România a solicitat până acum de la Uniunea Europeană 10 milioane de doze de vaccin fabricat de Pfitzer, ceea ce înseamnă că vor fi imunizate circa 5 milione de persoane. În prima fază ar urma să primească 1,3 milioane de doze de vaccin din prima tranșă de 30 de milioane, pe care o va primi UE, la începutul anului 2021, anunța în septembrie fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru.
Coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță a spus că săptămânal vor sosi în România 150 de mii de doze, ceea ce prespune că lunar vor fi 600.00 de doze. Deocamdată, nu e clar exact la ce date vor veni următoarele doze, dat fiind că Pfizer a decalat livrarea vaccinului către opt țări din Uniunea Europeană, printre care și România.
”Săptămânal va fi câte o tranșă de circa 150.000 de doze. Este o certitudine că va fi săptămânal, însă ziua exactă în care se livrează poate să sufere modificări. Compania Pfizer și-a luat angajamentul că ne va anunța cu cel puțin două zile înainte față de momentul livrării, tocmai pentru a putea organiza procesul logistic de recepție și de stocare”, a spus Valeriu Gheorghiță.
Prima tranșă ”simbolică” de 10.000 de doze a intrat în țară pe 28 decembrie și din ea au fost vaccinate puțin peste 3000 de cadre medicale.
Tot Valeriu Gheorghiță spune că primele două faze de vaccinare ar putea fi terminate prin martie-aprilie, ceea ce, ținând cont de livrările anunțate, de capacitatea de vaccinare și de contractele efectiv semnate, pare destul de improbabil.
În primele două faze de vaccinare ar urma să intre personalul medical, cel administrativ și persoanele din categoriile de risc, adică cele peste 65 de ani sau cu boli cronice.
Cu cele 600 de mii de doze/lună anunțate de autorități vor putea fi imunizate 300 de mii de persoane/ lună. Pe de altă parte, statisticile arată că populația de peste 65 de ani este de 3.631.900 de persoane. În acest ritm, vaccinarea acestora ar dura 1 an de zile.
Dacă se adaugă și restul persoanelor cuprinse în primele două faze de vaccinare, numărul crește până aproape de 5 milioane de oameni, care vor putea fi vaccinați în 1, 6 ani. Pentru aceste 5 milioane de persoane ajung fix cele 10 milioane de doze, partea României de la Uniunea Europeană.
Aceasta, desigur, dacă se rămâne pe cifrele anunțate oficial până acum și dacă livrările de vacccin nu vor crește.
Adrian Marinescu, medic la Spitalul de Boli Infecțioase ”Matei Balș” din București, spune pentru Europa Liberă că de la 1 ianuarie livrările vor crește cu certiudine, deși nu poate preciza cu cât. Ideea este că etapele de vaccinare sunt planificate la nivelul întregii Uniunii Europene.
”În mod clar de la 1 ianuarie tranșele de vaccin vor crește, vor fi consistente, nu doar 600.000 de doze pe lună, ci mult mai mult. Acum e doar faza de început până se organizează lucrurile. E realist să spunem că etapa a doua se va finaliza prin martie-aprilie, pentru că lucrurile, din fericire, se întâmplă la nivelul Uniunii Europene. Spun din fericire pentru că ne-am putea gândi că România va rămâne pe undeva mai la coadă. Nu, lucrurile se vor gândi printr-o eșalonare clară și aceste intervale de vaccinare sunt venite de la nivelul Uniunii Europene, nu al României. Europa vrea ca în același timp să ajungă la etapele doi și trei, clar se vor upgrada lucrurile în raport cu necesitatea”, susține Adrian Marinescu.
Cu toate acestea nu există o informație publică vizând ritmul de creștere al livrărilor. Coordonatorul campaniei, Valeriu Gheorghiță, nu a putut fi contactat până la apariția articolului.
În plus, România are de plătit aceste 10 milioane de doze, din care a achitat un avans de 12. 058.345 de euro, așa cum anunța Florin Cîțu pe Facebook.
Doctorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, explică pentru Europa Liberă cu cât ar trebui să crească numărul de doze livrate României în așa fel încât primele două faze de vaccinare să se termine cel tîrziu în luna mai.
”În mod normal, livrarea trebuie să crească la 500.000 de doze pe săptămână. Asta înseamnă 2 milioane de doze pe lună, adică 5 luni pentru 10 milioane. Iar aceste 10 milioane de doze sunt doar pentru primele două faze de vaccinare, adică pentru cei care lucrează în servicii medicale, administrație și categoriile la risc, cei peste 65 de ani, boli cronice. Această etapă ar trebui terminată în mod normal până prin luna mai”.
În cazul în care nu vor crește livrările de vaccin, va fi o ”Europă cu două viteze la vaccinare”, spune Alexandru Rafila.
Uniunea Europeană are contracte cu mai multe companii farmaceutice producătoare ale vaccinului anti-Covid, nu doar cu Pfitzer (300 milioane doze). E vorba și de AstraZenaca( 300 milioane doze), CureVac ( 225 milioane) și Johnson &Johnson ( alte 200 milioane),Sanofi- GSK ( 300 milioane).
În cazul în care vaccinul de la AstraZeneca va fi și el avizat de Agenția Europeană a Medicamentului și va fi livrat României, situația s-ar putea îmbunătății. Vaccinul celor de la AstraZeneca poate fi depozitat în frigidere, nefiind nevoie de o temperatură atât de scăzută ca la Pfizer ( -70 de grade), deci poate fi administrat și de medicii de familie.
România mai are de făcut însă niște pași, în primul rând să achite integral contractul pentru vaccinul Pfizer, care se ridică la 200 milioane euro. Apoi ar trebui să se înscrie pentru alte cel puțin 10 milioane de doze de vaccin, cu care ar trebui să asigure, parțial, vaccinarea restului populației în faza a treia.
UE este însă doar pe locul 5 într-un top al statelor care și-au acoperit cel mai bine nevoia de vaccin în raport cu populația totală, conform revistei Nature. Canada se află pe primul loc la nivel mondial, securizând deja prin precontracte 9 doze de vaccin pentru fiecare locuitor. Topul este completat apoi în ordine de SUA, Marea Britanie și Australia.
În total, primele trei cele mai avansate vaccinuri – AstraZeneca, Pfizer și Moderna, sunt estimate să ajungă până la 3 miliarde de oameni în 2021, dacă sunt livrate toate cele 5,3 miliarde de doze estimate pentru 2021 (calculul se bazează pe informația că vaccinul britanic AstraZeneca se administrează în două doze la o persoană).
Cea mai mare provocare este însă disponibilitatea populației de a se vaccina. Încrederea în folosirea vaccinului anti-Covid nu este la cele mai ridicate cote. În România, doar circa 30% din oameni spun că se vor vaccina cu certitudine.
