Momentul vizitei este unul interesant, vineri, 17 iunie, executivul comunitar ar trebui să-și dea avizul pe acest subiect, iar săptămâna viitoare va avea loc Consiliul European, unde se va lua( sau nu) decizia în ce privește Ucraina și Republica Moldova.
Veniți să-și exprime susținerea pentru Ucraina, cei patru lideri europeni s-au pronunțat clar pentru acordarea „imediat” Ucrainei a statutului oficial de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Au spus-o toți, pe diferite voci, inclusiv președintele Klaus Iohannis.
„Ne aflăm într-un punct de cotitură în istoria Europei. Vremuri extraordinare cer răspunsuri extraordinare, strategice și vizionare. Acordarea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, la Consiliul European de săptămâna viitoare, este esențială în construirea unui scut puternic și durabil în jurul valorilor noastre comune”.
„Nu mai avem timp pentru ezitări”, a accentuat Iohannis.
Președintele român și-a susținut poziția și miercuri, la baza militară Mihail Kogălniceanu, la întâlnirea cu Emmanuel Macron. Din conferința de presă a reieșit printre rânduri că cei doi au avut opinii diferite pe subiect.
Foaia de parcurs și condiționările
Desigur, la Kiev nu au lipsit nuanțele. Premierul Mario Draghi a spus că președintele Zelenski a înțeles că drumul e lung, iar Emmanuel Macron că „acest statut va fi însoțit de o foaie de parcurs și va presupune, de asemenea, luarea în considerare a situației din Balcani și din vecinătate, în special din Moldova”.
Nu e foarte clar ce poate să însemne asta și ce condiționări i se pot impune Ucrainei în funcție de situația din Balcanii de Vest, știut fiind că aspiră să adere la UE Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.
Nu este exlus ca la Consiliul European obținerea statului să fie condiționată de îndeplinirea unor criterii, chiar dacă la Kiev s-a dat mesajul „imediat”.
Cancelarul Olaf Scholz a fost clar când a spus că „Ucraina face parte din familia europeană” și că speră că se va găsi unanimitatea în cadrul UE. „Aderarea la UE este supusă unor reguli clare, care trebuie respectate de toți”, a punctat Scholz. Adică, nu va fi o aderare pe „scurtătură”, împotriva cărei cancelarul s-a pronunțat.
O decizie complicată, à contrecœur
Decizia de joi de la Kiev este însă importantă ca mesaj politic, iar Macron și Scholz, care erau reticenți în ce privește statutul de candidat al Ucrainei și Moldovei, au trebuit să se replieze.
Pur și simplu ar fi fost extrem de dificil în contextul complicat al războiului, în fața pledoariei lui Zelenski, dar, mai ales, în fața susținerii ferme a Poloniei, țărilor baltice, României și Greciei să se pronunțe împotrivă. Prin acest gest, s-ar putea ca Macron și Scholz să fi dezamorsat și opoziția Tărilor de Jos.
Este clar că decizia acordării statului de țară candidată Ucrainei nu a fost una simplă. Le Monde relatează că luni, 13 iunie, discuțiile din Colegiul Comisarilor Europeni au fost aprinse și au durat mai bine de trei ore.
Comisarul pentru Extindere, ungurul Oliver Varhelyi, a insistat asupra faptului că „nu trebuie să ne lăsăm duși”, întrucât Ucraina, Moldova și Georgia sunt foarte departe de standardele europene, din punct de vedere economic, social, de mediu sau referitoare la statul de drept.
„Ucraina este, dintre toate țările de pe continent, cel mai prost clasată în acest sens. Va fi greu de depășit”, a comentat o sursă din cadrul Comisiei. „Ucraina este, de asemenea, singura țară în care mor oameni purtând steagul european și asta trebuie să conteze”, a obiectat un alt oficial, relatează Le Monde.
Faptul că aceste țări sunt nepregătite și dacă ar fi să se aplice regulile în vigoare niciuna dintre ele nu ar primi statutul de candidate, este ceea ce a spus și Emmanuel Macron la Chișinău. Tot acolo a avasat ideea comunității politice europene, un fel de al treilea cerc în care ar fi urmat să intre aspirantele.
Macron este cel care a declarat că aderarea Ucrainei ar putea dura zeci de ani, ceea ce chiar s-ar putea întâmpla în funcție de foaia de parcurs și condiționalitățile ce vor fi puse pe masa Ucrainei.
Arme pentru pace
Cancelarul german Olaf Scholz a promis la Kiev că va ajuta Ucraina militar „atât timp” cât țara are nevoie. „Ajutăm Ucraina cu livrări de arme, vom continua să facem acest lucru atât timp cât Ucraina are nevoie”.
Nu este prima promisiune de acest fel, dar ea nu s-a reflectat și în fapte. Germania este printre țările care au furnizat relativ puține arme Ucrainei, lucru pentru care a fost criticat de Volodimir Zelenski, dar și de presa germană.
Scholz a promis Ucrainei artilerie, armament greu, care încă nu s-au materializat. Germania a trimis alte echipamente și ajutoare militare, dar, în comparație cu PIB-ul național, contribuțiile sale financiare sunt palide pe lângă cele făcute de țările baltice și de Polonia.
Armele cerute de Ucraina
Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui Zelensky, a spus că pentru a pune capăt războiului, Ucraina avea nevoie de 1.000 de obuziere de calibrul 155 mm (lansatoare de artilerie cu rază lungă de acțiune), 300 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 500 de tancuri, 2.000 de vehicule blindate și 1.000 de drone.
Unele arme pe care le dorește Ucraina, cum ar fi sistemele Himars, necesită săptămâni de antrenament înainte de a putea intra în luptă.
În conferința de presă de la Kiev subiectul livrărilor de arme nu a fost un punct esențial în discuție, dar în spatele ușilor închise a fost cu certitudine. Răspunsul lui Zelenski la întrebarea unui jurnalist de la BBC dacă e mulțumit de discuții: „Avem nevoie de arme”
"Anunțurile privind noile arme livrate Ucrainei ar trebui să fie făcute săptămânal. Și aceste arme ar trebui să fie livrate în cantități suficiente. Aceasta este realitatea. Apreciem tot ce s-a făcut, nu ne plângem", a spus ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba pentru BBC.
„Dar adevărul este că suntem încă depășiți numeric când vine vorba de artilerie, sisteme de lansare multiplă de rachete și sisteme de apărare și nu putem face niciun mare progres mare nu ajungem la un echilibru cu Rusia în cifrele de pe aceste trei poziții”, a completat Kuleba.
Nici despre pace nu s-a vorbit prea mult la Kiev, cu atât mai puțin despre negocieri cu Rusia sau cedare de teritorii.
„Ucraina va alege pacea pe care o doreste. Kievul trebuie să se asigure că face tot ce trebuie pentru o pace de durată”, a spus Mario Draghi.
Iar Emmanuel Macron, în discuțiile din spatele ușilor închise a vorbit despre faptul că trebuie păstrat un canal de comunicare cu Vladimir Putin, potrivit Reuters. În România, cu o zi înainte, vorbea despre faptul că Zelenski ar trebui să negocieze cu Rusia.
Irpin vs „umilirea” Rusiei
Susținere pentru Ucraina, cuvinte emoționale despre curajul, eroismul și patriotismul ei, combinate cu promisiunea de reconstrui totul și de a furniza armele și ajutoarele de care țara are atâta nevoie și pe care le cere exasperată, stupefacție în fața distrugerilor a fost atmosfera în care s-a desfășurat vizita la Irpin, una dintre suburbiile Kiev-ului, distrusă de ruși. Ea a precedat discuțiile cu președintele Zelenski.
Liderii europeni au avut, cu întârziere, e drept, ocazia să vadă cu ochii lor „ororile” pe care le-au condamnat până acum. Cu fețe împietrite priveau în jur și ascultau explicațiile.
„Toți am văzut aceste imagini ale unui oraș devastat, care este și un oraș eroic, deoarece aici, printre altele, ucrainenii au oprit armata rusă care cobora spre Kiev. Așa că trebuie să vă imaginați eroismul armatei , dar și al populației ucrainene”, a declarat președintele francez.
Întrebat de ziariști despre afirmația că Rusia nu trebuie „umilită”, Macron a răspuns: "Franţa a fost alături de Ucraina încă din prima zi. Suntem alături de ucraineni fără ambiguitate. Ucraina trebuie să reziste şi să învingă".
Este tipul de atitudine despre care vorbește The Economist: „Se pare că Macron și-a dat seama cu întârziere cât de mult poziția sa față de războiul din Ucraina provoacă confuzie, ca să nu spunem neîncredere, în părțile răsăritene ale Europei.”
„Vom reconstrui totul”, a dar asigurări premierul italian Mario Draghi, după ce s-a plimbat pe străzile distruse din Irpin. Probabil s-a gândit la bani, căci Draghi a fost director executiv la Banca Mondială.
Cancelarul Olaf Scholz a postat un Tweet că orașul Irpin, ca și Bucha înainte, a devenit un simbol pentru „cruzimea de neimaginat” și „violența fără sens” a războiului din Ucraina. „ Acest război trebuie să se încheie”.
Reacția Rusiei: sfaturi, ironie și bădărănie
Rusia nu pare însă să fi recepționat mesajul vizitei în sensul susținerii ucrainei, condamnării barbarismelor și efortului de reconstrucție.
Dmitri Peskov a trasmis, ușor ironic, că liderii europeni nu trebuie să se „concentreze doar pe alimentarea cu arme a Ucrainei” , ceea ce, oricum, ar fi „inutil”, ci mai degrabă să „îl facă pe președintele Volodimir Zelenski să privească realist situația".
Dar înseamnă „realist” din punctul de vedere al Rusiei? Nu e un secret. Încheierea unei „păci” prin care Zelenski să accepte cedarea Donbasului. Cel putin.
Pentru că Dmitri Medvedev, om de bază al lui Putin, fost premier și actual președinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că în următorii doi ani Ucraina nu va mai „exista pe harta lumii”.
Vizita liderilor europeni la Kiev i-a provocat lui Medvedev alt puseu agresiv: „Fanii europeni ai broaștelor, lebărului și spagehetelor adoră să viziteze Kievul. Cu rezultate zero”. Au promis Ucrainei aderarea la UE, scrie Medvedev, se vor „îmbuiba” cu korilka ( băutură spirtoasă) și vor „pleca acasă cu trenul ca acum 100 de ani”.
Cum văd europenii războiul declanșat de Rusia
Europenii sunt împărțiți în două tabere: cei care vor „pace'' și cei care vor „dreptate” în urma conflictului. În cele 10 țări participante la sondaj, 35% dintre respondenți se află în tabăra „Păcii”, iar 22% se află în tabăra „Dreptății”.
Proporția celor care consideră Rusia vinovată este mai mare în Polonia (83%), Suedia (83%), Finlanda (90%) și Marea Britanie (83%), Franța (62%) și Germania (66%), Italia (56%), România 58%. (Sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR)
