Dacă o familie ar avea zece copii, șapte dintre ei ar folosi TikTok, iar cel puțin opt dintre ei ar sta pe Instagram și WhatsApp, așa s-ar traduce cel mai recent sondaj de la Organizația Salvați Copiii, publicat în 2024, cu privire la folosirea rețelele sociale.
Mai important este însă timpul petrecut pe aceste rețele sociale: 34% dintre adolescenții de 16-17 ani stau online între patru și șase ore pe zi și 14% depășesc șase ore pe zi.
În plus, doi din cinci copii spun că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, mai arată același studiu.
Un alt sondaj, realizat la nivel global de Pew Research Center, publicat în decembrie 2024, arată că aproape jumătate dintre adolescenții cu vârste între 13 și 17 ani sunt online aproape tot timpul.
Nouă din zece adolescenți spun că folosesc YouTube, în timp ce aproximativ șase din zece utilizează TikTok și Instagram, iar 55% folosesc Snapchat, conform sondajului. Aproximativ 32% folosesc Facebook, iar 23% WhatsApp.
Iar timpul petrecut pe aceste rețele sociale îi poate expune unor pericole diverse: de la predatori sexuali până la expunerea unor mesaje rasiste ori extremiste.
În plus, experții și studiile atrag atenția și cu privire la vârsta de la care încep aceștia să folosească internetul - copiii sunt extrem de influențabili.
Vlad Adamescu, cofondator al inițiativei civice Politică la Minut dedicată tinerilor, a studiat prin natura meseriei lui cum se comportă adolescenții români atunci când folosesc internetul.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Vlad Adamescu vorbește și despre serialul Adolescence, care prezintă povestea unui băiat de 13 ani arestat pentru uciderea unei colege de școală.
Vlad Adamescu încearcă să descifreze limbajul adolescenților care folosesc rețelele sociale și spune că „masculinitatea toxică” din mediul anglo-saxon nu a prins atât de mult în România.
„În America mai ales, dar și în spațiul anglo-saxon, de vreo 10-15 ani, a crescut mult în popularitate ideologia asta de black pill, pentru că asta se întâmplă în serial. Copiii aceia erau acuzați că sunt inceli”, spune Vlad Adamescu.
Termenul „incel” face referire la celibatarii involuntari care își doresc parteneri romantici sau sexuali, dar se presupune că nu îi pot obține. Ideologia „black pill” (pilula neagră) susține că insuccesul lor în a găsi parteneri s-ar datora lipsei lor de atractivitate.
Sursa: Universitatea Cambridge
În mini-serialul Adolescence este menționată folosirea emoticoanelor de diverse forme și culori ca un cod. Se întâmplă acest lucru și în România?
„În Adolescence, aceste emoticoane țineau și de contextul pe care și-l creaseră copiii respectivi și materialul online la care fuseseră expuși”, explică Adamescu.
1. Europa Liberă: Serialul Adolescence, care pune sub lupă cazul unui adolescent care recurge la violență după ce este influențat de reacțiile de pe rețelele de socializare, lansat recent de Netflix, a ajuns rapid pe primul loc în opțiunile de vizionare românilor. Sunt adolescenții românii la fel ca cei din Marea Britanie?
Vlad Adamescu: Marea Britanie a avut mai multe cazuri de adolescenți cu probleme, de violență între minori foarte tineri, de 12-14 ani, chiar și omoruri între copii. Toate acestea au dus și la apariția acestui serial.
În Marea Britanie există și o rată foarte mare a incidențelor de violență cu cuțite - knife crime. Vedem în tot spațiul acesta anglo-saxon pătrunderea unui fel de ideologie toxică, practic masculitatea asta toxică care pătrunde foarte mult în mai ales în mediile anglo-saxone.
Din punctul meu de vedere, din câte am observat, în România, lucrurile astea pătrund într-o măsură mult mai redusă. N-am avut astfel de cazuri de crime comise de copii motivați de ce au văzut pe internet. Deocamdată. Asta nu înseamnă că nu se vor întâmpla sau că nu vom ajunge și noi acolo.
2. Europa Liberă: Care sunt modalitățile actuale de exprimare ale adolescenților din ziua de azi?
Vlad Adamescu: Adolescenții comunică foarte mult online, sunt prezenți pe toate rețelele de socializare. Dar în general, mai ales să adolescenții tineri, stau mai mult pe TikTok. Avem și date care să demonstreze chestia asta.
Problema cea mai mare este că tinerii, inclusiv cei de 12 - 13 ani, sunt nativi digitali și toată viața lor au fost expuși la conținut de pe rețelele de socializare într-un mod foarte profund și care le schimbă probabil comportamentul.
Am citit o grămadă de studii care încearcă să vadă cum se schimbă comportamentul tinerilor nativ digital. Dar încă nu avem date sigure care să ne arate ce se întâmplă în creierul lor.
3. Europa Liberă: Există diferențe între emoticoanele folosite pe diferite platforme de social media?
Vlad Adamescu: Nu există neapărat o diferență în funcție de platformele de socializare. Serialul despre care vorbeam (Adolescence n.red.) se concentrează foarte mult pe însemnătatea unor mesaje care scapă adulților, polițiștilor care investighează cazul adolescentului care a comis crima și trebuie ca unul dintre copii să explice ce înseamnă, de fapt, mesajele respective prin emoticoanele folosite.
Mie mi s-a părut că s-a axat prea mult pe ideea aceasta că emoticoanele reprezintă un limbaj secret care trebuie să fie descifrat.
În mediul online nu e chiar așa. Da, există emoticoane, sunt folosite emoticoane, de obicei au însemnătăți relativ similare în diverse culturi, doar că unele sunt folosite mai mult decât altele. Nu e cazul de un astfel de limbaj secret în mediul online în care stau adolescenții români.
Ne putem uita și la ce cuvinte folosesc copiii și tinerii când utilizează platforme de socializare și când vorbesc între ei.
4. Europa Liberă: Cum putem înțelege mai bine semnificația emoticoanelor în diferite culturi?
Vlad Adamescu: Din punctul meu de vedere, sunt câteva diferențe culturale, desigur, dar nu sunt foarte apăsate, pentru că emoticoanele sunt folosite ca să exprime cât mai multe stări posibile, care sunt relativ universale - fericire, tristețe și așa mai departe.
Dacă ne referim la serialul Adolescence, ce se întâmplă acolo e faptul că ideologia aceea toxică de masculinitate pătrundea prin intermediul emoticoanelor.
Într-adevăr, în America mai ales, dar și în spațiul anglo-saxon, de vreo 10-15 ani a crescut mult în popularitate ideologia asta de black pill, pentru că asta se întâmpla în serial. Copiii aceia erau acuzați că sunt inceli, care înseamnă celibat involuntar.
Black pill este o referință la filmul Matrix, pe care copiii respectivi nu-l văzuseră, dar au rămas cu acea referință, în care ți se dă să faci o alegere între pastile de culori diferite.
Dacă vei lua pastila albastră vei continua să nu vezi adevărul, dacă vei lua pastila roșie vei vedea ce este în spatele lucrurilor. În timp ce pastila neagră, care nu apare în Matrix, este pastila care îți arată care este natura adevărată a lucrurilor și faptul că nu ai niciun fel de speranță să schimbi nimic în lume și că totul este pierdut, n-ai niciun fel de speranță de a fi împreună cu cineva, de a găsi o parteneră. Asta este practic ce făceau copiii respectivi din Adolescence.
Deocamdată, în România nu am avut astfel de cazuri. Există o grămadă de online bullying, asta clar. Dar nu există această ideologie despre care am vorbit mai devreme. Asta a rămas deocamdată exclusiv în spațiul anglo- saxon, pe diverse forumuri în Anglia și în Statele Unite. Și în Canada am văzut acum câțiva ani un atentat terorist în care un tânăr care a declarat singur că era black pill a declarat că a omorât alți adolescenți care erau în stare să intre în relații normale.
5. Europa Liberă: Această prezență a emoticoanelor poate influența emoția percepută a mesajului sau poate crește empatia receptorului față de expeditor?
Vlad Adamescu: Din punctul meu de vedere, nu. Emoticoanele vin doar ca să adauge un plus la componenta scrisă a mesajului și ambele părți care interacționează înțeleg la ce se referă emoticonul respectiv.
6. Europa Liberă: Putem măsura impactul emoticoanelor în vreun fel? Adică putem vedea în vreun fel dacă aceste emoticoane exprimă o părere cu privire la o postare?
Vlad Adamescu: Din punctul meu de vedere, în realitate, mi se pare că nu.
Într-adevăr, în serialul Adolescence asta se întâmplă, că erau inimi portocalii, că erau inimi purpurii etc.
Însă aceste emoticoane țineau și de contextul pe care și-l creaseră copiii respectivi și materialul online la care fuseseră expuși. Adică, în anumite contexte, inima purpurie înseamnă ceva anume.
În România, din punctul meu de vedere, copiii și adolescenți tineri nu au văzut semnificațiile astea, pentru ei nu înseamnă ceva anume inima portocalie sau inima purpurie.
7. Europa Liberă: Cum putem să alegem emoticoanele potrivite pentru a exprima sentimentele online?
Vlad Adamescu: Nu există un manual anume. Învățăm să le folosim din conversațiile pe care le avem, așa învățăm să le folosim.
Însă, chestia asta se schimbă generațional, că nu interacționăm foarte mult cu copiii și nu știm cum discută ei.
Învățăm să folosim acest limbaj, că este un limbaj, din contextul în care interacționăm cu alți oameni. Comunicarea este diferită de la o generație la alta.
8. Europa Liberă: Suntem aceeași persoană pe Twitter, Facebook, Instagram, WhatsApp ori Linkedin și în viața reală? Sau avem comportamente diferite în funcție de platformă și persoane reale?
Vlad Adamescu: Din punctul meu de vedere, suntem aceeași persoană care își expune fațete diferite în funcție de rețeaua pe care comunică.
Pe Instagram îți permiți o comunicare mai lejeră, poți să pui poze cu tine în vacanță. Pe Snapchat, comunicarea e exclusiv din poze care dispar, deci nu rămâne nimic în urmă decât dacă salvezi acea poză.
Cum ziceam, cel care postează este aceeași persoană care expune alte părți din ea, în funcție de platformă.
Emoticoanele transmit o stare, o emoție, dar ele sunt neutre din punct de vedere al conținutului, al însemnătății pe care le-o dăm noi lor. În Adolescence, emoticoanele erau legate de acea ideologie toxică, de exemplu.
9. Europa Liberă: Există o anumită presiune socială asupra tinerilor de a crea și de a împărtăși fotografii despre viața lor. Ar trebui părinții să aibă control asupra activității online?
Vlad Adamescu: Mie mi se pare natural ca orice copil mai mare, adolescent, să vrea să se dezlipească, să se individualizeze, să iasă de sub controlul părinților, ca să zic așa.
Nu sunt partizanul unui control strict, care poate produce mai mult rău decât bine.
Dar părinții trebuie să fie foarte atenți la schimbări comportamentale din partea copiilor, să discute cu ei, să aibă timp pentru ei.
Asta vedem și acel serial - respectiv faptul că părinții copilului respectiv nu mai aveau timp să discute cu el, munceau mult și așa mai departe.
Aici mi se pare că un rol important trebuie să îl joace și consilierea din școli. Dar sunt foarte mulți copii și foarte puțini consilieri.
Însă consilierii îi văd pe copii într-un loc în care petrec cel mai mult timp, îi văd cum interacționează, cum relaționează cu alții de vârsta lor. Deci consilierea școlară ar trebui să fie mai bine finanțată inclusiv în România.
10. Europa Liberă: Ce pot face adolescenții și nu numai când au parte de trolling, când apar tot felul de comentarii de la oameni necunoscuți cărora le place să lase comentarii răutăcioase?
Vlad Adamescu: Trollingul e un fenomen foarte grav care întâmplă mereu. Există o anumită plăcere în a face trolling, în a face bullying. Și e greu să reziști, asta se învață în timp - cum să reacționezi la așa ceva sau pur și simplu să nu iei în seamă.
Când ai parte de așa ceva, adolescent fiind, sfatul este ca întotdeauna să te duci la părinți sau la consilierul școlar.
Cine este Vlad Adamescu
Cofondator al inițiativei civice dedicată tinerilor Politică la Minut, Vlad Adamescu este licențiat în științe politice cu First Class Honours la King's College London și are un masterat în Politici Publice Europene și Internaționale de la London School of Economics and Political Science (LSE).
A publicat analize despre creșterea extremismului și inegalității economice în Europa și România, dar și despre politici de mobilitate urbană. A lucrat la Parlamentul European în calitate de consilier pe politici publice și comunicare. În prezent este și co-președinte al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
