Linkuri accesibilitate

Analiză | Cât de „nevinovate” sunt derapajele xenofobe din fotbal?


Scandalul scandărilor xenofobe de la meciul Farul Constanța - Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, unde s-a scandat „Afară, afară cu ungurii din țară” a ajuns la UEFA. (imagine generică de la meciul dintre România și Suedia, de pe Arena Națională, București, 15 noiembrie 2019)

Un copil de cinci ani este dus de tatăl său pentru prima oară la un meci de fotbal Steaua - Rapid. Emoții, bucurie, nerăbdare. La un moment dat tribunele se înfierbântă, timp în care mii de oameni strigă la unison, din galeria în care se afla cu tatăl său: „Mori, țigane!”.

Copilul face un atac de panică, știe că este de etnie romă, dar nu înțelege de ce mii de oameni îi cer să moară.

Rămâne marcat pe viață și ajunge să nu mai iubească fotbalul.

Așa începe povestea uneia dintre victimele xenofobiei și rasismului de pe stadioane, relatată de sociologul Gelu Duminică pentru Europa Liberă. Povestea este autentică.

Cazul Farul Constanța – Sepsi OSK Sfântu Gheorghe

Asemenea derapaje sunt însă tolerate și asimilate chiar de unii reprezentanți ai „generației de aur”.

Un astfel de episod a avut loc luni, 9 august, la meciul Farul Constanța – Sepsi OSK Sfântu Gheorghe , jucat la Constanța, unde galeria echipei constănțene a scandat mesaje rasiste împotriva etnicilor maghiari.

În urma incidentului, directorul general al clubului Sepsi a amenințat cu retragerea echipei sale din campionat.

„Cu xenofobia nu mai pot! Nu mai accept! Domnilor, a ajuns să ne fie frică să jucăm cu echipele cu galerii puternice. Îi felicităm pentru fani, dar să-și susțină echipa, nu să ne dea pe noi afară din țară. Pe Niczuly (portarul echipei – n.r.) l-au făcut în toate felurile, au aruncat cu de toate în el, cu suc si altele. Gata! Nu mai acceptăm! Vă deranjăm cu ceva? Ne retragem și gata”, a spus Hadnagy pentru GSP.

Roland Niczuly, portarul echipei Sepsi s-a născut în 1995 în România.
Roland Niczuly, portarul echipei Sepsi s-a născut în 1995 în România.

Pentru Gică Popescu, președintele clubului Farul Constanța, reacția celor de la Sepsi este o „copilărie” și o lipsă de bărbăție totodată.

Mai mult, reprezentantul generației de aur din fotbalul românesc le recomandă conaționalilor de la Sepsi ca, în cazul în care „nu mai suportă ce e în tribune”, să renunțe la aspirația de a face performanță la nivel înalt. Președintele clubului, un reper și pentru cei pe care-i formează, condamnă formal xenofobia și o cauționează asimilând-o performanței, cu care sugerează că ar veni la pachet.

„Dacă nu mai suportă ce e în tribune, atunci să nu mai facă sport de performanţă! Eu şi toţi ceilalţi din club regretăm acele scandări, dar în sport se întâmplă şi astfel de lucruri, nu ai cum să zici că renunţi atunci când îţi strigă cineva ceva din tribună. Ceea ce fac cei de la Sepsi arată cea mai mare lipsă de bărbăţie care poate exista la un sportiv de performanţă! Mai şi spui că ai reprezentat România în cupele europene, după care te plângi ca un copil că ai fost afectat de nişte scandări. Păi, dacă ai clacat din cauza a 500 de suporteri, ce faci când o să joci cu 30.000 de oameni? Repet, dacă spui că nu poţi să joci în aceste condiţii, atunci n-ai ce căuta la nivel înalt!”, a declarat Gică Popescu.

„Dacă nu mai suportă ce e în tribune, atunci să nu mai facă sport de performanţă", spune Gică Popescu. (Foto: 21 iunie, meciul Ucraina - Austria pe Arena Națională)
„Dacă nu mai suportă ce e în tribune, atunci să nu mai facă sport de performanţă", spune Gică Popescu. (Foto: 21 iunie, meciul Ucraina - Austria pe Arena Națională)

Attila Hadnagy, directorul general de la Sepsi, îi reproșează lui Gigă Popescu că îi deformează spusele și-i atrage atenția că nicio clipă nu s-a plâns de rezultat, dimpotrivă, a felicitat Farul, dar că este regretabil ceea ce s-a întâmplat în tribune și că nu e prima oară când jucătorii maghiari sunt ținta scandărilor xenofobe.

„Ce-am spus noi, ce-a înțeles dânsul! Am felicitat Farul, sportiv, nimic de spus. Însă ce a fost în tribune e regretabil. Acolo e problema noastră. Și nu-i prima dată! Tocmai de asta am spus-o! Am pățit-o în repetate rânduri. Nu mai departe de săptămâna trecută mai fusese un caz, la meciul celor de la Csikszereda. Ne pare rău dacă nu a înțeles corect mesajul nostru. N-am spus în niciun moment că de asta am pierdut. Asta e! Nu vom mai zice nimic, dacă ăsta-i pasul spre normalitate, ceea ce mă îndoiesc, atunci vom tăcea și gata”, a transmis Hadnagy.

Într-un comunicat emis ulterior, Farul Constanța condamnă „evenimentele petrecute în tribune”, evitând să le numească.

Clubul spune că „în cazul în care au fost ofensatoare pentru delegația echipei oaspete”, clubul ar fi primul care le regretă, fără a spune și ce face pentru a le contracara și sancționa.

De asemenea, preia teza afirmată anterior de liderul de club susținând că analiza pe care reprezentanții echipei Sepsi au făcut-o meciului s-ar rezuma, de fapt, la evenimentele din tribună. După care reprezentanții clubului își afirmă dezacordul la modul generic cu „orice acțiune îndreptată împotriva oricărei etnii în orice împrejurare”.

Antecedente

La meciul din 4 august cu FK Csikszereda, din prima etapă a ligii secunde, circa 3.000 de fani ai Stelei au întrerupt meciul din Ghencea cu torțe, petarde și mesaje antimaghiare. Clubul din Miercurea Ciuc a condamnat apoi atitudinea fanilor steliști și a acuzat conducerea Clubului Sportiv al Armatei nu doar că nu a făcut nimic pentru a bloca derapajul xenofob, dar că l-ar fi sprijinit.

Cazul a ajuns și în atenția Comisiei de Combatere a Violenţei în Sport din Ministerul Tineretului și Sportului, care s-a autosesizat. Ministrul Eduard Novak a făcut apel la responsabilitatea „extrem de importantă” a Comisiei de Disciplină din FRF.

La meciul din 4 august cu FK Csikszereda Miercurea Ciuc, circa 3.000 de fani ai Stelei au întrerupt meciul din Ghencea cu torțe, petarde și mesaje antimaghiare.
La meciul din 4 august cu FK Csikszereda Miercurea Ciuc, circa 3.000 de fani ai Stelei au întrerupt meciul din Ghencea cu torțe, petarde și mesaje antimaghiare.

FRF, pârâtă la UEFA

Cu toate acestea, scandalul de la meciul din Constanța a depășit granițele țării pentru că Asociația pentru Protecția Minorităților „Miko Imre“ a reclamat Federaţia Română de Fotbal (FRF) la UEFA.

„Am apelat la UEFA pur si simplu pentru că suntem foarte nemulțumiți de atitudinea Federației Române de Fotbal, care, în opinia noastră, în loc să aibă o atitudine clară și fermă în privința xenofobiei pe stadioane pare să mimeze doar că face pași în acest sens”, a declarat pentru Europa Liberă, Erika Benkő, reprezentanta asociației.

„Din păcate, federația sancționează cluburile numai în mod simbolic și această indulgență este un semnal clar pentru ultras că atitudinea xenofobă de pe stadioanele de fotbal în România este tolerată, pentru că nu este sancționată aspru”, spune Erika Benkő.

În opinia sa, FRF ar trebui să susțină și să se implice pentru înăsprirea legislației împotriva atacurilor xenofobe de pe stadioane iar sancțiunile acordate de RFR cluburilor de fotbal ar trebui să fie mai mari pentru a le determina pe aceastea din urmă „să-și țină ultrașii în frâu”.

„Noi am așteptat foarte mult timp, sperând că situația se va ameliora, dar este clar că anti-maghiarismul a devenit un fenomen normal pe stadioane, iar acesta este motivul principal pentru care am apelat la UEFA. Am dori ca UEFA să ia serios incidentul foarte grav semnalat de noi și să verifice și să investigheze ce se întâmplă pe stadioanele din România în acest sens. Pentru că acest comportament xenofob, această manifestare de ură etnică nu are ce cauta în sport”, a conchis sursa citată.

Sociologul Gelu Duminică: Ce simte Bölöni, căpitanul echipei naționale? Și el e ungur

Astfel de scandări există în sportul românesc de multă vreme, spune sociologul Gelu Duminică.

„Din păcate, lucrurile acestea se întâmplă mai des decât ne închipuim. Toți știm ce se întâmplă când echipa de hochei Csikszereda (club din Miercurea Ciuc) joacă la mine la Galați, dau un exemplu. Din păcate, mentalul colectiv românesc se stropșește mult mai mult în momentul în care avem o competiție sportivă, uitând că, de fapt, sportul înseamnă fair play”, a explicat Gelu Duminică într-o discuție cu Europa Liberă.

Sociologul Gelu Duminică
Sociologul Gelu Duminică

Specialistul în sociologie spune că mentalul colectiv românesc abundă de stereotipuri și prejudecăți legate de minorități, unguri sau romi.

Vă pot povesti concetățenii noștri maghiari ce li se întâmpla dacă făceau armata în altă parte decât în zona în care locuiau, unde erau tratați ca 'bozgori'. Altfel, ’românul e bun, blând, harnic și ospitalier’, restul sunt răi. E modelul ciobănașilor din Miorița, care se urau de moarte. Din păcate, ura asta față de cel de lângă noi, care este diferit de noi, nu e nouă. Sigur că se poate spune că e fotbal, e adrenalină. Din păcate, adrenalina scoate nu doar ce e mai bun ci și ce e mai rău din fiecare.”

Cât e de reprezentativ genul acesta de discurs pentru mentalul colectiv, pentru poporul român?

Sondajele pe care le publică CNCD și toate barometrele publicate din 90 încoace arată că genul acesta de discurs este reprezentativ pentru poporul român, spune sociologul.

„70% dintre români nu-și doresc vecin un etnic rom și jumătate din populație un vecin etnic maghiar. Doar pentru că e maghiar, doar pentru că e rom. Avem probleme cu evreii, avem probleme cu migranții”, spune Gelu Duminică.

România este, de asemenea, cea mai intolerantă țară a UE față de migranți, în condițiile în care România furnizează cea mai mare diasporă activă de la nivelul UE, amintește specialistul.

„Noi să ne ducem acolo și să fim tratați bine, dar 'ăștia' când vin la noi ne vor pământul și apa”, a spus Duminică într-o parafrază ironică a gândirii de acest tip.

Sociologul spune că „e greu să schimbi aceste lucruri în condițiile în care nu conștientizezi că e o problemă. Din păcate, fotbalul, sportul nu a considerat asta o problemă: 'haide, dom’le, sunt niște tâmpiți'. Nu, nu e deloc așa, pentru că tu distrugi astfel suflete, vieți. Critică-i jocul. Spune că a jucat slab. Dar e normal să zici 'afară cu ungurii din țară'? Dar de ce? Ce legătură are una cu alta? Cum se simte Ladislau Bölöni, căpitanul echipei naționale, în momentul în care coetnicii lui sunt dați afară din țară, implicit el, că e ungur?”, s-a întrebat retoric specialistul în sociologie.

Ping-pong între FRF și LPF. Judecata, amânată

Europa Liberă a urmărit traseul cazului în jocul de ping-pong dintre Federația Română de Fotbal și Liga Profesionistă de Fotbal. Potrivit regulamentului Federației Române de Fotbal, cazurile de acest gen trebuie să urmeze un anumit traseu pentru a intra în comisia de disciplină a Federației, iar prioritate are Liga Profesionistă de Fotbal, care a organizat competiția.

Delegatul oficial al LPF trebuie să întocmească un raport iar dacă acesta nu a notat nimic cu privire la scandările xenofobe, atunci conducerea Ligii ar trebui să reacționeze.

„Dacă nici delegatul LPF și nici LPF ca organizator nu vor efectua demersurile necesare pentru inițierea unei proceduri disciplinare, FRF va face acest pas cu siguranță”, a declarat FRF într-un punct de vedere comunicat la solicitarea Europei Libere.

Astfel, Comisia de Disciplină și Etică a FRF va judeca apoi cazul, indiferent cine va fi inițiatorul sesizării, și va dispune sancțiunile regulamentare.

„Federația Română de Fotbal se delimitează ferm de orice acțiune sau declarație cu tentă rasistă sau xenofobă! Poziția FRF rămâne aceeași, așa cum a mai comunicat în trecut, o poziție de principiu. FRF face eforturi deosebite pentru eradicarea excluziunii sociale și a urii în fotbal și nu va tolera nici un act de rasism. Începând din luna august 2015, odată cu înființarea Departamentului de Responsabilitate Socială, FRF a derulat o campanie continuă de educație și promovare a valorilor de incluziune socială și prevenire a comportamentului radical prin dezvoltarea a peste 10 proiecte de responsabilitate socială pentru jucători, antrenori, oficiali. FRF este prima federație sportivă care are un asemenea departament în România”, ne-au asigurat reprezentanții Federației.

Erika Benkő, despre FRF: Mai organizează un workshop, mai cere o părere, dar nu ascultă și nu concretizează nimic

La demersurile anti-xenofobie ale FRF s-a referit și Erika Benkő, care spune că FRF „câteodată mai organizează un workshop, în care cere părerea și propunerile asociațiilor care se ocupă de protecția minorităților și de drepturile omului”, dar că, până acum propunerile asociației nu au fost „nici ascultate, nici concretizate.”

Erika Benkő
Erika Benkő

Delegatul LPF la jocul din 9 august de la Constanța „a consemnat corect cele observate”, au transmis pentru Europa Liberă reprezentanții Ligii Profesioniste de Fotbal, sub patronajul căreia s-a desfășurat meciul de la Constanța.

Reprezentanții LPF lasă astfel de înțeles că au fost consemnate în raport manifestările xenofobe.

Pentru că aceastea ar fi putut „scăpa” privirii delegatului, „care putea să se uite în acel moment în altă parte și să nu se audă ce se scanda într-o anumită parte a stadionului”, ne-au explicat surse din LPF.

Așadar, există în raport consemnată proba derapajului, iar mingea a ajuns în terenul FRF, singura în măsură să convoace comisia de disciplină și să stabilească sancțiunile.

„Indiferent de sancțiuni, ținem să precizăm că LPF se dezice total de orice fel de comportament rasist și nu încurajează în niciun fel asemenea ieșiri din partea suporterilor”, ne-au asigurat oficial reprezentanții LPF.

De altfel, ședința Comisiei de Disciplină a FRF s-a întrunit chiar miercuri, la orele 15.00, dar am fost avertizați de surse din conducerea Federației să nu ne așteptăm la rezultate în aceeași zi, pentru că abia se „deschide” cazul. Care va fi judecat abia la o ședință viitoare, nu se știe când.

CNCD se va autosesiza

Surse din cadrul Consiliului Național de Combatere a Discriminării au declarat pentru Europa Liberă că instituția se va autosesiza în cel mai scurt timp.

Președintele CNCD, Asztalos Csaba
Președintele CNCD, Asztalos Csaba

Nu a făcut-o până acum pentru că președintele ei, Asztalos Csaba, este în concediu. Cazul are, însă, toate ingredientele pentru ca CNCD să se poată autosesiza, potrivit acelorași surse.

Ce prevede articolul 54

Articolul 54 din Regulamentul Disciplinar al Federației Române de Fotbal prevede sancțiuni dure cu privire la rasism, xenofobie, discriminare și denigrare.

  • Pentru jucătorii, oficialii clubului, echipa tehnică sau antrenorii care discriminează sau denigrează pe altcineva într-o manieră jignitoare pe motive de rasă, culoare, limbă, religie, sex, origine etnică, pedeapsa poate fi suspendarea pentru 6 jocuri la toate nivelurile, în cazul jucătorilor, echipei tehnice şi antrenorilor şi 4 luni pentru oficiali.
  • Clubul căruia aparține poate fi sancționat o penalitate sportivă de la 5.000 la 60.000 de lei, la fiecare nouă abatere de același tip penalitatea urmând a fi majorată cu jumătate față de cea aplicată anterior.
  • La atingerea pragului maxim clubul va fi sancționat gradual cu programarea jocurilor fără spectatori de la 1 la 4 etape cumulat cu o penalitate sportivă de 60.000 lei. Dacă acesta este un oficial asimilat, penalitatea va fi de la 10.000 la 80.000 de lei. Aceeaşi sancţiune se aplică şi în cazul în care o persoană are un comportament xenofob, ofensator sau care hărţuieşte o altă persoană pe astfel de motive.
  • Dacă spectatorii afişează inscripţii conţinând sloganuri discriminatorii, denigratoare sau rasiste și xenofobe sau se fac vinovaţi de alte comportări de acest fel la un joc, clubul susținut de aceștia poate fi sancționat cu amenzi între 5.000 la 70.000 de lei, la fiecare nouă abatere de același tip penalitatea urmând a fi majorată cu jumătate față de cea aplicată anterior. La atingerea pragului maxim clubul va fi sancționat cu măsura programării unui joc fără spectatori cumulat cu o penalitate sportivă de 70.000 lei. Dacă spectatorii nu pot fi identificaţi ca suporteri ai unuia dintre cluburi, va fi sancţionat clubul gazdă.
  • Spectatorii identificați de aceste abateri pot primi interzis în stadion pentru cel puțin doi ani. În funcție de circumstanțe, clubul poate fi sancționat și cu interzicerea organizării jocurilor pe propriul stadion de la 2 la 10 jocuri, pierderea jocului prin forfait, scăderea a 2-6 puncte sau chiar cu excluderea din competiție.

Seriozitatea prevederilor contrazice părerea președintelui clubului Farul Constanța că discuția despre ceea ce se întâmplă în tribune este una neimportantă în economia jocului și că invocarea derapajelor xenofobe din tribune ar fi semn al lipsei de bărbăție.

Europa Liberă a încercat să obțină un punct de vedere și de la antrenorul Farul Constanța, Gheorghe Hagi, tot un etnic minoritar, dar „Regele” nu ne-a oferit un răspuns.

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG