UPDATE - „Președintele Biden și-a exprimat îngrijorarea profundă a Statelor Unite și a aliaților noștri europeni cu privire la escaladarea forțelor Rusiei din jurul Ucrainei și a precizat că SUA și aliații noștri vor răspunde cu măsuri economice și de altă natură puternice în cazul escaladării militare”, transmite Casa Albă despre apelul video securizat pe care l-a avut cu președintele rus Vladimir Putin.
Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a cerut detensionarea și revenirea la diplomație.
Cei doi președinți au însărcinat echipele lor să urmărească situația, iar SUA a anunțat că vor face acest lucru „în strânsă coordonare cu aliații și partenerii.”
Președinții au discutat, de asemenea, despre dialogul SUA-Rusia privind stabilitatea strategică, un dialog separat despre ransomware, precum și despre munca comună pe probleme regionale precum Iranul.
Întâlnirea virtuală din 7 decembrie a fost a treia conversație directă pe care cei doi lideri au purtat-o de când Biden a devenit președinte în ianuarie.
Discuția este cea mai importantă de până acum dintre cei doi de când Biden a ajuns președinte, Washingtonul urmărind să descurajeze Rusia de la o posibilă invadare a Ucrainei, iar Kremlinul căutând garanții că fosta republică sovietică nu va deveni niciodată membru NATO.
Nici Kremlinul, nici Casa Albă nu au făcut publice încă detaliile despre discuții.
Potrivit Casei Albe, Biden urma să discute apoi cu liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și Italiei după summit.
Videoclipul difuzat de Kremlin la începutul întâlnirii i-a arătat pe cei doi lideri zâmbind în timp ce se salutau prin videoconferință și făceau schimb de politețuri.
Casa Albă a confirmat începutul discuțiilor, dar nu a oferit alte detalii.
Un oficial al Casei Albe le-a spus reporterilor că administrația Biden sprijină „discuțiile dintre NATO și Rusia” pentru a aborda probleme care provoacă „îngrijorare de ambele părți”, dar nu exclude aderarea viitoare a Ucrainei la alianța nord-atlantică și „nu va funcționa conform liniilor roșii ale nimănui”.
Putin a descris în repetate rânduri extinderea NATO sau desfășurarea anumitor capacități de rachete ofensive în Ucraina drept o „linie roșie” a cărei depășire nu este dispus să o accepte.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor pe 6 decembrie că „desigur, pe agendă vor fi relațiile bilaterale, care rămân într-o stare destul de lamentabilă”, adăugând că întrebările despre Ucraina, extinderea NATO și garanțiile de securitate rămân temele „mari” care vor fi discutate.
Oficialii ucraineni spun că peste 90.000 de soldați ruși au fost mobilizați de-a lungul graniței, inclusiv în Peninsula Crimeea, pe care Rusia a capturat-o cu forța de la Ucraina în 2014.
Estimările serviciilor de informații americane sugerează că acumularea de trupe ar fi, de fapt, de 175.000 de soldați ruși.
Este una dintre cele mai mari mișcări de forțe rusește de la granița cu Ucraina din ultimii ani, în afara exercițiilor de antrenament programate și anunțate în mod regulat.
Acest lucru, plus absența unor proceduri de notificare de rutină împărtășite de obicei chiar și cu adversarii, a declanșat alarma, nu numai în Ucraina, ci și în multe țări NATO, în special în cele din Europa de Est.
„Am văzut mișcarea unor capacități și forțe suplimentare în vecinătatea Ucrainei, în mai multe zone, iar aceste mișcări sunt în concordanță cu planificarea în curs de desfășurare pentru o escaladare militară în Ucraina”, a spus un înalt oficial al administrației americane.
Dacă „Putin mută” și invadează Ucraina, a adăugat oficialul, „ar exista o cerere din ce în ce mai mare din partea aliaților din Flancul Estic și un răspuns pozitiv din partea Statelor Unite pentru ca acolo să aibă loc forțe, capacități și exerciții suplimentare”.
Ucraina duce deja un război în regiunile de est Donețk și Lugansk, cunoscute sub numele de Donbas, de la începutul lui 2014, izbucnit după luni de proteste de stradă care au escaladat în violențe și l-au forțat pe președintele prorus să fugă.
Rusia a negat în repetate rânduri că i-ar finanța sau sprijini pe luptătorii separatiști din estul Ucrainei, în ciuda dovezilor copleșitoare care arată contrariul.
Peste 13.200 de oameni au murit de la izbucnirea violențelor, iar peste 1 milion au fugit.
După ce Biden și Putin s-au întâlnit la Geneva în iunie, mulți experți au sperat că conflictul din Ucraina se va rezolva cumva, în timp ce Washingtonul și Moscova caută modalități să oprească spirala descendentă a relațiilor.
Acest lucru nu s-a întâmplat, iar desfășurarea unui număr neobișnuit de mare de unități de infanterie, blindate și artilerie rusești, de dimensiunea unui batalion rus, în vecinătatea Ucrainei a determinat serviciile de informații americane să emită avertismente tot mai intense.
Cei doi lideri au vorbit și în iulie la telefon, când Biden i-a cerut lui Putin să facă mai mult pentru a opri atacurile ransomware împotriva Statelor Unite. Multe dintre cele mai importante grupuri de ransomware operează sau provin din Rusia.
Biden a trimis, de asemenea, la Moscova înalți oficiali ai administrației, inclusiv directorul CIA Bill Burns și expertul veteran rus Victoria Nuland, acum subsecretar de stat pentru afaceri politice, pentru a încerca să repare relațiile.
În weekend, oficiali americani anonimi au declarat pentru The Washington Post și alte mass-media americane că Rusia este gata să folosească până la 175.000 de soldați într-o ofensivă multifrontală împotriva Ucrainei la începutul anului viitor.
Planurile implică așa-numitele „grupuri tactice de batalion” împreună cu artilerie, infanterie, tancuri și alte echipamente blindate.
Deși Ucraina nu este membră a NATO și este puțin probabil să devină prea curând, Putin și alți oficiali ruși au semnalat că apartenența Ucrainei la alianță reprezintă o „linie roșie” pentru Kremlin, care vede în extinderea NATO în fostul bloc sovietic ca pe o trădare.
Săptămâna trecută, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că Rusia nu are niciun cuvânt de spus în planurile de expansiune ale altor țări sau ale alianței.
Putin și alți oficiali ruși înalți au făcut afirmații care sugerează că Ucraina nu are dreptul la suveranitate deplină și că actualul său guvern este ilegitim.
Discuțiile cu Biden au loc la o săptămână după ce Putin a declarat că Rusia va face presiuni pentru a obține garanții obligatorii din punct de vedere juridic că NATO nu se va extinde mai la est, inclusiv în Ucraina, și că „sistemele de arme care reprezintă o amenințare” pentru Rusia nu vor fi desfășurate „în imediata apropiere” până la granițele sale.
