Linkuri accesibilitate

Ce îi așteaptă pe românii care vor fi la pensie peste 20 de ani


În 2018, pensionarii au ieșit în stradă pentru a cere majorarea punctului de pensie.

Peste două decenii pensiile de la stat ar putea fi plătite cu dificultate și, în plus, ar putea fi prea mici pentru a asigura un trai decent. Cu toate acestea, puțini sunt românii care ar putea să pună bani de-o parte cât timp sunt salariați.

Specialiștii consultați de Europa Liberă trag semnale de alarmă cu privire la viitorul pensionarilor: peste 20-30 de ani, România va avea o populație mai mică, mai îmbătrânită, cu mai mulți pensionari decât salariați, iar pensiile de la stat ar putea să fie prea mici pentru a reprezenta un sprijin real la bătrânețe. Opțiunile de pensii private sunt o soluție, însă nu pentru toți românii, care riscă să fie „condamnați la sărăcie”. În acest context, creșterea vârstei de pensionare pare soluția cea mai plauzibilă, mai ales că și alte state europene tind să adopte aceeași măsură.

Președintele CFA România, asociația analiștilor financiari certificați internațional, Adrian Codîrlașu, crede că sistemul actual de pensii în care actualii salariați plătesc pentru actualii pensionari, „funcționează atât timp cât populația crește, când sunt suficient de mulți angajați care să susțină pensionarii dintr-un anumit moment”. Asociația pe care o conduce a realizat recent și un studiu despre viitorul pensiilor în România.

El explică faptul că, peste 20-30 de ani, în momentul în care numărul de pensionari va deveni mai mare decât cel al salariaților, sistemul va deveni nesustenabil.

5 lucruri despre siguranța ta financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00

Primul mare șoc va veni, în opinia specialiștilor, mult mai repede, în perioada 2030-2035, când începe să se pensioneze generația decrețeilor. În această perioadă numărul de pensionări va crește cu circa 60.000-70.000 de persoane anual, adică cu un sfert mai mult decât în mod normal. „Atunci va fi nevoie de și mai multe reurse pentru sistemul public de pensii”, subliniază Adrian Codîrlașu.

Soluțiile la îndemână în acest caz, așa cum rezultă din explicațiile specialiștilor, sunt:

  • Creșterea taxării, pentru a putea susține un număr mai mare de pensionari
  • Înghețarea pensiilor
  • Majorarea vârstei de pensionare
  • Creșterea gradului de colectare, mai ales că România are cel mai mic grad de colectare a TVA din întreaga UE

În acest context, scenariul legat de majorarea până la 70 de ani a vârstei de pensionare pentru persoanele care își doresc să mai muncească ar putea deveni realitate. „Cel mai probabil în următorii zece ani”, spune Adrian Codîrlașu, mai cu seamă că, potrivit datelor Institutului Național de Statistică și ale Comisiei Europene, România ar urma să aibă o populație mai mică, estimările variind între 14-16 milioane de locuitori pentru anul 2050.

Pensiile în România

Sistemul de pensii de stat din România este construit pe principiul solidarității între generații, adică actualii salariați plătesc pentru actualii pensionari.

Pentru a ridica povara pentru generațiile următoare, în 2010, în România a fost creat un sistem de pensii bazat pe trei piloni: pensia de la stat (Pilonul I), pensia privată obligatorie (Pilonul II) și pensia facultativă (Pilonul III).

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în România, sunt peste 5,1 milioane de pensionari.

Pensia medie lunară este de 1.296 de lei (270 de euro), în timp ce pensia minimă în România este de 704 lei (147 de euro).

Există și un efect „pervers” al acestei decizii, subliniază Victoria Stoiciu, coordonatoarea programelor Fundației Friedrich Erbert România, în sensul în care statul încearcă să își respecte contractul pe care îl are cu cetățenii, însă și-ar dori să îl pună în practică cât mai târziu.

„Statul ar vrea să își onoreze contractul cu cetățenii cât mai târziu și să plătească și mai puțin – pentru că ții cont de speranța de viață. Și dacă te pensionezi la 70 de ani, nu îți mai plătește pensie zece ani, îți plăteste, să zicem, 5 ani până mori”, spune ea. Datele Eurostat arată că speranța de viață în România este de 75 de ani, sub media europeană de puțin peste 80 de ani și printre cele mai mici din UE.

Nu doar România îmbătrânește, ci și întreaga Europă, subliniază, la rândul său, Ștefan Guga expert în cadrul firmei de consultanță Syndex, care reprezintă sindicatele, iar oamenii tind să trăiască mai mult, mai ales datorită avansului înregistrat de medicină.

Vârsta de pensionare în România

În România, vârsta standard de pensionare este, în prezent, de 65 de ani pentru bărbați și de 61 de ani și trei luni pentru femei, urmând ca până în 2030, vârsta de pensionare pentru femei să crească gradual până la 63 de ani.

Stagiul minim de cotizare, adică vechimea în muncă, este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați, în timp ce stagiul complet de cotizare este de 35 de ani pentru bărbați, iar, în prezent, pentru femei este de 31 de ani și trei luni, urmând ca în 2030 să ajungă tot la 35 de ani.

De asemenea, potrivit unei decizii a Curții Constituționale din 2018, femeile, care au împlinit 63 de ani, pot opta să rămână în câmpul muncii și să se pensioneze la 65 de ani asemenea bărbaților.

„Soluția cea mai la îndemână în acest caz este creșterea vârstei de pensionare pentru a compensa faptul că oamenii trăiesc mai mult, au o stare de sănătate ceva mai bună până la vârste înaintate. Nu este neapărat o tendință universală, dar se întâmplă în anumite țări”, explică Ștefan Guga, punctând că vârsta de pensionare în România se încadrează în media europeană.

Totuși, explică expertul firmei de consultanță Syndex, în România este complicat de folosit acest argument, adică faptul că tendința la nivel european este de creștere a vârstei de pensionare: „una este situația în România, unde un pensionar mai trăiește zece ani din pensie, și alta este în Franța unde trăiește peste 20 de ani”.

Ceea ce trebuie să înțeleagă totuși salariații este faptul că la pensia de stat, contribuțiile celor care lucrează merg către actualii pensionari și nu se economisesc în conturile personale, așa cum este cazul Pilonilor II – pensia obligatorie privată, sau Pilonul III – pensia facultativă, atrag atenția analiștii economici.

„Dacă ar fi să fim mai plastici, contribuțiile noastre nu există în Pilonul I pentru că se duc la actualii pensionari, în timp ce în Pilonul II, ele există, se înmulțesc, sunt tot timpul acolo și ne așteaptă să le luăm înapoi la vârsta pensionării”, spune Cristian Popa, membru în consiliul director al CFA România, asociația analiștilor financiari certificați internațional.

În schimb, Ștefan Guga, crede că o posibilă rezolvare pentru ca pensia de stat să rămână sustenabilă ar fi tocmai desființarea pensiilor private obligatorii: „o soluție care s-a folosit în alte țări din Europa, cum ar fi Polonia, Ungaria, Cehia, a fost eliminarea Pilonului II de pensii. Așa cum este organizat acest sistem în România, nu prea mai există acum în alte țări europene”.

De altfel, recent, Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a declarat că, o eventuală creștere a constribuțiilor pentru Pilonul II – așa cum și-ar dori ministrul de Finanțe Florin Cîțu – ar putea duce și mai mult la creșterea deficitului bugetar, mai ales că, din septembrie, pensiile ar urma să se majoreze cu 40%.

Cercul vicios salariu mic- pensie mică

Printre măsurile care pot stimula economisirea, spune analistul financiar Cristian Popa, se numără educația financiară cât mai timpurie, dar și susținerea economisirii prin deductibilități, mai ales că „sistemul de pensii private degrevează statul de niște obligații viitoare. Un român care economisește este un român care va avea nevoie de mai puțin sprijin de la stat”.

Pe de altă parte, Ștefan Guga, expert în cadrul firmei de consultanță Syndex, argumentează că România se confruntă cu un cerc vicios pentru că un salariu mic, nu poate duce nici la o pensie mare, nici la posibilitatea de a pune bani deoparte.

„Lucrurile sunt legate. Dacă ai venituri foarte mici pe parcursul vieții active nu îți permiți niște economii, ele sunt primele sacrificate”, spune el, explicând că din datele oficiale reiese faptul că marea majoritate a românilor nu au depozite bancare, fiindcă de regulă banii din contul curent sunt cheltuiți pentru nevoile lunare, astfel că „trăiesc de pe o lună pe alta”.

„Condamnați la sărăcie”

Concret, un român care are un salariu mediu net de circa 4.000 de lei, adică 833 de euro, în prezent, ar urma să aibă, după 35 de ani de contribuții, o pensie de la stat de doar 1.275 de lei, ceea ce înseamnă 265 de euro, arată o analiză a CFA România. Dacă ar avea contribuții și la Pilonul II, adică pensia privată obligatorie, ar mai primi în plus circa 400 de lei, sub o sută de euro.

Toate acestea, în condițiile în care, coșul minim de consum pentru un trai decent, era în 2019, de 2.684 de lei (560 de euro) pentru o persoană adultă singură, potrivit unui studiu al Fundației Friedrich Ebert.

Problema este că, în prezent, în România, din totalul celor peste 5,3 milioane de salariați, aproape un sfert primesc salariul minim pe economie, adică circa 1.350 de lei (281 de euro).

Lor li se mai adaugă, subliniază Victoria Stoiciu, coodonatoarea de programe a Fundației Friedrich Erbert, și cele aproximativ două milioane de români care trăiesc în mare parte din agricultura de subzistență și care, practic, nici măcar nu reușesc să aibă contribuții la pensie, nici măcar pentru cea de la stat.

Pentru aceste categorii, este practic o utopie să vorbești despre pensie privată”, spune Victoria Stoiciu. „Vă imaginați că omul de rând, care trăiește toamna vânzând câteva kilograme de ardei sau de cartofi, lucrează în agricultura de subzistență, nu are bani să își plătească asigurarea de sănătate calculată la nivelul salariului minim, dar să cotizeze pentru o pensie privată [este exclus]”, spune Victoria Stoiciu.

Ea atrage atenția că acești oameni sunt „condamnați la sărăcie” și nu se vor putea întreține decât din puținii bani care reprezentați de ajutoarele sociale sau, cei mai norocoși, din pensia minimă, dacă au reușit să contribuie timp de 15 ani.

Dispare sau nu pensia de la stat

„Peste 20-30-40 de ani, nu știm dacă va mai exista pensia de la stat așa cum o știm acum pe care o obținem după cei 35 de ani de muncă”, explică și Florentina Almăjanu, director general al CFA România, asociația analiștilor financiari certificați internațional.

La rândul său, Cristian Popa subliniază că, din studiile pe care le au până acum, statul român își va permite din ce în ce mai puțin să înlocuiască ultimul salariu cu pensia.

„Statul, cu siguranța va fi acolo să plătească o pensie, dar ea nu va fi destul de mare cât să asigure un trai decent”, mai spune el.

De aceeași părere este și Victoria Stoiciu, care punctează că, oricât ar fi de greu, statul tot va asigura pensia de stat.

„Știu că sunt probleme de sustenabilitate, dar doar dacă statul intră în faliment nu ar mai putea plăti pensiile, altfel o să se împrumute, o să facă deficit, iar o pensie publică mare, mica, tot o să fie”, spune ea, subliniind totuși că, după mult așteptat majorare din septembrie, când punctul de pensie ar urma să crească cu 40%, cel puțin pe termen mediu, pensia va fi mai aproape de asigurarea unui trai decent.

Cum este structurat sistemul de pensii în România

Din 2008, sistemul de pensii din România este structurat pe trei Piloni, astfel:

  • Pensia de stat (Pilonul I). Sistemul public de pensii este bazat pe solidaritatea între generații, adică actualii salariați plătesc pentru actualii pensionari. Acest sistem este sustenabil, spun analiștii, mai ales dacă numărul salariaților este mai mare decât cel al pensionarilor. În România, în prezent, sunt 5,1 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară este de 1.296 de lei (270 de euro). Pensia minimă în România este de 704 lei (147 de euro). Sunt mai multe categorii de pensii, fără a pune la socoteală pensiile de serviciu sau pe cele speciale: pensia la limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțial, pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
  • Pensia privată obligatorie (Pilonul II). Peste 7,4 milioane de români contribuie la Pilonul II de pensii, care a fost creat în urmă cu 11 ani, iar valoarea totală a contribuțiilor lor era de circa 12,5 miliarde de euro. Pentru Pilonul II, contribuțiile sunt definite și reprezintă, în prezent, un procent de 3,75% din contribuția la pensie pe care o plătește fiecare salariat (reprezentând 25% din salariul brut).
  • Pensia facultativă (Pilonul III). La fel ca Pilonul II, și pensia facultativă este administrată privat însă crearea ei depinde de voința și de disponibilitatea financiară a fiecărei persoane. Astfel, oricine are posibilitatea să contribuie la un fond de pensii facultative cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar. În 2019, erau aproape 500.000 de persoane care aveau pensii facultative cu o valoare totală de 520 de milioane de euro.

În acest an, ar urma să intre în vigoare și Pilonul IV, adică pensia ocupațională, prin care angajatorul poate stabili o astfel de schemă pentru angajații săi.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG