În urma alegerilor legislative, țara se confruntă acum cu perspectiva unui impas politic, în condițiile în care niciunul dintre cele trei grupuri nu are tradiție în a lucra împreună cu altcineva. Rezultatele oficiale sunt așteptate în cursul zilei de luni, 8 iulie.
Agențiile de sondare a opiniei publice prognozează că stânga va obține 184-198 de locuri în Camera Deputaților, alianța centristă a lui Macron - 160-169 și RN (Uniunea Națională) și aliații săi - 135-143.
În urma rezultatelor, Franța se confruntă cu un impas politic după ce alegerile de duminică au adus victoria stângii și nici o formațiune sau alianță nu a câștigat majoritatea în parlament.
Cei mai mulți observatori spun că va urma o perioadă de instabilitate politică, cu efecte interne, dar și asupra rolului Franței în Uniunea Europeană.
Partidul Uniunea Națională (RN), naționalist și eurosceptic, a lui Marine Le Pen, pentru care sondajele preziceau o victorie inclusiv în turul doi, a ieșit pe locul trei.
Rezultatele arată, spun observatorii, și un eșec pentru președintele Emmanuel Macron, care a convocat alegerile anticipate, pentru a clarifica peisajul politic după ce alegerile europene din 9 iunie au adus un rezultat slab pentru grupul centrist și unul foarte bun pentru extrema dreaptă.
Parlamentul rezultat în urma alegerilor legislative va fi fragmentat, cu trei grupuri politice mari, cu agende politice diferite.
Alianța de stânga Noul Front Popular (NFP), dorește să plafoneze prețurile bunurilor esențiale, cum ar fi combustibilul și alimentele, să crească salariul minim la o sumă netă de 1.600 de euro pe lună, să majoreze salariile lucrătorilor din sectorul public și să impună un impozit pe avere.
Imediat după aflarea rezultatelor din exit-poll-uri, alianța de stâng a anunțat că vrea să guverneze.
„Voința poporului trebuie respectată cu strictețe. Președintele trebuie să invite Noul Front Popular să guverneze”, a declarat liderul extremei stângi, Jean-Luc Melenchon.
Alianța stângă - formată din stânga dură, Verzii și socialiștii - nu a obținut însă majoritatea absolută, adică 289 din 577 de locuri.
Una dintre întrebările cheie este dacă alianța de stânga, câștigătoarea alegerilor, va rămâne unită și va urma un curs comun.
Jean-Luc Melenchon, liderul partidului de extremă stânga La France Insoumise (LFI), a exclus o coaliție largă de partide.
De cealaltă parte însă, constituția Franței nu îl obligă pe președintele Macron să ceară grupului de stânga să formeze un guvern, deși acesta este cutuma, de a oferi guvernarea celui mai mare grup politic din parlament.
Dezamăgirea Uniunii Raționale
Pentru Uniunea Națională (RN), rezultatul din turul doi al alegerilor a contrazis previziunile din sondaje care estimau o victorie confortabilă a partidului extremist.
Rezultatul mai slab al extremei drepte vine și după ce alianța de stânga și cea de centru centristă au cooperat după primul tur de scrutin de săptămâna trecută, retrăgând zeci de candidați din cursele tripartite pentru a nu fragmenta votul anti-RN.
În prima sa reacție, liderul RN, Jordan Bardella, a numit cooperarea dintre forțele anti-RN o „alianță rușinoasă” despre care a spus că va paraliza Franța.
La rândul ei Marine Le Pen, cea care va fi candidatul partidului la alegerile prezidențiale din 2027, a declarat că scrutinul de duminică, în care RN a obținut un rezultat mult mai bun decât la alegerile anterioare, pregătește viitorul.
„Victoria noastră a fost doar amânată”, a spus ea.
Observatorii spun că președintele Emmanuel Macron și alianța de guvernământ au pierdut majoritatea voturilor francezilor pe fondul creșterii costului vieții și nemulțumirilor legate de calitatea serviciilor publice, situația imigrației sau siguranța publică.
Știre redactată pe baza informațiilor oferite de AFP, The Guardian și BBC.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
