Renumărarea morților de Covid-19 | România reface calculele în fiecare județ

Institutul Național de Sănătate Publică a verificat încrucișat situația raportărilor de la mai multe spitale făcută în cele două platforme – AlerteMS și CoronaForms- și a observat că există diferențe între numărul de decese COVID -19.

Cum spitalele au raportat decesele înregistrate drept COVID-19 la DSP, acum aceste direcții au trimis note către toate spitale prin care le cer să verifice raportările.

Nu este clar dacă DSP-urile pot interveni în stabilirea cauzei decesului, atâta vreme cât doar medicul curant care a îngrijit pacientul știe situația medicală a pacientului.

În timp ce unele DSP-uri spun că nu intervin pentru a invalida un deces înregistrat COVID-19, altele arată că acest lucru s-a întâmplat.

Ordinul 1829 din 27 octombrie 2020 arată că unitățile spitalicești au obligația raportării imediate a deceselor COVID în baza definiției de caz către DSP, dar nu precizează dacă DSP poate interveni asupra unui deces COVID. Atunci când raportează, spitalele trebuie să țină cont de definiția pentru decesul la pacient confirmat cu COVID-19, așa cum este prevăzută în Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus.

DSP Iași verifică 100 de decese COVID

În județul Iași, de mai multe luni se folosește o singură platformă pentru raportarea deceselor - Capesaro - unde raportează toate spitalele.

Vasile Cepoi, directorul DSP Iași, susține că în prezent verifică situația raportărilor de dinainte de a folosi această unică platformă, adică de dinainte de septembrie 2020. Este vorba de verificarea a 100 de decese pe care INSP-ul le-a găsit neclare.

„Diagnosticul este cert pentru 43 de persoane pe care le-am verificat azi(n.r.luni). Și mai sunt vreo 60 de cazuri neclare pe care le verificăm, le-am împărțit și pe acelea pe spitale și urmează să se verifice. Noi verificăm fiecare caz în parte. Le-am solicitat acum să ne dea fișele de deces pentru toate cazurile pe care le-au raportat ei. Cele care au diagnosticul de deces COVID-19 și se confirmă, rămâne așa. Dar de exemplu, dacă a avut accident de mașină și când i-au făcut testul era pozitiv, nu înseamnă că a decedat de Covid. Acum se face această verificare pentru vedea dacă numărul de decese raportate de cauză Covid e corect sau nu. E o diferență între raportarea numerică și raportarea nominală”, recunoaște Vasile Cepoi.

Botoșani: Sunt unul sau două cazuri pe lună care nu primesc cod de COVID-19

Medicii de la DSP Botoșani arată într-un răspuns pentru Europa Liberă că, de la începutul pandemiei, au înregistrat 633 de decese COVID-19 în CoronaForms.

„Fiecare județ are cazuri care nu au primit cod de deces Covid, justificat. Asta se întâmplă în toate județele, inclusiv în DSP-ul nostru. Sunt unul sau două cazuri pe lună care nu primesc cod de COVID-19. Nu e vorba de invalidare, ci se acordă cod sau nu se dă cod pentru deces cauzat de COVID-19 – asta spune metodologia, este o discuție între specialiști. Scrie și în metodologie foarte clar – dacă omul vine cu un accident rutier masiv și el nu era în evidentă COVID-19, a murit din cauza accidentului chiar dacă avea test pozitiv. Tocmai de asta se poartă discuția cu medicul care are pacientul în față. Fiecare caz se evaluează individual”, spune medicul Irina Alecu – șefa de la Epidemiologie DSP Botoșani.

Dacă la Iași și Botoșani, există neconcordanțe între raportări, la București cifrele sunt aceleași și pentru AlerteMS și pentru CoronaForms.

„Eu am verificat numărul de decese, În 16 aprilie, când ne-am uitat, ceea ce se afla în AlerteMS corespundea cu ce era în CoronaForms”, spune Oana Nicolescu, directorul executive de la DSP București.

„Declararea unui deces se face de către spital, noi practic preluăm informația de la spital și vrem să certificăm acolo unde datele pe care ei ni le furnizează nu sunt suficiente și cerem detalii suplimentare. Cerem lucruri concrete, nu s-a pus problema să invalidăm. Cerem lucruri concrete – actul constator, în care văd negru pe alb care este cauza decesului. E mai mult o muncă birocratică, nu sun medicul să întreb cum s-a simțit pacientul”, a mai spus Oana Nicolescu.

Bisitrița-Năsăud: Spitalele completează în CoronaForms

În județul Bisitrița Năsăud au existat două situații în care decesele declarate inițial de COVID-19 au fost ulterior invalidate. „A fost un deces cu infarct miocardic în UPU și un deces prin asfixie mecanică la domiciliu, dar în ambele cazuri virusul a fost depistat cu ocazia necropsiei”, spune dr. Anca Andrițoiu într-un răspuns pentru Europa Liberă.

„În CoronaForms se găsesc toate persoanele confirmate COVID. Spitalele completează acolo: diagnosticul, tratamentul, secția pe care a fost internată persoana respectivă, rezultatele testărilor efectuate în spital, data internării și externării. În cazul unui deces, DSP intră în CoronaForms, se asigură că toate datele amintite au fost completate de spital, verifică diagnosticul de deces, completează comorbiditățile și apoi înregistrează decesul în CoronaForms. Numărul decesului și cel al persoanei confirmate sunt transmise imediat către INSP care mai verifică încă o dată corectitudinea raportării”, mai explică dr. Anca Andrițoiu.

Satu Mare: Medicul epidemiolog oferă consultanță

În județul Satu Mare, au fost înregistrate un număr de 302 ale persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2.

Reprezentanții DSP spun că eliberarea certificatului de deces intra integral în resposabilitatea medicului curant sau a medicului care a constatat decesul. DSP-ul cere numai clarificări în cazul în care actele nu sunt complete.

„În situația în care se identifica mai multe neclarități privind testările efectuate, medicul epidemiolog oferă consultanță exclusiv în această privință si poate acorda clarificări legate de metodologia de supraveghere a infecției cu Covid-19”, arată dr. Livia Mihai, directorul DSP Satu Mare într-un răspuns pentru Eruopa Liberă.

La Bihor, DSP-ul a înregistrat, până pe 21 aprilie 2021, 1.129 decese.

„Decesele de COVID- 19 sunt definite ca decese survenite la pacienții confirmați COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o alte cauză clare de deces, care nu poate fi în relație cu COVID-l9 (de exemplu: traumatism, hemoragie acută majord, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie etc). Și la care nu a existat o perioadă de recuperare între boală și momentul decesului”, arată dr. Daniela Rahotă.

La Sălaj, a fost înregistrat până acum un număr de 301 decese Covid-19. Însă aici spitalul este cel care introduce datele.

„DSP-ul are rolul de a consilia și a monitoriza modul în care se efectuează codificarea deceselor astfel încât să nu se comită erori. Cazul pozitiv se introduce în platforma de către laboratorul la care se efectuează testarea cu rezultat pozitiv. Funcție de conjunctura spitalului, dacă pacientul este internat, completează Formularul de spitalizare, inclusiv informațiile legate de deces dacă este cazul”, arată medicii de la DSP Sălaj într-un răspuns pentru Europa Liberă.

Caraș Severin: DSP-ul are posibilitatea să decidă dacă este deces COVID-19

La DSP Caraș Severin au fost înregistrate 576 de decese de la începutul pandemiei. „DSP-ul are posibilitatea să decidă pe baza istoricului medical al persoanei și a testelor efectuate dacă este deces COVID-19. DSP primește decesele de la spitale, medici de familie și ambulanță, iar după o analiză amănunțită le raportează manual în CoronaForms”, arată medicii de la DSP Caraș Severin într-un răspuns pentru Europa Liberă.

La Covasna, dintre cele 266 decese COVID înregistrate până în 18 aprilie 2021, niciunul nu a fost invalidat. „La DSP Covasna nu există posibilitatea de a trece peste decizia medicului curant din spital sau a medicului de familie în ceea ce priveşte decizia dacă un deces a avut cauza Covid sau nu. Considerăm că este responsabilitatea medicului curant”, au arătat medicii de la DSP Covasna într-un răspuns pentru Europa Liberă.

Beatrice Mahler: Ne-au cerut copii după toate certificatele de deces

La finalul săptămânii trecute, toate spitalele au primit o adresă de la DSP prin care li se cer documente despre decesele COVID.

„Eu nu am știut că DSP-ul intervine peste noi. Eu știam că anunț în AlerteMS, dar numeric, că anunț în CoronaForms, dar nu era cu o metodologie de lucru pentru CoronaForms. Am trimis datele cu decesele la DSP într-un format Excel. Acum au trimis o adresă în care ne cer copii după toate certificatele de deces, pentru că până acum nu ni le-au cerut. În mod normal, DSP-ul, care are medici epidemiologi, nu ar avea de ce să intervină peste medicul curant care stabilește că pacientul a avut Covid”, a spus Beatrice Mahler, managerul de la Institutul Marius Nasta din Capitală.

Cum este definit decesul la pacientul confirmat cu COVID-19 de care trebuie să țină cont medicii:

Potrivit Metodologiei de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

De asemenea, decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menționat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Îți mai recomandăm

Îți mai recomandăm

În prezent, o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Institutului Național al Sănătății, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Departamentul pentru Situații de Urgență verifică cum sunt respectate regulile de raportare „existente în practica curentă privind decesele prin COVID-19 și a responsabilităților instituțiilor implicate, precum și identificarea potențialelor neconformități, corectarea lor și formularea de recomandări de măsuri pentru îmbunătățire a procesului de raportare și a calității datelor.”