat adusă premierului Ciucă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:16 0:00

Este vorba de titlul de doctor, fiindcă se acordă prin ordin de ministru și pe drept constituțional, pe drept administrativ, un ordin de ministru, un act administrativ, dacă a produs efecte, trebuie să ataci în justiție, nu se poate anula simplu, printr-un act similar, trebuie să mergi în justiție.

Și aici a fost decizia pe o procedură, nu pe fond. Judecătoarea sau judecătorul nu a spus, pe fond, care e situația, ci pe procedură.

Motivarea e o altă chestiune. Nu discut, fiindcă nu îmi permit eu să discut despre cum motivează un judecător o decizie, dar am râs și eu, atâta pot să vă spun, când am citit motivarea.

De fiecare dată mă mir când văd politicienii care se înghesuie să dea doctorate. Nu înțeleg de ce această înghesuială, văd așa, o competiție, o modă parcă, acum, asta înseamnă că ai un statut social nu știu de care, dacă ai dat doctoratul undeva.

Europa Liberă: Personal doriți să aflați adevărul? Mă întreb dacă o să aflăm vreodată dacă a plagiat premierul Nicolae Ciucă?

Kelemen Hunor: Categoric, fiecare dorește să afle adevărul. Nu am citit lucrarea, am citit și eu articole din presă. Probabil că nici nu voi citi lucrarea, nu e domeniul care mă interesează și oricum n-aș putea să fac o evaluare despre această lucrare.

Eu, dincolo de această chestiune legată de premier, de fiecare dată, mă mir când văd politicienii care se înghesuie să dea doctorate. Dacă vrei o carieră universitară, dacă vrei o carieră academică, în cercetare, acolo unde ai nevoie de doctorate, e altceva.

În rest, chiar nu înțeleg de ce această înghesuială, dar asta nu are legătură cu subiectul, cu persoana premierului, ci pur și simplu văd așa, o competiție, o modă parcă, acum, asta înseamnă că ai un statut social nu știu de care, dacă ai dat doctoratul undeva.

Mă rog, sigur, a fost într-o altă perioadă în viața premierului, când era în armată, probabil că era necesar acest demers. Deci, nu vreau să discut cazul, fiindcă încă suntem pe o procedură, nu s-a finalizat.​

Europa Liberă: Rezistă coaliția până în 2024 și ce urmează după 2024?

Kelemen Hunor: Rezistă. Trebuie să reziste. Nu există alternativă în acest moment. Pe formula politică actuală în Parlament, nu există alternativă la actuala coaliție.

Ce se va întâmpla după 2024 ne va arăta electoratul. Eu nu pot să spun, dar eu simt între partidele aflate în coaliție o dorință de a colabora pe termen lung.

Dacă acest lucru va fi posibil sau nu va fi posibil, e o chestiune complicată, dar, probabil, dacă lucrurile merg așa cum văd eu azi, atunci da, pe termen mediu și dincolo de 2024, e posibilă o colaborare în această formulă. Nimeni nu neagă acest lucru, dar în acest moment sunt lucruri mult mai importante decât să vedem ce se va întâmpla după 2024.

Săptămânal, aproape zilnic, avem provocări, suntem ca niște pompieri, ceea ce mie nu îmi place. Pompierii au rolul lor, dar în politică, nu e bine să fii doar pompier. Trebuie să vezi lucrurile pe termen mai lung și să depui și un efort intelectual de a construi o viziune și o strategie pe termen lung, nu numai să stingem focul în fiecare zi, că a mai crescut prețul, că a mai făcut nu știu cine ce minune.

Europa Liberă: Ce le-ați recomanda oamenilor? Spuneați că urmează ani de criză permanentă. Ce-ar putea face?

Kelemen Hunor: Trebuie să fim extrem de deschiși unii cu alții și să nu ne pierdem răbdarea, să încercăm să construim lucruri durabile în viața noastră, în familiile noastre. Trebuie să fim conștienți că ceea ce am văzut acum 5, 6, 7, 10 ani, probabil că nu se va întoarce în viața noastră.

Trebuie să asigurăm pace în regiune, în România. Fără pace nu există dezvoltare, fără pace nu există posibilitatea de a construi ceva și trebuie să fim extrem de echilibrați și chibzuiți când abordăm temele sociale, toate temele care ne interesează.

Să nu renunțăm la libertatea noastră niciun moment și să nu renunțăm la speranța că putem construi noi și putem să proiectăm noi viitorul și viața noastră, să nu cedăm din dorința de a construi liberi societatea.

Dacă suntem în dialog unii cu alții, guvernul cu societatea, societatea cu membrii săi, atunci eu cred că putem depăși această perioadă dificilă și pentru România și pentru celelalte state din regiune.

Urmează o perioadă dificilă. Eu o să fiu sincer de fiecare dată și spuneam de acum câteva luni că vom avea o criză foarte mare. Am spus și anul trecut, unii mi-au zis să nu spun ca să nu sperii oamenii. Ca lideri, trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Trebuie să spui ce vezi tu, ce crezi tu, asta ne-am asumat și eu și colegii mei. Rolul nostru e să fim sinceri și să căutăm soluții.

  • 16x9 Image

    Adriana Nedelea

    Adriana Nedelea este jurnalistă și trainer dicție. Lucrează în presă de aproape 17 ani. Numai în televiziune are o experiență de peste 12 ani, în redacțiile Digi24 și Realitatea TV. În prezent, colaborează cu Europa Liberă România pentru realizarea de interviuri pe teme de actualitate. De asemenea, în fiecare zi de luni, de la ora 18:15, realizează emisiunea Piața Victoriei la Europa FM. 

    A absolvit masterul Terapia logopedică în procesele de comunicare, Facultatea de Psihologie, Universitatea București. Este licențiată în Jurnalism și Științele Comunicării.

 Locuitori din regiunea Nikolaev povestesc despre „cruzimea” ocupanților ruși
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
XS
SM
MD
LG