Linkuri accesibilitate

Violență împotriva azilanților la granițele Europei. Expulzări dure, inclusiv din România


Un refugiat se acoperă cu o pătură la granița dintre Grecia și Turcia, pe unde mai mulți azilanți trec anual pentru a ajunge în Europa. Cel puțin 21 de migranți au murit în 2021, încercând să ajungă în Grecia.

Violența împotriva migranților la granițele Uniunii Europene a crescut, odată cu neglijarea tot mai multor cereri de azil, potrivit unui raport al Border Violence Monitoring Network.

Organizația Border Violence Monitoring Network a lansat un raport despre violența împotriva imigranților la granițele Uniunii Europene. Experții trag un semnal de alarmă privind creșterea numărului de expulzări nemotivate din mai multe state membre UE.

Granițele Uniunii Europene depășesc 14.000 de kilometri, iar cazurile de nerespectare a drepturilor omului se întâlnesc la toate frontierele statelor membre, potrivit studiului.

Raportul, intitulat „Cartea Neagră a Expulzărilor”, arată că 25.000 de oameni au fost expulzați ilegal din țările unde încercau să aplice pentru azil, iar în multe dintre cazuri migranții au fost chiar bătuți sau reținuți ilegal de polițiști, atât la granițe, cât și în interiorul țărilor membre.

În raport sunt incluse mărturiile a 1.633 de migranți, din 15 țări: Austria, Grecia, Slovenia, Croația, Polonia, Ungaria, România, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Bulgaria, Macedonia de Nord și Albania.

Potrivit concluziilor BVMN, numărul incidentelor violente împotriva migranților se află în creștere, iar violența a devenit o normalitate.

Raportul se axează pe cazurile soldate cu trimiterea migranților înapoi, în țara de proveniență. Doar 5% dintre persoanele intervievate au declarat că nu s-au confruntat cu violența excesivă în procesul de expulzare.

Raportul arată că serviciile de frontieră din mai multe țări au folosit metode violente pentru expulzarea migranților.
Raportul arată că serviciile de frontieră din mai multe țări au folosit metode violente pentru expulzarea migranților.

Pandemia a înrăutățit situația migranților și pentru că nu au existat suficiente mecanisme de documentare a incidentelor violente, a căror cotă a crescut în această perioadă.

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene garantează la articolul 18 dreptul la azil. Mai mult, articolul 19 al legii interzice expulzările în masă. Statelor membre nu le este permisă trimiterea azilanților către teritorii considerate periculoase.

Violența împotriva azilanților, în contextul aderării la zona Schengen

Temerile legate de migrația ilegală fac parte dintre motivele invocate pentru care Austria a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen în consiliul JAI de joi, de la Bruxelles.

Dorința de aderare a țărilor candidate a dus la intensificarea supravegherii la frontiere, lucru care a dus și la creșterea violenței împotriva migranților, au declarat reprezentanții ONG-ului BVMN, în cadrul conferinței de presă a Parlamentului European organizată cu ocazia lansării raportului privind expulzările.

Europarlamentara germană, Cornelia Ernst, a răspuns, în cadrul conferinței, întrebărilor jurnaliștilor Europei Libere privind aderarea României, a Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen și posibilele consecințe asupra violenței împotriva migranților.

Europe Liberă: Credeți că aderarea României, a Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen ar putea avea consecințe pentru incidențele de violență împotriva migranților?

Cornelia Ernst: Despre Schengen vreau să mai spun foarte clar încă odată. Suntem de părere că aceste țări ar trebui să se alăture zonei Schengen, însă criteriile privind respectarea drepturilor omului trebuie respectate.

Noi vrem și acest lucru, vrem să avem aceste țări în zona Schengen. Acest lucru este important pentru a putea monitoriza respectarea drepturilor omului, însă atât timp cât acest lucru nu se întâmplă, trebuie să exercităm presiune. Altfel, ne dăm bătuți când vine vorba de subiectul drepturilor omului și nu vom putea niciodată să compensăm pentru acest lucru dacă le permitem acestor țări să facă ce vor.

Trebuie să urmărim ambele aspecte când vine vorba de această dezbatere și trebuie să luptăm pentru acest lucru și merită să luptăm pentru acest lucru. Acestea sunt criterii bune și importante pentru o perspectivă europeană pozitivă.

Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) a aprobat joi aderarea Croației la Schengen, de la 1 ianuarie 2023, însă nu și a României sau a Bulgariei.

Controalele la granițele terestre ale Croației cu celelalte state membre Schengen vor înceta de la 1 ianuarie 2023, în timp ce controlul la aeroporturi va înceta de pe 26 martie 2023, când se schimbă programul liniilor aeriene.

Consiliul European pentru Refugiați și pentru Persoane Aflate în Exil (ECRE) a declarat că această decizie creează un precedent pentru extinderea spațiului Schengen.

„Ceea ce se întâmplă în Croația și la granițele externe ale UE reprezintă o criză a statutului de drept”, spun cei de la ECRE. Ei sunt de părere că drepturile fundamentale ale azilanților nu sunt respectate și, mai mult, sunt tratate cu impunitate.

Alexandra Bogos, una dintre cerecetătoarele care a lucrat la raportul BVMN, spune că, în cadrul Uniunii Europene, nu există nici un fel de decizie explicită care să spună că statele non-Schengen ar trebui să se angajeze în practici de expulzare.

Ea este de părere că este vorba de o „politică schizofrenică”, în cadrul căreia statele non-Schengen sunt criticate pentru standardele lor când vine vorba de corupție și de protecția drepturilor omului, însă sunt lăudate pentru politici migratorii stricte, cum este cazul Croației.

„Violența pe care noi am înregistrat-o la granițele Croației cu Bosnia și cu Serbia, împotriva persoanelor migrante este extraordinară și decizia aceasta de a nu include Bulgaria și România, dar a da mână liberă Croației este un fel de recompensă”, spune experta.

Dreptul la azil, nerespectat de mai multe state UE

Uniunea Europeană a alocat 34,9 miliarde de euro pentru gestionarea frontierelor și a migrației pe perioada 2021-2027. Suma a fost investită și în tehnologii de urmărire avansată, care sunt folosite pentru a detecta migranții înainte ca aceștia să treacă granița.

„Comisia Europeană este în continuare inactivă și nu demarează procesele necesare împotriva contravențiilor comise de statele membre, care trimit oamenii înapoi și le refuză dreptul la azil”, a spus Cornelia Ernst, o europarlamentară germană, cu ocazia lansării raportului.

Ea a criticat agenția Frontex, responsabilă pentru monitorizarea granițelor europene, spunând că aceasta este cunoscută pentru crimele comise împotriva migranților.

„Vedem că dreptul la azil este atacat: Uniunea Europeană finanțează tot mai multe servicii de frontieră care perpetuează acte de violență, iar state membre precum Polonia, Lituania și Letonia au adoptat legi care să justifice expulzarea, legi care contravin legilor UE și legilor internaționale”, a mai adăugat Cornelia Ernst.

Polonia a promulgat în luna octombrie o lege care permite expulzarea migranților, iar un alt aspect al legii permite ignorarea cererilor de azil din partea persoanelor care au trecut granița ilegal.

Mai mult, 58 de migranți din Siria, Afganistan, Somalia și Maroc au reclamat abuzuri ale serviciilor de frontieră din Grecia. Migranții intervievați de Hope Barker, una dintre autoarele raportului BVMN, au spus că au fost bătuți de poliția de frontieră greacă și apoi expulzați.

Grecia a fost criticată dur pentru nerespectarea drepturilor azilanților. Între 2007 și 2022, din Grecia au fost expulzați peste 48.000 de migranți. Cel puțin 21 de migranți au murit la granița dintre Grecia și Turcia în 2022, iar alți 55 au murit încercând să treacă granița în 2021, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație.

Grecia a negat toate acuzațiile, spunând că este dreptul oricărui stat membru al Uniunii Europene să își protejeze granițele.

Un număr mare de migranți se îneacă anual pe ruta maritimă spre granițele Greciei.
Un număr mare de migranți se îneacă anual pe ruta maritimă spre granițele Greciei.

Bulgaria se numără și ea printre țările în care drepturile azilanților nu sunt respectate. Jurnaliștii de investigație de la Lighthouse Reports au făcut publice imagini care demonstrează că polițiștii de frontieră de la granița dintre Bulgaria și Turcia au folosit arme de foc împotriva migranților.

Reportajul publicat pe 5 decembrie conține și un videoclip în care se poate observa cum un tânăr cade la pământ după ce a fost împușcat de serviciile de frontieră. Este o dovadă video a violenței armate folosite la granițele Uniunii Europene împotriva migranților.

Folosind mărturiile tânărului împușcat și ale altor martori, cât și tehnici de analiză a imaginilor și a sunetului împușcăturii, jurnaliștii au demonstrat că este vorba despre o faptă reală.

Tânărul de 19 ani a supraviețuit glonțului care i-a ajuns aproape de inimă, însă leziunea îl va afecta pe viață. Autoritățile bulgare au recunoscut că au fost la fața locului, dar au negat acuzațiile de vătămare.

Evenimentele înregistrate la nivel european se adaugă unei practici sistematice de expulzare violentă a migranților, în special a celor de pe ruta balcanică.

Care este situația în România?

Potrivit raportului BVMN, 544 de migranți fost expulzați din România între 2020-2022. Peste 80% dintre aceștia au fost victimele bătăilor la granițe.

Alexandra Bogos a declarat pentru Europa Liberă că numărul actelor de violență comise împotriva migranților a crescut începând cu 2022.

Raportul BVMN arată că migranții au fost bătuți de către serviciile de frontieră din România.
Raportul BVMN arată că migranții au fost bătuți de către serviciile de frontieră din România.

Mărturiile azilanților care au trecut granița din România spre Serbia arată că aceștia au suferit abuzuri grave, printre care și amenințări cu arme de foc.

Lighthouse Reports a descoperit cum forțele de ordine din România, Croația și Grecia organizează campanii ilegale de respingere a migranților înainte ca aceștia să ajungă la graniță.

Conform The Guardian, în martie 2021, România avea dispozitive de detectare a bătăilor inimii și 117 camere de termoviziune.

Publicația Libération împreună cu Lighthouse Reports au adunat douăsprezece mărturii ale migranți care au fost respinși violent la granița României cu Serbia.

Videocliopul publicat de Libération arată cum o familie din Siria este alungată de un polițist de frontieră român.

Doi polițiști români au confirmat metodele „neortodoxe” folosite de agenții de frontieră, iar un polițist sârb a confirmat că migranții sunt urmăriți pe teritoriul Serbiei, transmite Libération .

  • 16x9 Image

    Irina Breilean

    Absolventă a Școlii de studii slavone și est europene din cadrul University College London, și-a găsit pasiunea pentru jurnalism după terminarea facultății. În trecut, a lucrat în cercetare, în cadrul think-tankului studențesc Bentham Brooks Institute/University College London.

  • 16x9 Image

    Sorana Horșia

    Este intern la Europa Liberă. 

    Ea studiază jurnalism și drepturile omului la Sciences Po în Paris. A terminat licența în științe politice la campusul Sciences Po din Dijon, axat pe Centrul și Estul Europei.

XS
SM
MD
LG