Actualizare 20:16 - Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat, vineri, Ucraina, în prima zi a alegerilor prezidenţiale din Rusia, că încearcă să perturbe scrutinul cu bombardamente şi tentative de incursiuni pe teritoriul rus. Putin susține că la acțiuni au participat circa 2.500 de combatanţi veniţi dinspre teritoriul ucrainean și a promis că aceste atacuri nu vor rămâne nepedepsite, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
„Cu obiectivul de a perturba alegerile, de a teroriza oamenii, în mai multe regiuni de graniţă cu Ucraina, regimul neonazist de la Kiev a planificat şi încearcă să execute acţiuni militare demonstrative”, a spus Putin în timp ce prezida prin videoconferinţă o şedinţă a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
„Aceste lovituri inamice nu vor rămâne nepedepsite”, a afirmat preşedintele rus, vizibil furios. „Circa 95% dintre rachetele şi proiectilele inamicului au fost distruse de apărarea antiaeriană. Totuşi, din păcate, avem victime civile”, a continuat el.
Putin a vorbit, de asemenea, despre patru incursiuni terestre pe teritoriul rus - la graniţa ucraineană în regiunea Belgorod şi una în regiunea Kursk, la care au participat circa 2.500 de combatanţi echipaţi cu arme grele, printre care 35 de tancuri şi 40 de vehicule blindate.
Dar „inamicul nu a reuşit (...), a fost respins şi s-a repliat, sau, mai bine spus, a rupt-o la fugă, cu o mare cantitate de pierderi. A pierdut circa 60% din efective şi mai mult de jumătate din blindate”, a susţinut liderul de la Kremlin.
Trei grupări care, potrivit acestuia, sunt formate din combatanţi ruşi pro-ucraineni au făcut în ultimele trei zile incursiuni pe teritoriul rus şi le-au cerut civililor ruşi să părăsească regiunile de graniţă, ameninţând că vor înainta, una dintre aceste grupări revendicând şi cucerirea unui sat.
În replică, ministerul rus al Apărării a anunțat că a respins toate aceste atacuri. A recunoscut, însă, că armata rusă a fost nevoită să folosească aviaţia şi artileria.
Actualizare 19:45 - Personalități ale opoziției din Federația Rusă au cerut oamenilor să meargă toți la secțiile de votare la aceeași oră, pe 17 martie la prânz, în semn de protest față de scrutinul considerat de toți o șaradă pe care Vladimir Putin o va câștiga cu siguranță.
Ideea a fost susținută de liderul opoziției, Alexei Navalnîi, înainte de moartea sa în închisoare, de văduva sa, Iulia Navalnaia, și de criticii exilați ai lui Putin, precum Mihail Hodorkovski.
Niciunul dintre politicieni importanți ai opoziției nu au avut voie să participe la alegeri, care au loc pe fondul unei represiuni brutale împotriva disidenței.
Actualizare ora 16:10 - Poliția din Moscova a reținut o femeie care a turnat într-o urnă de vot o substanță antiseptică de culoare verde cunoscută sub numele de „zelionka”.
Anchetatorii au pornit o anchetă pentru a stabili dacă ea „a obstrucționat punerea în aplicare a drepturilor alegătorilor”, transmite RFE/RL.
Incidente similare, în care indivizi au turnat „zelionka” sau substanțe similare în urne, au fost raportate în orașul Borisoglebsk din regiunea Voronej, care se învecinează cu Ucraina, în orașul Rostov-pe-Don, din sud-vest, și în regiunea Caucazului de Nord - Karachai-Cherkessia.
Comisia Electorală Centrală a cerut Poliției să sporească securitatea la secțiile de votare, care sunt deschise în perioada 15-17 martie.
Și tot la Moscova, o femeie în vârstă a încercat să dea foc unei cabine de vot.
Actualizare ora 14:53 - Fragmente dintr-un interviu televizat al președintelui francez Emmanuel Macron, în care a catalogat Rusia drept „adversară”, au fost difuzate vineri, într-o secție de votare din Moscova, transmite BMTV, în timp ce era difuzat de televiziunea de stat.
Observatorii spun că difuzarea declarațiilor președintelui Franței în ziua scrutinului face parte din arsenalul propagandei rusești de a prezenta Occidentul ca pe un inamic.
În interviul pe care l-a dat în presa franceză, președintele Emmanuel Macron a catalogat Rusia drept „adversară” şi nu „inamică” şi a repetat declarații de sprijin pentru Ucraina.
„Nu suntem în război cu Rusia”, a precizat președintele Franței, care a mai spus că Vladimir Putin se află „într-o derivă personală, represivă şi autoritaristă”.
Președintele francez Emmanuel Macron a devenit o țintă predilectă a propagandei ruse, în ultima vreme, după ce a spus că nu exclude trimiterea de soldați NATO în Ucraina.
Actualizare ora 13:35 - Oficialii europeni critică felul în care se desfășoară alegerile prezidențiale din Rusia.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a felicitat vineri în mod ironic pe Vladimir Putin „pentru victoria sa zdrobitoare în alegeri”, în condițiile în care alegerile prezidențiale de abia au început.
„Aș dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru victoria sa detașată la alegerile care au început astăzi. Fără opoziție. Fără libertate. Fără posibilitatea de a alege”, a scris președintele Consiliului European.
La rândul său, ministrul francez însărcinat cu Afaceri Europene, Jean-Noël Barrot, a catalogat alegerile din Rusia drept o „farsă”.
Știrea inițială
Alegerile prezidențiale din Rusia au început în țara care se întinde pe 11 fusuri orare. Vladimir Putin conduce în sondaje și victoria lui este ca sigură. Opoziția nu este reprezentată de niciun candidat autentic.
Votul pentru alegerile prezidențiale din Federația Rusă va avea loc și în „noile teritorii”, sintagmă pe care Rusia o folosește pentru zonele din Ucraina ocupate acum de forțele ruse. Statele occidentale au anunțat deja că nu recunosc scrutinul organizat în teritoriile ocupate.
Peste 112 milioane de ruși au drept de vot în alegerile prezidențiale din 15-17 martie. Alte aproape două milioane de cetățeni cu drept de vot trăiesc în străinătate.
De obicei, aproximativ 70-80 de milioane de ruși votează la alegerile prezidențiale. În 2018, de exemplu, prezența la vot a fost de 67,5%.
Vladimir Putin este președinte al Rusiei de mai mult timp decât orice alt conducător rus de la dictatorul Iosif Visarionovici Stalin încoace. El a preluat puterea de la președintele Boris Elțîn în 2000, iar de atunci a avut patru mandate de președite și unul de premier.
În afară de Vladimir Putin, pe buletinele de vot se află alți trei candidați. Dar niciunul nu îi contestă politicile.
Leonid Sluțki e candidatul Partidul Liberal Democrat. În ciuda numelui său oficial, mai degrabă de stânga, formațiunea reprezintă în mod tradițional un electorat naționalist de dreapta.
Parlamentarul Vladislav Davankov este candidatul Partidului Poporul Nou, orientat spre afaceri și oficial liberal, dar prietenos cu Kremlinul.
Nikolai Haritonov este candidatul Partidului Comunist, a doua cea mai puternică forță politică din Rusia.
Boris Nadejdin, un candidat de opoziție anti-război, a fost împiedicat să candideze, la fel și Ekaterina Dunțova, care avea o platformă politică asemănătoare.
Rusia este o putere nucleară, iar prin invazia neprovocată din Ucraina regimul președintelui Putin are o agendă care urmărește deschis redesenarea echilibrului geopolitic global.
Observatorii sunt sceptici că alegerile prezidențiale vor fi corecte. Singura organizație independentă de monitorizare a alegerilor din Rusia, Golos, a fost desemnată „agent străin” înainte de alegerile legislative din 2021.
Mai mult, Rusia nu a invitat observatori OSCE la alegerile prezidențiale.
Observatorii mai spun că extinderea votului pe mai multe zile și introducerea votului online împiedică și mai mult transparența alegerilor și lasă loc pentru posibile fraude.
Singura miză a alegerilor este prezența masivă la vot
„Îl susțin pe Putin și, bineînțeles, îl voi vota”, spune Liudmila Petrova din Moscova, scrie Reuters într-un prim reportaj din prima zi a alegerilor.
„Putin a ridicat Rusia din genunchi. Iar Rusia va învinge Occidentul și Ucraina. Nu puteți învinge Rusia. Niciodată", spune Petrova.
Occidentul îl vede pe Putin ca pe un autocrat, un criminal de război, despre care oficialii SUA americani spun că a înrobit Rusia într-o dictatură coruptă.
Dar în Rusia, războiul l-a ajutat pe Putin să-și întărească controlul asupra puterii și să-și sporească popularitatea în rândul rușilor, potrivit sondajelor și interviurilor cu surse rusești din elita politică a Moscovei.
Principala preocupare a Kremlinului este să asigure o prezență ridicată la vot. Unii manageri ai companiilor de stat au ordonat angajaților să voteze și să trimită fotografii ale buletinelor lor de vot, au declarat mai multe surse pentru Reuters. Chiar și bancomatele le reamintesc rușilor să voteze.
Surse informate, citate de Reuters, spun că Vladimir Putin va rămâne toată viața liderul Rusiei, și că rămânerea lui în funcție ține doar de starea lui de sănătate, care pare robustă:
„Putin nu are concurenți, este la un nivel complet diferit. Occidentul a făcut o greșeală foarte gravă ajutând la unificarea unei mari părți a elitei ruse și a populației ruse în jurul lui Putin cu sancțiunile sale și defăimarea Rusiei.”
Putin a ordonat o invazie pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, după opt ani de conflict în estul Ucrainei între forțele Kievului, pe de o parte, și forțele pro-ruse și proxy-urile rusești, pe de altă parte.
Zeci de mii de soldați au fost uciși și mulți alții răniți de ambele părți, mii de civili ucraineni au murit, iar economia și infrastructura Ucrainei au suferit daune în valoare de sute de miliarde de dolari.
Vladimir Putin prezintă războiul ca parte a unei bătălii existențiale cu un Occident decadent și în declin, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului în 1989, încălcând ceea ce Putin consideră a fi sfera de influență a Moscovei, inclusiv Ucraina. Acest lucru îi atrage pe mulți ruși care sunt suspicioși cu privire la politica și intențiile Occidentului.
Rata de aprobare a lui Putin este în prezent de 86%, în creștere de la 71% cu puțin timp înainte de invazia Ucrainei, scrie Reuters care citează date publicate de Centrul Levada de sondare a opiniei publice. Ratingul lui Putin a crescut și în timpul războiului din 2008 cu Georgia și al anexării Crimeei, în 2014.
Spre comparație, dintre ceilalți trei candidați de pe buletinul de vot, nici unul nu depășește o rată de aprobare de 6%.
Televiziunea rusă și o rețea sofisticată de social media îl prezintă pe Putin ca pe un patriot robust și îi ironizează pe liderii occidentali, cum ar fi președintele SUA, Joe Biden, ca fiind slabi și înșelători.
Liderii opoziției fragmentate din Rusia sunt fie în străinătate, în închisoare, fie tăcuți, fie morți. Alexei Navalnîi, cel mai proeminent lider al opoziției din Rusia, a murit pe 16 februarie într-o colonie penală rusă de la cercul arctic.
