Linkuri accesibilitate

Ce efecte ar putea avea solicitarea lui Zelenski adresată lui Victor Orbán prin care îi cere să decidă dacă este de partea Ucrainei


Viktor Orbán la summitul șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, desfășurat la Bruxelles pe 24 martie 2022.
Viktor Orbán la summitul șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, desfășurat la Bruxelles pe 24 martie 2022.

În discursul de la summitul Consiliului European de la Bruxelles, Volodimir Zelenski a ținut să scoată în evidență atitudinea „neutră” a Ungariei și i-a cerut lui Viktor Orbán să decidă în ce tabără este. Solicitarea vine cu 10 zile înainte de alegerile din Ungaria.

Președintele ucrainean a ținut să reproșeze Uniunii Europene că a acționat „puțin cam târziu” în sancționarea Rusiei, invazia putând fi evitată dacă existau „sancțiuni preventive”.

Cu toate acestea, Volodimir Zelenski a mulțumit fiecărei țări în parte, dar a lăsat Ungaria la urmă.

Acesta i-a transmis premierului maghiar Viktor Orbán un mesaj personal, în care i-a cerut să decidă de ce parte luptă, dar și să permită tranzitarea pe teritoriul țării sale a armelor furnizate de Occident.

„Ungaria... Vreau să mă opresc aici și să fiu sincer. O dată pentru totdeauna. Trebuie să hotărâți singuri cu cine sunteți. Sunteți un stat suveran”, a spus Zelenski.

„Nu este vorba despre neutralitate aici, este vorba despre interesul național ale statelor. Ungaria are un interes național având în vedere dependența puternică de importurile de gaze din Rusia, după cum Germania are în egală măsură un interes în continuarea lirărilor de gaz de către Gazprom. În aceste condiții, probabil că este maximum ce se putea face”, a spus Ștefan Popescu, expert în politică externă, pentru Europa Liberă.

În discursul său, Zelenski a precizat că a vizitat de multe ori capitala Ungariei și a menționat memorialul de pe malul Dunării dedicat evreilor masacrați de miliția fascistă maghiară.

„Pantofii de pe malul Dunării”, un memorial construit în aprilie 2005, onorează evreii maghiari care au fost masacrați de milițiile fasciste din Ungaria, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Pantofii de pe malul Dunării”, un memorial construit în aprilie 2005, onorează evreii maghiari care au fost masacrați de milițiile fasciste din Ungaria, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Am văzut acest memorial... Pantofii de pe malul Dunării, despre crimele în masă. Am fost acolo cu familia mea. Ascultă, Viktor, știi ce se întâmplă în Mariupol? Te rog, dacă poți, du-te la malul mării. Uită-te la pantofii ăia. Și vei vedea cum se pot repeta crimele în masă în lumea de azi. Și asta este ceea ce face Rusia astăzi. În Mariupol, sunt aceiași oameni. Adulți și copii. Bunici. Și sunt mii de oameni care s-au dus”, a completat președintele Ucrainei.

„Și voi ezitați dacă să impuneți sancțiuni sau nu? Și ezitați dacă să lăsați să treacă armele sau nu? Și voi ezitați dacă să faceți comerț cu Rusia sau nu? Nu mai este timp de ezitare. Deja e momentul timpul să decideți. Noi credem în dumneavoastră. Avem nevoie de sprijinul vostru. Credem în poporul vostru”, a mai spus Zelenski.

Poate influența mesajul lui Zelenski alegerile din Ungaria?

Acțiunile premierului maghiar pot fi explicate și de alegerile parlamentare programate pe 3 aprilie.

Analistul Radu Magdin spune că „în cazul Ungariei, este posibil ca drama prin care trece Ucraina să slăbească chiar și ani de zile de eforturi ale actualei puteri de a construi o imagine negativă Ucrainei și liderilor de la Kiev”.

„Este o situație în care oamenii văd dincolo de mesajul politic, se uită la fapte, au noi așteptări de la liderii lor. În același timp, trebuie să ținem cont de faptul că Ungaria rămâne stat membru UE și NATO, iar poziționarea sa în cadrul acestor organizații, în contextul crizei din Ucraina, nu face notă discordantă majoră”, declară Radu Magdin, pentru Europa Liberă.

Chiar dacă poziția lui Viktor Orban în relația cu Rusia este „mult mai flexibilă” decât a celorlalte state membre UE sau NATO, Radu Magdin spune că „mesajele politice transmise de Budapesta au ridicat în ultima perioadă întrebări și reacții, inclusiv în rândul electoratului maghiar, dar sondajele nu indică scăderi”.

„Este vorba despre o campanie contra-timp, de uzură, a ambelor părți, conștiente de faptul că poziționarea diverșilor față de agresiunea rusă împotriva Ucrainei va influența nivelul de sprijin politic. Dacă ne uităm la România, vom vedea tendințe similare în această perioadă”, completează el.

La rândul său, Ștefan Popescu atrage atenția că Ungaria s-a conformat adoptării de sancțiuni și nu le-a blocat în Consiliul European și în NATO.

„Ungaria și-a exprimat rezerve în ceea ce privește transferul de armament către Ucraina și a exprimat îngrijorări cu privire la soarta minorității maghiare din Ucraina. Aici trebuie să vedem într-o logică electorală, pentru că diaspora maghiară are pașaport ungar participă la alegerile, iar mesajele sunt și la adresa acestui electorat care trăiește în țările limitrofe”, a spus expertul în politică externă.

Partidul Fidesz al premierului maghiar Viktor Orbán conduce cu o majoritate restrânsă, de doar 49%, în fața candidatului unic al Opoziției Unite, Péter Márki-Zay, potrivit ultimului sondaj realizat de Politico.

Criticile Ucrainei sunt cu bătaie lungă

Ștefan Popescu mai arată că mesajul critic la adresa prim-ministrului maghiar a fost în aceeași linie cu discursurile lui Volodimir Zelenski din parlamentul german și francez. Prin urmare, nu trebuie acordată o importanță mai mare Ungariei.

„Criticile la adresa lui Viktor Orbán sunt pe aceeași linie cu presiunile făcute în discursurile din Bundestag, la adresa lui Olaf Scholz, pentru a se arăta și mai determinat în adoptarea de sancțiuni la adresa Federației Ruse și din parlamentul francez, unde a cerut încă o dată ca marile grupuri franceze care sunt încă prezente pe piața rusă și nu au anunțat o retragere totale, să o facă”, a spus expertul în politiccă externă, pentru Europa Liberă.

„Rămâne de văzut dacă scopul establishmentului ucrainean, când dă aceste mesaje, este de a pune presiune pentru ca statele occidentale să continue susținerea pe termen lung a Ucrainei, pentru că ajutorul financiar și de armament, dar și susținerea diplomatică, depind de capacitatea statului ucrainean de a rezista în fața invaziei ruse. Oricât de eroică ar fi această rezistență, fără susținerea occidentală nu are nicio șansă”, a adăugat el.

„Susținerea occidentală este utilă și în perspectiva episodului post-conflict, în ce privește negocierile între ucraineni și ruși va conta foarte mult determinarea occidentului de a susține statul ucrainean în forma în care se va afla acesta, inclusiv susținerea Ucrainei în perioada de război rece care ne așteaptă între Occident și Rusia”, subliniază Ștefan Popescu.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG