Bună dimineața, dragi prieteni,
La șase luni de război și de Ziua Independenței ucrainene, aliații din țările euro-atlantice și-au exprimat solidaritatea cu Ucraina cum au știut mai bine, unii cu armament, alții cu ajutoare pentru refugiați, cum fac particularii români.
În schimb, Rusia lui Putin și-a exprimat ura: 22 de morți, inclusiv un copil de 11 ani, și 50 de răniți, s-au înregistrat în urma bombardării unei gări din estul țării.
Presa internațională abundă în analize la jumătate de an de război. O face și presa de la București care se ocupă însă și de veștile proaste venite de la Palatul Victoria.
Iată principalele știri ale dimineții:
- De Ziua Independenței Ucrainei, Statele Unite trimit un ajutor militar de trei miliarde de dolari. Rusia a bombardat o gară ucraineană provocând 72 de victime.
- Președintele Franței, Emmanuel Macron avertizează că iarna va fi grea și vorbește despre „sfârșitul abundenței”. Premierul UK, Boris Johnson are un mesaj similar.
- Guvernul Ciucă a aprobat controversatele proiecte de legi ale Justiției. Proiectele din Educație sunt la fel de problematice.
Washington Post: Probabil că războiul nu a trecut de jumătate
Majoritatea publicațiilor au prezentat sinteze la șase luni de război. Europa Liberă s-a ocupat de oameni - victime - civili și militari, refugiați, într-o analiză cu grafice și hărți realizată de colegul meu, Sorin Dojan.
Europa Liberă în lb. engleză remarcă într-o analiză-interviu dedicată serviciilor de informații rusești că jumătatea de an de război le-a obligat să se adapteze, în primul rând datorită rezistenței ucrainene neașteptat de puternice.
De Ziua Independenței Ucrainei, colegii de la Current Time au întrebat video mai mulți moscoviți ce cred despre performanța forțelor rusești în Ucraina. Nu au întrebat „cum credeți că decurge războiul?”. Termenul „război” este interzis în Rusia lui Putin sub sancțiunea cu închisoarea.
Chipurile oamenilor intervievați sunt o carte deschisă despre natura regimului de la Kremlin. La fel și vestea din The Guardian că un politician rus de opoziție a fost arestat pentru că a folosit „invazie” și nu „operațiune militară specială” ca să desemneze războiul lui Putin în Ucraina.
Cât va mai dura? Conducerea editorială a Washington Post crede că cel mai probabil asistăm în aceste zile la sfârșitul începutului războiului. Cu alte cuvinte, războiul nu a trecut de jumătate.
Președintele Biden a trimis de Ziua Independenței Ucrainei trei miliarde de dolari în ajutor militar. Statele Unite oferă cel mai mare sprijin pentru apărarea țării vecine, după datele furnizate de Institutul Kiel/Germaniia și nu numai.
Analiza pornește de la anunțul președintelui Biden că a trimis Kievului trei miliarde de dolari din pachetul de 40 de miliarde aprobat de Congres în mai. Constată că eroismul ucrainenilor nu ar fi fost deajuns dacă nu ar fi existat și un rapid sprijin occidental, inclusiv cel exprimat prin sancțiuni economice drastice contra Rusiei.
Dar atrage atenția asupra discrepanței dintre contribuția Statelor Unite sau Canadei și cea a unor puternice state occidentale. Or, cum sfârșitul războiului este încă departe, ar fi înțelept, sugerează WP, ca situația să se echilibreze.
Mai ales că SUAse confruntă în Pacific și cu agresivitatea crescândă a Chinei. New York Times atrage atenția că Beijing-ul ar putea sufoca economic Taiwanul; o blocadă maritimă nu ar fi imposibilă dat fiind că cele mai mari porturi sunt orientate spre China.
Din zona Pacific vine și apelul premierului Noii Zeelande, Jacinta Arden, la reținere în materie de putere nucleară, apel adresat SUA, UK, Chinei, Indiei și Rusiei. Pericolele enumerate descriu un abis atomic de neimaginat. Lovirea centralei nucleare de la Zaporojie din nordul Crimeei - risc cu care se joacă acum rușii - ar fi doar aperitivul.
Emmanuel Macron: „sacrificii” și „sfârșitul abundenței”
Premierul Boris Johnson, pe de altă parte, a făcut o vizită surpriză la Kiev de Ziua Independenței Ucrainei.
Premierul demisionar din motive interne al Marii Britanii, Boris Johnson, i-a făcut o vizită surpriză lui Volodimr Zelenski, de Ziua Independenței, 24 august. Surpriza pentru public de vreme ce în imagine sunt cei doi dezvelind o placă pe numele lui Boris Johnson pe Aleea celor Viteji de la Kiev.
De acolo, le-a cerut britanicilor să accepte facturile mărite la gaz fără să se plângă, notează The Times. „Noi plătim facturi mărite la gaz din cauza răutăților lui Vladimir Putin, dar ucrainenii plătesc cu sânge” a declarat el.
La Paris, la prima reuniune a Executivului francez după obișnuita vacanță din august, președintele Emmanuel Macron le-a atras atenția francezilor că va urma o iarnă grea, că va fi nevoie de „sacrificii”. Din cauza războiului declanșat de Rusia, trăim „sfârșitul abundenței a trecut, le explică el francezilor, citat de Le Monde.
E greu să transmiți, ca politician, că urmează o perioadă grea. Francezilor, probabil, cel mai greu. Standarde ridicate de viață, oameni cu obișnuința protestelor, etc. Situația de pe piețele globale din cauza războiul din Ucraina este însă sufient de dificilă; la Elysee s-a auzit cuvântul „sacrificii”.
BBC notează că liderul francez a ajuns azi în Algeria, dat fiind zăcămintele de petrol & gaze ale fostei colonii. Într-un demers similar, menit să contracareze prețurile crescânde ale gazului, cancelarul Scholz a vizitat în această săptămână Canada.
Politicile administrației de la București provoacă neliniște
Guvernul Ciucă a aprobat ieri controversatele legi ale Justiției. Asociații ale magistraților și organizații civice au avertizat în repetate rânduri asupra unor prevederi care afectează instituții și mecanisme anti-corupție și principiile independenței justiției, reamintește Europa Liberă.
Una dintre cele mai problematice modificări se referă la subordnarea DNA și DIICOT procurorului general, adică o recentralizare a procurorilor și revenirea, din acest punct de vedere, la situația dinaintea aderării la Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a transmis că România trebuie să rămână pe traseul principiilor consacrate ale statului de drept, anunță G4Media.
Cât despre legile educației, ministrul Câmpeanu refuză să continue dezbaterile publice, dar fiind că termenul legal a expirat pe 24 august, în ciuda faptului că o mulțime de aspecte au rămas, cum explică Europa Liberă, nelămurite.
Premierul Ciucă a spus ieri o frază fără sens care a dispărut din transcrierile oficiale. Nici celelalte nu au excelat în sens și performanță retorică. De unde vine și cât de gravă este problema de comunicare a premierului? Aici la învestirea ministrului liberal, Sebastian Burduja, la Cotroceni, alături de preconizatul premier, liderul PSD, Marcel Ciolacu și de ex-premierul liberal, Cîțu.
După cum nelămurite rămân multe alte aspecte esențiale. De pildă, cât de (ne)pregătită este România să înfrunte recesiunea care se apropie de Europa - „Elefantul din odaie”, rezumă Spotmedia ecuația, cât a vrut să înțeleagă și cât a înțeles premierul Ciucă din explicația vicepremierului Hunar apropos de discursul cu elemente naziste a premierului maghiar Viktor Orban din 23 iulie. Și ce a vrut să spună și nu a fost capabil să spună ieri premierul Ciucă într-o frază ștearsă din scriptele oficiale...
Alte subiecte:
- Administrația Biden va tăia 10.000 USD din împrumuturile de studii, o tentativă de a ușura povara unui fenomen ce afectează masiv clasa de mijloc din SUA.
- Apa potabilă din județul Brașov ar putea fi o problemă, anunță un articol publicat de G4Media, iar autoritățile locale nu au avertizat populația.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena