Linkuri accesibilitate

SUA | „Midterms” - alegerile de la jumătatea mandatului și miza lor pentru Casa Albă


La alegerile din 8 noiembrie vor fi supuse votului toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților, unde mandatele sunt reînnoite la fiecare doi ani, și 35 de locuri din cele 100 ale Senatului.
La alegerile din 8 noiembrie vor fi supuse votului toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților, unde mandatele sunt reînnoite la fiecare doi ani, și 35 de locuri din cele 100 ale Senatului.

Marți încep în SUA alegerile de la jumătatea mandatului. Cu toate mandatele din Camera Reprezentanților și mai mult de o treime din Senat puse în joc, este de așteptat ca alegerile să aducă înfrângerea democraților președintelui Joe Biden.

La aceste alegeri, organizate la doi ani de la alegerile prezidențiale, numite și alegeri de la jumătatea mandatului - 'midterms', președintele SUA nu se va afla pe buletinele de vot.

Cu toate acestea, alegerile „midterms” devin un veritabil referendum asupra ocupantului Casei Albe, iar în peste 160 de ani de când sunt organizate, partidul preşedintelui nu a scăpat niciodată de acest vot cu valoare de sancțiune.

În schimb, vor fi supuse votului toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților, unde mandatele sunt reînnoite la fiecare doi ani.

Senatul are 100 de membri aleși, iar mandatele sale durează șase ani, dar mai mult de o treime vor fi reînnoite la alegerile de marți, 8 noiembrie, adică 35 de locuri. Cei aleși marți își vor începe mandatul pe 3 ianuarie 2023.

În plus, 36 din 50 de state își vor alege guvernatorii. De asemenea, în fața alegătorilor vor ajunge teme precum accesul la avort, dreptul la arme și drepturile alegătorilor.

Alegătorii din 27 de state vor alege secretari de stat la jumătatea mandatului.

Rezultatele acestor alegeri vor stabili peisajul politic al SUA înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, Trump luând în considerare o altă candidatură pentru Casa Albă, scrie BBC.

Miza

Chiar dacă fotoliul de președinte nu este pus în joc, miza alegerilor este una uriașă și cu impact asupra deciziilor care vor fi luate de acum încolo la Casa Albă.

Votul - care va decide controlul Congresului asupra Casei Albe - ar putea zădărnici agenda președintelui Biden pentru cei doi ani rămași ai președinției sale.

Joe Biden cere majoritatea de care are nevoie pentru a putea legaliza avortul pe cuprinsul întregii țări sau pentru interzicerea puștilor de asalt.

„Americanii sunt cei care aleg", a spus Joe Biden, sugerând că, de fapt, prin votul pe care-l vor exprima marți americanii vor vota, implicit, pentru avort, arme, sistemul de sănătate.

Toate „sunt pe buletinul de vot", a spus el într-un discurs susținut recent.

La rândul lor, Candidaţii „Grand Old Party" (Partidul Republican, numit astfel încă din timpul Războiului Civil), promit să combată inflația, criza opiaceelor şi să-şi continue ofensiva împotriva sportivilor transgender.

Ei au promis și o serie de anchete parlamentare împotriva președintelui Joe Biden, a lui Anthony Fauci, a ministrului justiţiei, Merrick Garland, și anihilarea activităţii comisiei care investighează asaltul dat de susținătorii lui Donald Trump asupra Capitoliului în decembrie 2020 pentru a împiedica validarea lui Biden la Casa Albă.

Democrații controlează în prezent atât Camera Reprezentanților, cât și Senatul, cu majorități fragile. În Senat, democrații au 48 de mandate, completate de cele două ale independenților care votează alături de ei.

Republicanii au 50 de locuri, ceea ce face decisiv pentru democrați votul vicepreședintei Kamala Harris în momente limită.

În Camera Reprezentanților, democrații au 220 de mandate, iar republicanii 212. Pentru obținerea majorității sunt necesare 218 mandate.

Pe ultima sută de metri

  • Președintele american Joe Biden a avut ultima apariție înaintea alegătorilor, la un miting în Maryland, un stat considerat în mod normal un bastion al democraților. Înainte, el a scris pe Twitter că va „face ceea ce este necesar” pentru a reduce inflația. Creșterea costului vieții este o problemă cheie folosită de republicani împotriva democraților. „Aceste alegeri nu sunt un referendum – sunt o alegere”, a spus Biden luni seara, în fața audienței de la o universitate istorică din Bowie, Maryland, citat de BBC. „Este o alegere a două viziuni foarte diferite pentru America”, a spus el. El s-a lăudat cu programul său de vaccinare împotriva Covid-19 și l-a condamnat pe Donald Trump pentru șomajul ridicat de la sfârșitul mandatului său. Biden se află în Maryland pentru a face campanie pentru democratul Wes Moore, care în prezent îl conduce pe adversarul său republican, Dan Cox, cu aproape 30 de puncte procentuale, arată sondajele. Ambii concurează pentru postul eliberat de guvernatorul Larry Hogan, unul dintre puținii critici republicani ai lui Trump.
  • Fostul președinte Donald Trump organizează un miting la Ohio, în sprijinul lui JD Vance, fost critic al lui Trump și candidat republican la Senat. Trump a ținut patru mitinguri în cele cinci zile premergătoare zilei alegerilor, inclusiv în Iowa, Florida și Pennsylvania. El a sugerat chiar că ar putea să-și lanseze o nouă ofertă de revenire, în 2024, pentru Casa Albă. Scepticii spun că doar tachinează presa. El a făcut aproape 200 de curse pentru susținerea candidaților republicani în Senat, Cameră și în birourile de stat de top din SUA. Ohio a devenit mai conservator în ultimii ani și i-a revenit lui Trump în 2016 și 2020.
  • Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, care a cumpărat recent Twitter, a îndemnat oamenii cu mintea liberă să-și dea votul republicanilor, pentru că „puterea împărtășită limitează cele mai grave excese ale ambelor partide, de aceea recomand să votezi pentru un Congres republican, având în vedere că Președinția este democrată.” Numeroși analiști susțin contrariul și anume că un guvern divizat va influența negativ capacitatea SUA de a-și atinge obiectivele la nivel internațional.
  • Sondajele sugerează că democrații ar putea să piardă majoritatea în Camera Reprezentanților și că republicanii ar putea să obțină în plus între 10 și 20 de locuri, preluând controlul pentru prima oară în patru ani, în timp ce democrații ar putea să-și mențină majoritatea în Senat. Controlul Senatului se va baza probabil pe rezultatele curselor extrem de strânse din Pennsylvania, Georgia și Nevada.
  • Locuitorii din Florida sunt avertizați că furtuna Nicole poate afecta votul de marți.

Peste 41 de milioane de oameni au votat deja în 47 de state

Experții spun că peste 41 de milioane de voturi au fost deja exprimate în perioada de vot anticipat - depășind totalul din 2018 - în 47 de state, potrivit datelor oficialilor electorali, Edison Research și Catalist.

Alegătorii din Arizona, Georgia, Michigan și Pennsylvania au votat deja, furnizând peste 1 milion de voturi fiecare. Peste 2 milioane au votat anticipat în Georgia, o creștere de 21% față de 2018. Alegătorii preelectorali de până acum sunt, în general, puțin mai tineri, mai democrați și diverși decât în 2018, dar nu la fel de mulți ca în 2020, arată CNN.

Prezență mare timpurie la vot în Georgia, în special în rândul alegătorilor de culoare

Georgia înregistrează o prezență semnificativă la vot anticipat în rândul alegătorilor de culoare: mai mult de 125.000 de alegători de culoare au votat până acum, aceeși pondere ca în 2018, dar mai mare decât în 2020.

Pe lângă prezența ridicată la votul, majoritatea alegătorilor timpurii din Georgia care nu au votat în 2018 nu sunt albi. Aproape 40% dintre alegătorii din statul Peach sunt de altă rasă sau etnie decât albii - o pondere mai mare decât în orice alt stat cheie.

Există cu aproape 18.000 de asiatici americani mai mulți care votează anticipat și cu 14.000 de alegători latino-americani mai mulți decât în 2018. Cea mai rapidă creștere a populației din Georgia din 2010 a fost în rândul asiaticilor americani și latino-americani, potrivit Biroului de Recensământ al SUA.

O pondere similară a alegătorilor albi votează mai devreme în majoritatea celor șase state cheie mai mult decât în mandatul intermediar din 2018.

Crește numărul votanților tineri, dar marea masă este dată tot de vârstnici

Cei mai tineri alegători – cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 21 de ani – apar în număr tot mai mare în toate cele șase state cheie, comparativ cu votul din timpul alegerilor generale din 2018.

Numărul acestor cei mai tineri alegători din Michigan a crescut de la mai puțin de 600, în 2018, la aproape 26.000 în acest an.

În fiecare stat, alegătorii de 18-21 de ani sunt aproximativ aceiași sau au o pondere mai mare a electoratului decât în timpul alegerilor din 2020.

Un factor major care contribuie la creșterea prezenței timpurii la vot în rândul tinerilor alegători, în special în Michigan și Pennsylvania, este faptul că a fost introdus votul prin corespondență în 2020.

„Atunci când faci votul mai ușor, apar mai mulți tineri”, spune Charlotte Hill, director al Democracy Policy Initiative la Goldman School of Public Policy din UC-Berkeley. „Asta pentru că mulți pași ai procesului de vot sunt disproporționat de dificili pentru tineri. Când faci acești pași mai ușori, toți beneficiază, dar mai ales acei oameni cărora le-a fost mai greu în primul rând.”

Cu toate acestea, alegătorii de 18-21 de ani nu reprezintă încă mai mult de 3% din votul anticipat în aceste state cheie.

În mod tradițional, alegătorii de 65 de ani și peste reprezintă o parte disproporționat de mare din alegătorii unui stat, a declarat pentru CNN Alan Abramowitz, politolog la Universitatea Emory. Anul acesta nu face excepție. Cel mai mare grup de vârstă de alegători timpurii din fiecare stat până acum este format din cetățeni în vârstă.

Mai mulți democrați la votul anticipat decât în 2018 și 2020

Mai mulți democrați decât în 2018 și 2020 au votat anticipat. În acele state cheie cu date disponibile - Arizona, Nevada și Pennsylvania - o pondere puțin mai mare de democrați se prezintă în această etapă incipientă la alegerile generale nu doar comparativ cuc 2018 ci și cu 2020. Inclusiv în Arizona, unde alegătorii republicani preelectorali i-au depășit numeric pe democrați în 2018.

Prezența ridicată a democraților nu înseamnă că democrații vor domina alegerile generale, dar semnalează probabil o preferință în rândul democraților pentru votul anticipat și prin corespondență.

„Cred că ceea ce vedem în acest an este doar o continuare a modelelor de vot pe care le-am văzut în 2020”, a spus Abramowitz.

Cu excepția alegătorilor albi și a celor mai în vârstă de 50 de ani din Arizona și Nevada, democrații sunt lideri în votarea anticipată printre toate vârstele și grupurile majore de rasă sau etnie din toate cele trei state.

Cu toate acestea, un număr considerabil de alegători preelectorali din Arizona și Nevada sunt independenți, ceea ce reduce ponderea voturilor democraților în acele state.

În Pennsylvania, mai mult de 80% dintre alegătorii non-albi de până acum sunt democrați. În Arizona și Nevada, totuși, aproximativ jumătate dintre alegătorii non-albi sunt democrați.

Cel puțin în Nevada, are legătură cu sistemul de înregistrare a alegătorilor, a declarat pentru CNN Rebecca Gill, profesor de științe politice la Universitatea din Nevada, Las Vegas. Nevada a adoptat o înregistrare automată a alegătorilor în 2020, în care un alegător primește în mod implicit desemnarea „nonpartizană”, a spus ea.

Când vom afla rezultatele?

Având în vedere că state cheie precum Pennsylvania avertizează deja că ar putea dura câteva zile pentru a număra fiecare buletin de vot, experții spun că există șanse mari ca America să se culce în noaptea alegerilor fără să știe cine a câștigat.

„Când vine vorba de cunoașterea rezultatelor, ar trebui să nu mai vorbim despre ziua alegerilor și să ne gândim în schimb la săptămâna alegerilor”, a declarat pentru Reuters Nathan Gonzales, care publică buletinul informativ nonpartizan Inside Elections.

Anticiparea rezultatelor poate fi denaturată și de cât de repede numără statele buletinele de vot prin corespondență.

Deoarece democrații votează prin corespondență mai des decât republicanii, statele care permit oficialilor să obțină un salt în numărarea buletinelor de vot prin corespondență ar putea raporta victorii ale democraților care vor fi invalidate, însă, pe măsură ce grămezi de buletine de vot republicare vor fi numărate.

În aceste state „albastre”, printre care se află Florida și Carolina de Nord, oficialilor electorali li se permite să scoată buletinele de vot prin corespondență din plicuri înainte de ziua alegerilor și să le încarce în aparatele de numărare a voturilor, permițând numărarea rapidă.

State precum Pennsylvania și Wisconsin nu permit oficialilor să deschidă plicurile până în ziua alegerilor, ceea ce ar duce la un posibil „miraj roșu” republican, în care buletinele de vot de înclinație republicană sunt raportate mai devreme, iar multe buletine de vot prin corespondență de înclinare democrată sunt numărate mai târziu.

Primul val de rezultate este așteptat pe Coasta de Est miercuri, între orele 19.00 și 20.00. Un indiciu timpuriu al succesului republican ar putea veni în cazul în care cursele se așteaptă să fie apropiate - cum ar fi districtul 7 al Congresului din Virginia sau un loc în Senat pentru Carolina de Nord. Dacă lupta pentru Cameră încă pare strânsă, pe măsură ce voturile încep să vină de pe Coasta de Vest - unde ar putea fi mai mult de o duzină de curse strânse pentru Parlament - ar putea trece și câteva zile înainte ca controlul camerei să fie cunoscut, spun experții.

În California, de obicei, durează săptămâni până-și număra toate buletinele de vot, în parte pentru că numără buletinele de vot cu ștampila poștei până în ziua alegerilor, chiar dacă sosesc câteva zile după aceea.

Nevada și statul Washington permit, de asemenea, buletinele de vot cu întârziere dacă sunt ștampilate până pe 8 noiembrie, încetinind marșul către rezultatele finale.

Poate dura mai mult, poate chiar săptămâni pentru a ști ce partid va controla Senatul, cu competiții strânse în Pennsylvania, Arizona și Georgia, care ar putea determina rezultatul final.

Dacă cursa pentru Senat a Georgiei va fi atât de strânsă pe cât este de așteptat și niciun candidat nu va primi mai mult de 50% din voturi, un scrutin final ar putea fi programat pentru 6 decembrie, lăsând controlul camerei în așteptare până atunci.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG