Liderul deputaților UDMR, Csoma Botod, explică pentru Europa Liberă că arborarea steagului Ținutului Secuiesc este „o doleanță veche a comunității de acolo. Este vorba, de fapt, despre utilizarea unui simbol regional.”
Deputatul UDMR dă exemplul altor comunități care au dreptul să își folosească simbolurile.
„Avem și alte zone care au steaguri regionale, de exemplu Bucovina. Este o veche doleanță. Această problemă nu s-a rezolvat de-a lungul anilor. Nu cred că prin această doleanță secuii ar avea ceva sau s-ar îndrepta împotriva românilor sau, dacă s-ar folosi acel steag, ar dăuna României”, susține Csoma Botond.
„Eu cred într-un principiu vechi: libertatea se întinde până acolo încât să nu afectezi libertatea celorlalți. În consecință, nu cred că utilizarea acestui steag ar afecta libertatea românilor sau ar dăuna statului român.”
Liderul deputaților UDMR a făcut referire și la argumentele recente ale Ministerului român de Externe: „Eu cred că ar trebui să găsim o rezolvare și să nu ne încrâncenăm în anumite stereotipii sau prejudecăți care țin de trecut. Eu cred că ar trebui să avem o abordare rațională și să găsim o soluție la această problemă”, spune Csoma Botond.
Reprezentantul UDMR crede că se pot găsi soluții pentru reglementarea problemei, dar a evitat să spună dacă UDMR va insista asupra reglementării prin lege.
„Problema e una de actualitate. Eu aș propune ca, dacă la nivelul unei comunități, se conturează o comunitate regională, acea identitate să poată fi exprimată și în public. Nu intru în detalii tehnice. Putem găsi și detaliile tehnice necesare rezolvării acestei probleme.”
Parlamentar maghiar, postări critice la adresa României despre interdicția arborării steagului secuiesc
„Steagul secuiesc este persecutat de 10 ani”, a scris pe Facebook președintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul Ungariei, Zsolt Nemeth. Este a doua postare a oficialului maghiar pe această temă. După prima, Bogdan Aurescu l-a convocat la MAE pe ambasadorul Ungariei la București.
Zsolt Nemeth, o nouă postare pe Facebook despre steagul secuiesc
1. Steagul secuiesc este persecutat în România de 10 ani încoace, deși instanța de la Strasbourg a condamnat această practică.
2. Din cauza postării mele pe Facebook, ministrul român de externe Aurescu l-a chemat astăzi pe ambasadorul Ungariei și a declarat că nu există Ținutul Secuiesc în România, deci nu poate avea un simbol.
3. Drepturile de naționalitate ale secuilor au fost garantate de România puterilor învingătoare prin tratatul minorității din 1919 și prin tratatele de pace care au pus capăt războaielor.
4. Domnul Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, m-a făcut să mă întreb când intenționează România să-și onoreze datoria veche de 100 de ani și hotărârea instanței de la Strasbourg.
5. Ungaria susține drepturile secuilor, inclusiv utilizarea liberă a simbolurilor acestora peste tot, inclusiv în instituțiile publice și spațiile publice.”, a scris oficialul maghiar pe rețeaua de social media.
Primul mesaj al oficialului maghiar
Luni, Zsolt Nemeth a scris tot pe Facebook: „Steagul secuiesc va fi arborat pe fațadele instituțiilor publice maghiare până când statul român va permite folosirea lui nerestricționată în toată România! Hai secuieni! Du-te Transilvania!”
Reacția Ministerului de Externe, după prima postare a oficialului maghiar
Ministerul Afacerilor Externe „dezaprobă ferm comentariile președintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, publicate ieri, 6 februarie 2023, pe pagina sa de Facebook, privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului așa-zisului ținut secuiesc.”, se arată în comunicatul transmis ulterior de MAE.
Ministerul a explicat că România permite tuturor celor 20 de minorități naționale să folosească însemnele specifice în privat și în public, în cadrul unor manifestări culturale și religioase specifice.
În cazul steagului secuiesc, „în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire și deci nici îndreptățirea la vreun însemn oficial specific.”, explică Ministerul de Externe român.
Bogdan Aurescu a transmis un apel la reținere în declarațiile din spațiul public și a reamintit așteptarea părții române ca oficialii ungari să acționeze cu responsabilitate.
