Linkuri accesibilitate

Vladimir Putin revendică o victorie zdrobitoare în alegeri și spune că un nou război mondial este posibil


Vladimir Putin vorbește la sediul său de campanie, 17 martie 2024.
Vladimir Putin vorbește la sediul său de campanie, 17 martie 2024.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, spune că războiul din Ucraina și consolidarea armatei vor fi prioritățile sale. Mii de oameni au protestat în „amiaza împotriva lui Putin”, iar Occidentul critică incorectitudinea scrutinului.

Actualizare - După numărarea a 75% din voturi, comisia electorală a Rusiei a anunțat că Putin conduce cu 87,14%. Pe locul doi s-a clasat candidatul Partidului Comunist, Nikolai Haritonov.

Cu 99,75% din buletine de vot numărate, Putin a câștigat încă un mandat de șase ani, cu un record post-sovietic de 87,29% din voturi, a anunțat Comitetul Electoral Central (TsIK) pe 18 martie. Prezența la vot a fost, de asemenea, la un nivel „record” de 77,44% dintre alegătorii eligibili.

Luni seară, Vladimir Putin şi-a făcut apariţia în Piaţa Roşie din Moscova, unde a fost organizat un concert şi un miting menit să sărbătorească victoria sa și 10 ani de la anexarea Crimeei.

BBC a relatat, cu citarea unor canale Telegram, că studenţii au fost aduşi cu autobuzele la Moscova pentru a participa la evenimentul supravegheat de nenumărate forțe de ordine.

Știrea inițială

Vladimir Putin a revendicat o victorie zdrobitoare în alegerile prezidențiale din Rusia, în timp ce mii de ruși din țară și din diaspora au protestat împotriva regimului său autoritar, împotriva războiului din Ucraina și a manierei de organizare a alegerilor, despre care spun că au fost organizate astfel încât să aibă un singur câștigător.

După numărarea a 75% din voturi, comisia electorală a Rusiei a anunțat că Putin conduce cu 87,14%. Pe locul doi s-a clasat candidatul Partidului Comunist, Nikolai Haritonov.

Guvernul de la Moscova susține că prezența la vot a fost cea mai mare din istorie, 74% din electorat. Cel mai bun rezultat anterior al lui Putin a fost în 2018, când acesta pretins că a câștigat 77% din voturi cu o prezență la vot de 68%.

Războiul din Ucraina a fost în centrul discursului lui Vladimir Putin. El a anunțat că intenționează să securizeze granița împotriva atacurilor unităților militare pro-ucrainene și a declarat că prioritățile sale vor fi „operațiunea militară specială” din Ucraina și „consolidarea capacității de apărare și a armatei”.

„Avem multe sarcini în față. Dar când suntem consolidați, indiferent cine vrea să ne intimideze, să ne suprime, nimeni nu a reușit vreodată în istorie, nu au reușit acum și nu vor reuși niciodată în viitor”, a spus Vladimir Putin.

Întrebat despre posibilitatea unui conflict direct cu NATO, el a spus: „Cred că totul este posibil în lumea modernă. Toată lumea înțelege că acesta ar fi un pas spre un al treilea război mondial. Nu cred că cineva este interesat de asta.”

De asemenea, Vladimir Putin a vorbit despre Alexei Navalnîi pentru prima dată de la moartea opozantului rus, într-o colonie penală de la cercul polar. Vladimir Putin susține că a aprobat cu puțin timp înainte de moartea lui Navalnîi ca acesta să fie inclus într-un schimb de prizonieri cu Occidentul, cu condiția ca opozantul rus să nu se mai întoarcă în țară.

„Din păcate, ceea ce s-a întâmplat s-a întâmplat”, a spus Putin.

Opoziția a protestat în ultima zi a alegerilor

Cozi lungi s-au format la secții de votare din Moscova și din alte orașe, după ce rușii au urmat un apel al văduvei lui Navalnîi, Iulia Navalnaia, care cerea celor nemulțumiți de Vladimir Putin să meargă în număr mare la vot duminică la ora 12:00.

În fața ambasadei Rusiei din Berlin, Iulia Navalnaia a fost întâmpinată cu aplauze și scandări din partea alegătorilor și le-a mulțumit oamenilor pentru că au venit să-i onoreze soțul.

„Îmi dați speranță că totul nu este în zadar, că vom continua să luptăm”, a spus ea într-o postare duminică. Ea a spus că a scris „Navalnîi” pe buletinul ei de vot.

Iulia Navalnaia, văduva fostului opozant rus, Alexei Navalnîi, participă la un protest în fața ambasadei Rusiei de la Berlin, în ultima zi de alegeri în Rusia. 17 martie 2024.
Iulia Navalnaia, văduva fostului opozant rus, Alexei Navalnîi, participă la un protest în fața ambasadei Rusiei de la Berlin, în ultima zi de alegeri în Rusia. 17 martie 2024.

Echipa lui Navalnîi a cerut alegătorilor să-și strice buletinele de vot, să scrie „Alexei Navalnîi” pe buletinul de vot sau să voteze pentru unul dintre ceilalți candidați, deși opoziția îi consideră „marionete” ale Kremlinului.

Relatările de la fața locului au arătat că la ora 12:00 s-au format brusc cozi la numeroase secții de votare din marile orașe ale Rusiei.

Leonid Volkov, un consilier al lui Navalnîi, care a fost atacat cu un ciocan la Vilnius săptămâna trecută, a declarat că mii de persoane s-au adunat la cozi la secțiile de votare din întreaga țară la ora prânzului.

Deutsche Welle a estimat că peste 2.000 de alegători s-au prezentat la protestul de la prânz din fața ambasadei Rusiei din Berlin.

Vineri, procurorii ruși i-au amenințat pe toți alegătorii care vor lua parte la acțiunea „prânzului împotriva lui Putin” cu cinci ani de închisoare.

În orașul sudic Kazan, poliția a reținut peste 20 de alegători care s-au alăturat protestului, potrivit monitorului independent pentru drepturile omului OVD-Info. Arestări au fost relatate la Moscova și Sankt Petersburg.

Rușii au făcut și acte individuale de protest în timpul celor trei zile de alegeri, inclusiv turnarea de vopsea în urnele de vot și incendierea secțiilor de votare.

Mii de persoane s-au alăturat „Amiezei împotriva lui Putin”, o idee lansată de defunctul opozant Alexei Navalnîi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:12 0:00


Ella Pamfilova, comisarul electoral al Rusiei, a declarat că cei care au stricat buletinele de vot sunt „ticăloși”, iar fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat că cei responsabili ar putea primi sentințe de trădare de 20 de ani.

Ministerul rus de Interne a declarat că a depus 155 de acuzații administrative și a deschis 61 de cazuri penale în timpul alegerilor, inclusiv 21 de cazuri de obstrucționare a drepturilor alegătorilor.

Stanislav Andreiciuk, co-președinte al organizației independente de supraveghere a alegerilor Golos, a declarat că presiunea forțelor de ordine asupra alegătorilor a atins niveluri „absurde”.

„Este pentru prima dată în viața mea când văd astfel de absurdități și observ alegerile de 20 de ani”, a scris Andreiciuk pe Telegram, care a relatat despre acțiuni ale poliției care ar fi verificat buletinele de vot înainte de a fi exprimate.

Occidentul critică corectitudinea alegerilor din Rusia

Alegerile au fost criticate de țări occidentale ca Statele Unite, Germania, Marea Britanie.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a declarat: „Alegerile nu sunt, evident, nici libere și nici corecte, având în vedere modul în care domnul Putin a închis oponenții politici și i-a împiedicat pe alții să candideze împotriva lui”.

Consilierul SUA pentru securitate națională, John Kirby, a declarat că alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte.
Consilierul SUA pentru securitate națională, John Kirby, a declarat că alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un discurs ținut duminică seara, a declarat că Putin a devenit „dependent de putere” și a afirmat că alegerile din Rusia nu sunt legitime.

„Această persoană (V. Putin n.red) trebuie să ajungă în boxa acuzaților la Haga. De asta trebuie să ne asigurăm, oricine din lume care prețuiește viața și decența”, a spus președintele ucrainean.

Ministerul german de Externe a scris într-o postare pe platforma X că „pseudo-alegerile din Rusia nu sunt nici libere, nici corecte, rezultatul nu va surprinde pe nimeni. Regimul lui Putin este autoritar, se bazează pe cenzură, represiune și violență. «Alegerile» din teritoriile ocupate ale Ucrainei sunt nule și neavenite și sunt o altă încălcare a dreptului internațional.”

În discursul de la sediul său de campanie, Vladimir Putin a respins criticile occidentale:

„Ce ați fi vrut, ca ei să ne aplaude? Se luptă cu noi într-un conflict armat. Scopul lor este să ne limiteze dezvoltarea”, a spus el.

Vladimir Putin nu a avut nici un contracandidat semnificativ la alegeri, după ce autoritățile au refuzat candidatura a doi politicieni care și-au arătat opoziția față de războiul din Ucraina.

Ceilalți trei politicieni care au participat la alegeri nu au pus la îndoială în mod direct autoritatea lui Putin, iar observatorii spun că participarea lor a fost menită mai degrabă să adauge un aer de legitimitate cursei electorale.

În conformitate cu modificările constituționale pe care le-a orchestrat în 2020, Vladimir Putin are dreptul la încă două mandate de câte șase ani, permițându-i, potențial, să rămână la putere până în 2036.

Articol redactat pe baza informațiilor oferite de RFE/RL, Reuters, AFP și The Guardian.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG