Guvernul României nu va respecta nici în acest an Legea privind finanțele publice, care prevede că bugetul național pentru anul următor trebuie aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie.
Termenul va fi depășit și acum cu peste două luni, la fel cum s-a întâmplat și în 2024.
Viceprim-ministrul Tánczos Barna spune pentru Europa Liberă că „bugetul se va vota după 30 ianuarie” 2026.
De ce așa de târziu?
„Pentru că este și vacanță parlamentară, trebuie convocat Parlamentul și până atunci trebuie să vedem ce facem cu minunatele pachete pe administrație, pe relansare economică și toate modificările care trebuie aprobate pentru pregătirea Legii bugetului”, explică viceprim-ministrul Tánczos Barna, care a fost și ministru de Finanțe al României.
Reformara administrațiilor – centrală și locală – este subiectul care blochează scrierea și finalizarea proiectului de buget pentru 2026 de cel puțin două luni.
Ședința de miercuri ar urma să deblocheze negocierile din coaliție
Pe 14 noiembrie, premierul Ilie Bolojan, declara la Interviurile one2one că liderii coaliției de guvernare – formată din președinții Partidului Social Democrat (Sorin Grindeanu), Partidului Național Liberal (Ilie Bolojan), Uniunii Salvați România (Dominic Fritz) și ai Uniunii Democrate a Maghiarilor (Kelemen Hunor) – ajunseseră la un consens privind reducerile de personal și alte cheltuieli din instituțiile publice: ministere, primării, consilii județene.
„Am găsit o formulă. (…) Global, 10% din personalul din administraţia locală ar trebui să plece”, explica Ilie Bolojan acum mai bine de o lună în interviul acordat Europei Libere.
„De la 1 ianuarie, se aplică aceste proceduri. (…) Va fi nevoie, probabil, de un trimestru ca să derulezi toate procedurile, pentru că partea de reduceri nu se face simplu. Asta în local.”
„În [administrația] centrală, după ce s-ar adopta această lege, am fi în situaţia în care fiecare minister, fiecare autoritate, vine şi-şi corectează lucrurile”, a mai spus prim-ministrul.
Cu privire la reforma administrațiilor publice, Ilie Bolojan a precizat atunci că, din a doua parte a lunii noiembrie, „începem să punem în procedură de adoptare, prin angajarea răspunderii Guvernului, pachetul pe administraţia locală şi centrală. Avem un acord în coaliţie pe această temă”.
De atunci, discuțiile au rămas blocate pe acest subiect.
Întrebat acum despre valabilitatea declarației din 14 noiembrie a premierului, viceprim-ministrul Tánczos Barna spune cu privire la mersul coaliției că „suntem într-o relație conjugală foarte complicată”.
Fostul ministru de Finanțe din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor (UDMR) precizează că subiectul reformelor restante de care depinde adoptarea bugetului țării pentru anul viitor va fi discutat în ședința coaliției de miercuri, 17 decembrie, prima din ultimele săptămâni.
Marți, președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat că există consens privind reformarea administrației locale, dar că nu acceptă reducerea salariilor în ministere, potrivit news.ro.
„Legat de administraţia centrală, nu susţinem tăierea salariilor”, a spus Grindeanu despre discuţiile așteptate miercuri în coaliţia de guvernare.
Tot miercuri, liderii politici ar urma să tranșeze și problema salariului minim în 2026, potrivit lui Sorin Grindeanu.
„Chestiunile care ţin de administraţie, de salariul minim, de buget sunt alte decizii care vor fi luate în săptămânile viitoare”, a mai spus liderul PSD.
Surse guvernamentale au precizat pentru Europa Liberă că joi, la o zi după negocierile din coaliție, Guvernul se va întruni în ședință.
În funcție de rezultatele discuțiilor politice dintre PSD, PNL, USR și UDMR, Executivul ar putea să adopte acte normative necesare finalizării proiectului de buget pe 2026.
Puține lucruri previzibile deocamdată din proiectul de buget pe 2026
Premierul Ilie Bolojan mai avertiza luna trecută, la Interviurile one2one, că bugetul pe anul 2026 va fi promovat „în momentul în care pachetele pe care se bazează un buget predictibil vor fi adoptate”.
„Și, dacă nu le adoptăm cel mai târziu până la jumătatea lunii decembrie, există, din păcate, riscul foarte mare ca bugetul pe anul viitor să fie compromis din punct de vedere al țintelor deficitului bugetar și nu ne putem permite asta ca țară”, a mai spus el.
Prim-ministrul s-a angajat în fața Comisiei Europene, principalul finanțator al României, că deficitul bugetar nu va depăși 6,5% din produsul intern brut (PIB) în 2026.
În 2025, în urma creșterii TVA și a blocării majorării pensiilor și salariilor, deficitul bugetar ar putea fi sub 8,5% din PIB.
Guvernul și-a asumat în toamnă și alte reduceri de cheltuieli publice și creșterea unor impozite: pe lângă pensii și salarii în aparatul bugetar înghețate, impozitele pe case, terenuri și mașini vor crește de la 1 ianuarie.
Potrivit legislației fiscal bugetare, nici primăriile nu-și pot adopta bugetele până ce nu este adoptat bugetul național.
Guvernul vrea să ceară vineri o nouă tranșă de bani din PNRR
Deși nu toate reformele aferente cererii a treia de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt încheiate, precum cea a pensionării magistraților, Guvernul a decis să ceară Comisiei Europene a patra tranșă de bani.
Cererea ar putea fi depusă pe 19 decembrie.
„Acesta e planul, să depunem (cererea de plată la Comisia Europeană – n.r.) poate chiar vineri. Mai sunt niște discuții de avut însă”, spune pentru Europa Liberă ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Tranșa a patra din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are o valoare de 2,5 miliarde de euro – fonduri nerambursabile și împrumuturi în condiții mai avantajoase față de cele negociată de fiecare țară UE în parte – bani care sunt condiționați de reforme și investiții la care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și alte ministere au lucrat deja.
Miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene au aprobat pe 13 noiembrie noua variantă a PNRR-ului României și ale altor țări membre.
Noul plan, renegociat în ultimele luni de Guvernul României cu Comisia Europeană, prevede renunțarea la 7 miliarde de euro de către București, după ce, în ultimii ani, instituțiile românești nu au reușit să facă la timp reformele și investițiile asumate în 2021.
PNRR-ul asumat de Guvernul României în urmă cu patru ani avea peste 520 de investiții și reforme, în timp ce noul plan prevede mai puțin de 370 de obiective.
România mai poate accesa, prin PNRR, încă aproape 11 miliarde de euro, dacă finalizează investițiile și reformele rămase în plan până în august 2026.
Una dintre marile investiții finanțate prin PNRR este Autostrada Moldovei, A7, dintre Ploiești și Pașcani.
Prognoza economică a Comisiei Europene pentru România
Comisia Europeană prognozează că Produsul Intern Brut (PIB) al României va crește lent în 2026 și ar urma să fie de 1,1%, față de 0,7% în 2025.
Motivul? „Consolidarea fiscală necesară frânează consumul privat și public, afectat la rândul său de o creștere bruscă a inflației”, se arată într-un document al guvernului Uniunii Europene.
Executivul de la Bruxelles anticipează că economia României va continua să crească „datorită unei redresări treptate a investițiilor private, unei accelerări a cheltuielilor finanțate prin programul de buget redus și unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete”.
Totodată, Comisia este de părere că PIB-ul real al României ar putea crește cu peste 2% în 2027, „pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se calmează”.
Comisia anticipează că, în 2025, deficitul bugetar va fi de 8,4% din PIB, iar anul viitor acest indicator va scădea la 6,2% din PIB, în urma măsurilor de ajustare bugetară adoptate de Guvern în ultimele luni.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
