Peste 20-30 de ani, după cum arată tendințele demografice, populația României va avea o populație mai mică, mai îmbătrânită, cu mai mulți pensionari decât salariați.
Pensiile de stat, bazate pe principiul contributivității, vor fi, prin urmare, mai mici, câtă vreme dezechilibrul între numărul salariaților și cel al pensionarilor se va adânci.
Specialiștii spun că, în 2035, pensia de la stat va reprezenta aproximativ 30% din ultimul salariu. În banii de astăzi, la 850 de euro salariu mediu net, pensia ar fi de aproximativ 280 de Euro.
Mai mult, afirmă experții, celelalte sisteme de contribuție reglementate de stat, Pilonul 2 - obligatoriu și Pilonul 3 - facultativ nu vor aduce, pentru cei mai mulți români, o pensie îndestulătoare pentru un nivel decent de trai.
În aceste condiții, ce variante au românii pentru a-și asigura totuși o pensie rezonabilă?
Adrian Asoltanie este trainer, speaker și antreprenor, expert în finanțe personale. El spune, pentru Europa Liberă, că în România există variante bune de investiții private care pot suplimenta pensia insuficientă de la stat.
Principalele idei ale interviului
- Oricine poate investi într-un fond mutual de pensii, dar și în alte instrumente financiare;
- E nevoie de o schimbare de mentalitate, trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru propria bunăstare financiară;
- Educația financiară e una precară în România, iar sistemul de educație nu ajută deloc;
- Ca să obții un venit rezonabil, pe lângă pensia de la stat, trebuie să investești constant cel puțin 10 ani;
- Înainte să învestești în variante alternative la pensia de stat, trebuie să își iei câteva precauții;
- Atunci când decidem să investim, cel mai bine e să alegem instituții financiare mari, cu reputație;
- Oamenii încă se tem să investească individual din cauză că nu au încredere că autoritățile de reglementare își fac datoria.
1. Europa Liberă: Ce alternative există la sistemul public de pensii, care să poată asigura un venit rezonabil la pensie?
Adrian Asoltanie: Există în piață produse similare cu pilonul doi de pensii. Asta ca să nu mai intrăm în „piloanele” astea, căci există și pilonul trei, există și pilonul patru. Dar toate sunt, într-un fel sau altul, dependente de politic, care poate schimba imprevizibil regulile jocului.
O variantă pe care oricine o are la îndemână e să-și facă singur un fel de pensie folosind fondul mutual. Un fond mutual este cea mai simplă și cea mai la îndemână formă de a investi niște bani ca angajat în România.
2. Europa Liberă: Ce este un fond mutual?
Adrian Asoltanie: Este exact același sistem de la pilonul doi de pensii. Adică mai mulți oameni investesc sume mici, constant. Mai apoi, există un administrator de fond care investește grămada asta de bani conform unui plan. Există fonduri mutuale pe care le găsim la majoritatea băncilor mari din România. Există și Asociația Administratorilor de Fonduri din România care arată randamentele fondurilor.
Un avantaj al fondului mutual este că poți să automatizezi investiția. În ziua de salariu poți stabili ca din cont să ți se tragă lunar 200 de lei, de exemplu, către un fond mutual.
Un alt avantaj ar fi că poți să începi să investești cu sume foarte mici. Oamenii cred că doar cei bogați pot să investească sau că îți trebuie un salariu foarte mare ca să investești. Nu. Există fonduri mutuale în România la care poți să începi cu 20 lei pe lună, cu 25 lei, cu 100 lei pe lună. Nu există niciun fel de barieră pentru a investi.
3. Europa Liberă: Cât de mare este riscul unei asemenea investiții personale într-un fond care sa aducă un venit la pensii?
Adrian Asoltanie: Riscul ți-l alegi. Ai la dispoziție o sumedenie de fonduri. Unele pot fi mai conservatoare, cu riscuri mici. Adică banii vor fi investiți în titluri de stat. Sunt și fonduri mai dinamice, unde banii sunt investiți numai în acțiuni pe bursă, să zicem.
Există fonduri mixte care au în componență, să spunem, 60% acțiuni cu 40% titluri de stat, sau 70% cu 30%, sau invers.
Un avantaj al fondului mutual este diversificarea. Există fonduri mutuale care investesc doar pe piața americană, ceea ce înseamnă că banii tăi vor merge către câteva sute de companii americane. Sau există fonduri mutuale care investesc doar pe piața românească, în 15-20-30-50 de companii românești.
Diversificarea este e un mare avantaj în gestionarea riscului.
4. Europa Liberă: Cum să alegem un fond pentru a economisi pentru pensie?
Adrian Asoltanie: Orice persoană ar trebui să-și facă un profil de investitor. Există investitori mai agresivi, care se simt confortabil să riște. Există investitori mai precauți, mai temători, cu mai puțină experiență.
E important să-ți alegi investiția care ți se potrivește ca apetit de risc pentru că, altminteri, nu îți vei satisface așteptările. Să spunem că ești un investitor dinamic, dar tu alegi o investiție foarte precaută. Vei observa că ai un randament de 2-3% pe an și o să fii nemulțumit, zici nu merită, n-are rost.
Sau, poți fi un investitor precaut. Te duci pe un fond pe acțiuni și o să vezi că fondul pe acțiuni are perioade când crește cu 10-12-15% pe an, dar are și perioade când scade cu 10-12-15%. E posibil să nu tolerezi această volatilitate. Deci e important să îți faci profilul de investitor și să îți definești așteptările.
Orice persoană ar trebui să-și facă un profil de investitor.Adrian Asoltanie, expert în finanțe personale
Este foarte important ca fondul să fie administrat de o instituție mare. Nu recomand aplicații mărunte găsite pe internet sau recomandate de influenceri. Există o „inflație” de aplicații, de platforme unde oamenii se înghesuie fără măcar să înțeleagă cine este în spatele aplicației respective. Eu le recomand oamenilor să stea departe de așa ceva.
Fondurile mutuale le vei găsi la cele mai mari bănci din România, adică la băncile pe care le știm, ne ținem deja salariul la ele, acolo avem economiile. Acestea sunt reglementate și verificate de niște instituții.
Dacă vorbim de brokeri pe bursă, cel mai la îndemână este să intri pe site-ul Bursei de Valori București. Și acolo vom găsi o listă cu cei mai mari brokeri de pe Bursa de Valori București. Ei asta fac, au experiență, au un brand, au experți, au trecut și prin crize, au trecut și prin dificultăți. Când vorbim de banii noștri întotdeauna recomand companiile cu reputație. Există nenumărate oferte serioase în România.
5. Europa Liberă: Care ar fi o perioadă estimativă de contribuție ca să ajungi să ai o pensie asemănătoare cu salariul pe care l-ai avut în perioada activă?
Adrian Asoltanie: Pensia de stat ia o contribuție de 25% din salariu cetățeanului. 25% în fiecare lună merge la pensie, din care 3,75% merg către pilonul doi, la privați, 21,25% merge către pensia de stat. Contribuția se face pe toată durata de activitate, adică 40 de ani sau depinde de când începi să lucrezi. Deci statul îți ia 21% timp de 40 de ani și după aceea îți oferă aproximativ o treime din ultimul salariu. Cât de mulți bani ia, cât de mult timp ia și ce puțin oferă înapoi!
Dacă am face același lucru ca o investiție privată, sunt șanse foarte mari să îți păstrezi același nivel de salariu. Dacă vorbim de pensie, o contribuție decentă la un fond mutual ar trebui să aibă cel puțin 10, 15 sau 20 de ani.
E o investiție pe termen lung. Dobânda asta de 6-7-8% pe an are nevoie de timp ca să se adune. Nu mă pot aștepta să pun bani timp de trei ani și după aceea să primesc o pensie îndestulătoare timp de 20 de ani. Nu așa funcționează.
6. Europa Liberă: Pentru a lua aceste decizii ai nevoie de o minimă educație financiară și de o schimbare de mentalitate: îmi asum individual responsabilitatea pentru câți bani voi lua la pensie. Câți sunt dispuși să își asume această responsabilitate?
Adrian Asoltanie: Angajații, mai ales cei mai tineri, au deschidere către zona asta de investiții. Sunt curioși legat de bursă, sunt curioși legat de imobiliare, chiar și de domenii mai speculative, cum ar fi zona crypto.
Educația financiară e foarte importantă ca să știi, în primul rând, ce instrumente financiare există, care ți se potrivesc, să știi să gestionezi perioadele. Orice investiție fluctuează, crește, scade, are perioade. Nimic nu merge numai în sus, nici aurul, nici pământul, nici imobiliarele, nici bursa, nici crypto. Și atunci trebuie să știi să gestionezi perioadele și așteptările.
O persoană fără experiență și educație financiară de obicei tinde să înceapă să investească târziu. Marea masă a oamenilor sunt atrași de bursă când aud de creșteri mari pe bursă și atunci zic „aș vrea să câștig și eu”. La fel pe piața crypto sau imobiliară.
Multă lume investește târziu și după aceea, când se întoarce ciclul economic și apare scăderea, se panichează și vând. Și din mișcarea asta - cumpăr scump și vând ieftin - evident că rămân cu buza umflată.
7. Europa Liberă: Care ar fi atitudinea echilibrată?
Adrian Asoltanie: Ce ajută aici este să investești constant, tot timpul. Adică, nu să stai să urmărești - „acum e sus”, „acum ai jos” - ci pur și simplu să îți setezi o investiție constantă către un fond mutual, de exemplu. Un alt instrument foarte eficient în materie de costuri este ETF-ul. E tot un fond mutual, dar ai nevoie de un broker, ceea ce înseamnă că ai nevoie de un grad superior de educație financiară.
8. Europa Liberă: Ce precauții trebuie să își ia cineva care vrea să investească în fonduri care să le asigure un venit rezonabil la pensie?
Adrian Asoltanie: Investitorul trebuie să se cunoască pe el, să-și facă profilul de investitor și să înțeleagă ce limite are. Mai mult, în mod obligatoriu, înainte să investească, investitorul trebuie să-și construiască un fond de urgență și un fond de siguranță.
Dacă i se întâmplă ceva la nivel personal, ca pierderea jobului, probleme cu afacerea, decesul partenerului, o boală gravă etc., să nu fii obligat să-ți vinzi investiția ca să-ți plătești urgențele. Riști să vinzi acțiunile de pe bursă sau să vinzi proprietățile imobiliare la cel mai mic preț, pentru că tu n-ai niște bani puși deoparte acolo pentru situațiile neprevăzute.
9. Europa Liberă: Cum evaluați nivelul educației financiare din România? Ca să muți banii într-un fond mutual, trebuie să știi la ce să te uiți.
Adrian Asoltanie: Sistemul de stat este dezastru din punctul ăsta de vedere. Există un fel de opțional pentru copii la școală, dar care nu prea se face. După aceea, ultima lege a învățământului a interzis organizarea de activității extrașcolare plătite de către părinți.
În fiecare zi am cel puțin trei-patru solicitări din partea părinților să mă duc să le povestesc copiilor în clasă despre bani ș.a.m.d. Problema este că legea interzice părinților să organizeze în școală activități de genul ăsta, unde trainerul să vină contra cost să țină cursuri de educație financiară.
Pe de altă parte, dacă oamenii sunt interesați, există o mulțime de surse de informare. Există grupuri de Facebook, material de calitate, cărți, cursuri online, inclusiv gratis. Deci există informație.
Sistemul de stat este dezastru din punctul de vedere al educației financiare.Adrian Asoltanie, expert în finanțe personale
Ce mă bucură este faptul că firmele au început să arate interes în educarea financiară a angajaților, pentru că un angajat dezorganizat financiar crede că problema lui financiară vine din faptul că îi lipsesc 100 sau 200 euro pe care nu îi dă firma în plus la salariu.
În realitate, e vorba de risipă, vicii, dezorganizare. Iar când firmele observă că le pleacă oamenii pentru 100 de lei în plus, au început să fie atente și să își ajute angajații să se educe ce să facă cu salariile.
10. Europa Liberă: Cum stă partea de investiții personale în fonduri mutuale în Occident?
Adrian Asoltanie: În Vest, experiența economică este mult mai lungă, oamenii sunt mai deschiși către investiții. Ca termen de comparație, în România, pe fonduri mutuale se estimează că sunt undeva în jur de 400.000 de investitori. La 16 milioane de adulți ar ieși undeva în jur de 3 % din populația adultă care investește.
În Statele Unite fiecare este implicat în pensia lui. Poți să-ți alegi cum este alocată, unde este investită.
Faptul că, la noi, statul se ocupă de tot, într-un fel, îi face pe oameni neglijenți. Mulți habar n-au cu ce sume au contribuit. Faptul că ți se trag banii pur și simplu așa, la salariu, fără să n-ai nicio opinie sau vreo implicare, nu ajută la educație financiară. Ajungi să zici: „oricum nu depinde de mine. N-am ce să fac. Asta e. Văd eu la 70 de ani cum mă descurc”.
Și mai e un fenomen în România. Apar tot felul de șocuri care vin și lovesc în încrederea investitorului.
Te apuci ușor, ușor să investești, pică FNI-ul, de exemplu. Te apuci să investești, vine statul și zice că luni îți ia Pilonul 2. Vezi că ASF-ul nu observă o companie de asigurări care dă faliment și jumate din piață se prăbușește. Evident că nu mai ai încredere.
Și atunci, omul va fi mai tentat să cheltuie tot ce are pentru că nu are încredere că peste 20 de ani mai găsește banii acolo unde i-a pus.
