Apărarea granițelor Ucrainei. Rusia vs. Occident - retorică și strategii

Poate președintele Iohannis va afla mai multe azi, în discuția telefonică pe care Joe Biden o va avea liderii țărilor din Formatul Bucureşti 9, inclusiv România, în care vrea să discute problema de la granița Ucrainei și să le dea asigurări cu privire la angajamentul SUA față de securitatea regiunii.

În declarații separate formulate miercuri, după discuția online, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a insistat că Rusia dorește ca Ucraina să nu adere la NATO, iar Joe Biden a arătat că Washingtonul nu intenționează să trimită militari pentru a apăra Ucraina în cazul unui atac rus asupra teritoriului ucrainean.

Discuția dintre cei doi a avut loc în timp ce zeci de mii de soldați ruși sunt mobilizați la granița cu Ucraina. Oficialii de la Kiev spun că ar fi vorba despre aproape 100.000 de militari, în timp ce serviciile de informații ale SUA spun că cifra s-ar putea apropia de 150.000 în viitorul apropiat.

Președinții SUA și Rusiei au discutat în 7 decembrie timp de două ore.

Este una dintre cele mai mari mișcări ale forțelor ruse în apropierea Ucrainei din ultimii ani, în afara exercițiilor obișnuite de antrenament. Acest lucru și absența unor proceduri de notificare transparente cu privire la mișcările militare au declanșat îngrijorări majore nu doar în Ucraina, ci și în multe țări NATO, în special în cele din Europa de Est.

La Washington, Joe Biden a spus că l-a avertizat pe Vladimir Putin că, dacă Rusia va lansa o nouă invazie împotriva Ucrainei, Statele Unite vor riposta cu sancțiuni „cum nu s-au mai văzut”.

„I-am spus foarte clar, dacă chiar invadează Ucraina, vor exista consecințe grave, consecințe grave. Vor fi consecințe economice cum nu a văzut vreodată și cum nu s-au văzut vreodată”, le-a spus Joe Biden reporterilor de la Washington.

El a adăugat însă că niciun soldat american nu va fi trimis în Ucraina pentru a interveni în cazul unei invazii ruse. „Ideea că Statele Unite vor folosi forța în mod unilateral pentru a se confrunta cu Rusia, care invadează Ucraina, nu este în discuție la acest moment”, a spus președintele SUA, potrivit unei transcrieri a Casei Albe.

Următorii pași anunțați de Casa Albă se referă la discuții pe care Joe Biden le va purta cu liderii din regiune, inclusiv România. Pentru joi la ora 20:45, ora României, este programată o discuție telefonică cu liderii celor nouă țări din așa-numitul Format București 9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia.

Joe Biden dorește să afle opiniile acestora în privința situației de la granița Ucrainei și „să sublinieze angajamentul SUA față de securitatea transatlantică". Anterior, Biden va discuta și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Trupele ucrainene se pregătesc pentru un posibil atac rusesc

Nici oficialii ruși, nici cei americani nu au descris conferința telefonică din 7 decembrie ca una care a dus la concluzii sau decizii clare. La Moscova, Vladimir Putin a caracterizat discuțiile drept „foarte deschise, concrete și constructive”.

„Avem ocazia de a continua dialogul. Acesta este cel mai important lucru", a spus președintele rus.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că cele două părți au planificat mai multe întâlniri ale trimișilor lor în săptămânile următoare.

În Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a descris discuția Putin-Biden drept una pozitivă: „Statele Unite au sprijinit întotdeauna Ucraina, suveranitatea și independența noastră”.

„Dar, cel mai important lucru este că acum vedem o implicare reală și personală din partea președintelui Biden în rezolvarea conflictului”, a spus Zelenskiy.

Deși Ucraina nu este membră a NATO și este puțin probabil să devină pentru încă mulți ani, Rusia insistă că perspectiva aderării Kievului la Alianța Nord-Atlantică ar fi o amenințare. Cu atât mai mult cu cât blocul s-a extins după 1990 nu doar în foste state comuniste, dar și în țări care făcuseră parte din URSS.

Nu este clar ce va face administrația Biden dacă Rusia ar lansa un atac asupra Ucrainei. Invadarea și anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, în 2014, continuă să fie respinsă de comunitatea internațională, dar fără vreo finalizare în favoarea Ucrainei.

La fel, sprijinul acordat de Rusia separatiștilor din estul Ucrainei, care luptă cu forțele ucrainene nu a fost oprit sau măcar limitat nici după cei aproape opt ani de război în care au murit peste 13.000 de oameni.

Unii analiști de politică externă spun că e posibil ca sancțiunile vizate de SUA să se refere la excluderea Rusiei din sistemul internațional bancar cunoscut sub numele de SWIFT, ceea ce ar afecta puternic băncile din Rusia.

O altă posibilă sancțiune ar fi blocarea pe termen nedefinit a proiectului Nord Stream 2 de transport al gazelor naturale din Rusia direct în Germania, prin conducta construită pe sub Marea Baltică.

Anul acesta, președintele Biden ajunsese la o înțelegere cu Germania și a ridicat sancțiunile care vizau finalizarea acestei conducte, dar Germania a anunțat recent că o invazie asupra Ucrainei ar opri procesul de certificare și punere în funcțiune a conductei.

Și la Washington, potrivit unor relatări, membrii Congresului ar fi primit asigurări că acest lucru se va întâmpla dacă Rusia își trimite soldații pe teritoriul Ucrainei.

Franța a avertizat și ea Rusia în cursul zilei de miercuri că vor exista consecințe majore, strategice, în cazul unei atac asupra Ucrainei.

Ministerul francez de Externe a spus că, în convorbirile telefonice, dintre liderii celor cinci aliați importanți occidentali - Franța, Marea Britanie, Italia, Germania - și Statele Unite s-au pus de acord ca „suveranitatea Ucrainei să fie respectată”.

Potrivit Reuters, două avioane de război franceze şi o aeronavă de aprovizionare au fost urmărite joi de două avioane de luptă ruseşti în spaţiul aerian internaţional de deasupra Mării Negre. Acestea participau la o misiune de observare NATO. Și cu o zi înainte, un avion rusesc a escortat alte două zboruri ale aviației militare franceze. Moscova a transmis că a dorit să le împiedice de la a intra în spațiul său aerian.

După ce Biden și Putin s-au întâlnit la Geneva în iunie, mulți experți au sperat că tensiunile din Ucraina se vor rezolva, în timp ce Washingtonul și Moscova căutau modalități de a opri spirala tensiunilor bilaterale.

Cei doi lideri au vorbit și telefonic, în iulie, când Biden i-a cerut lui Putin să facă mai mult pentru a reprima atacurile cibernetice împotriva Statelor Unite. Multe dintre cele mai importante grupuri care le organizează operează sau provin din Rusia.

Discuțiile din ultimele zile nu au clarificat nici situația de la granița Ucrainei, nici celelalte motive de tensiune dintre Rusia și Occident.