Guvernul Ciolacu vrea să reducă adaosul comercial la alimente de bază. Economiștii spun că este o plafonare mascată a prețurilor

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, marți, cu reprezentanții marilor lanțuri comerciale pentru a stabili de comun acord o posibilă reducere a prețului la alimente.

„Mă bucură deschiderea mediului de afaceri de a agrea, urmare a dialogului nostru, un mecanism viabil, simplu și clar, care, alături de măsurile guvernamentale, să ducă la reducerea inflației și la creșterea puterii de cumpărare a românilor”, a afirmat premierul Ciolacu.

Reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România din domeniul alimentar s-au arătat deschiși la solicitarea Guvernului.

Principalele ținte de reducere a adaosurilor comerciale ar fi la produsele de panificație, pâine, lapte de consum, produse lactate, carne și produse din carne, ouă, faină, cartofi, mălai, fructe și legume proaspete, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Prioritatea Guvernului, dar...

Noul premier, Marcel Ciolacu, a anunțat încă de săptămâna trecută - chiar la prima ședință de Guvern de după învestire - că introducerea unei scheme de reducere a adaosurilor comerciale la produse alimentare de bază este o prioritate pentru mandatul său.

Economiștii consultați de Europa Liberă spun însă că o asemenea măsură ar fi, de fapt, o plafonare mascată a prețurilor. Aceasta aduce efecte doar pe termen scurt. Mai mult, problema puterii slabe de cumpărare a românilor nu se rezolvă.

Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan afirmă că limitarea adaosului comercial ține mai degrabă de populism, decât de principiile economiei.

El mai spune că măsura poate duce la dispariția unor produse și scumpirea altora.

„Dacă statul limitează posibilitatea de a obține profit din vânzarea unui produs, supermarketul se va orienta către alte produse, la care pune un adaos mai mare”, atrage atenția profesorul de economie.

„De asemenea, vor reduce la maxim cheltuielile cu produsele cu adaos mic. Dacă un supermarket se aprovizionează cu șapte tipuri de lapte, pentru că nu mai poate câștiga la fel de mult, va reduce numărul de sortimente. Va rămâne, de exemplu, la doar două tipuri de lapte. Ar dispărea astfel diversitatea de produse”, completează Glăvan.

Din această cauză, mulți producători, mai ales cei mici, ar putea da faliment.

Profesorul Bogdan Glăvan spune că limitarea adaosurilor comerciale ține mai degrabă de populism decât de principiile economiei.

Mai mult, apare și o problemă importantă de percepție publică, adaugă Bogdan Glăvan:

„Dacă [supermarketurile] scad prețul la cererea Guvernului, se pune întrebarea de ce nu au făcut-o până acum? Oamenii vor spune: «dacă nu punea Ciolacu presiune, ei, niște „nesimțiți” nu scădeau prețurile». Ar fi un nou exemplu de vasalitate a sectorului privat, al mediului de afaceri față de stat, care s-ar întoarce împotriva lui [n.r. a mediului de afaceri].”

Economistul Adrian Negrescu atrage și el atenția că adaosurile comerciale conțin un procent mare de impozite și taxe care ajung la stat.

Astfel, o limitarea a adaosului comercial doar pe seama producătorilor sau vânzătorilor le va afecta acestora activitatea.

„Mă îndoiesc că retailerii, în actualul context, când au planuri de afaceri, planuri de producție, de importuri, costuri logistice, vor putea tăia din câștigul lor doar pentru că așa vrea Guvernul României”, spune economistul.

Economist: Plafonarea e cea mai proastă soluție

La rândul său, economistul Aurelian Dochia afirmă că o asemenea inițiativă este una de imagine politică.

„Guvernanții vor să dea semnalul că sunt preocupați și trebuie să arate că fac ceva”, spune Aurelian Dochia.

El afirmă că, în acest moment, prețurile se stabilizează natural, chiar dacă guvernanții vor spune că e rezultatul măsurilor luate de ei.

„Guvernanții vor să dea semnalul că sunt preocupați și trebuie să arate că fac ceva”, spune economistul Aurelian Dochia.

„Eu nu cred că măsurile discutate [n.r. reducerea adaosului comercial] sunt necesare și că vor avea efecte pozitive. Dacă se intervine prin măsuri administrative de plafonare, riscăm consecințe grave pentru sectoare întregi. Plafonarea e cea mai proastă soluție”, completează economistul.

De fapt, spun specialiștii consultați, problema pe care ar trebui să o rezolve Guvernul este scăderea puterii de cumpărare a românilor.

„Problema nu e că s-au scumpit laptele și cartofii, ci că nu ne mai permitem să cumpăram la fel de mult lapte și cartofi ca acum doi ani”, explică Bogdan Glăvan, care spune că aceasta este direcția corectă de acțiune, și nicidecum reducerea adaosurilor comerciale.

„Statul a tăiat brusc puterea de cumpărare a populației, prin scumpirea energiei, dar acum nu poate să o refacă în același ritm, pentru că are probleme bugetare”, menționează el.

„Soluția este să economisim banul public și vom descoperi că se domolește inflația. Reducând privilegii, sinecuri, achiziții publice umflate, reducând resursele consumate de diverse grupuri, vor rămâne mai multe resurse pentru categorii ca pensionari, profesori, cărora le-ar crește puterea de cumpărare”, exemplifică Glăvan.

Ce măsuri de control asupra prețurilor au luat alte țări

Problemele economice create de pandemie şi de războiul din Ucraina la nivelul lanţurilor de aprovizionare au scumpit energia, materiile prime şi alte bunuri. S-a ajuns la nivel global la o criză a costului vieții.

În Franţa, guvernul a obținut angajamentul a 75 de companii din sectorul ali­men­tar că vor reduce preţurile la sute de produse, potrivit Reuters. Companiilor, care reprezintă împreună 80% din ceea ce consumă francezii, li s-ar putea impune sancţiuni financiare dacă nu-şi respectă angajamentul.

În Ungaria, guvernul condus de premierul Viktor Orban a forţat supermarketurile să plafoneze preţurile cu riscul apariţiei unor penurii.

Recent, guvernul de la Budapesta a impus reduceri obligatorii de preţuri la unele alimente de bază, sub formă de pro­moţii obligatorii.

În Marea Britanie, gospodăriile vor avea facturi mai mici la energie din luna iulie după ce autoritatea de reglementare a pieţei a redus plafonul preţurilor, care arată o scădere a costurilor de distribuţie.

Guvernul grec a prelungit până în septembrie măsurile luate anul tre­cut pentru susţinerea gospodăriilor şi compa­niilor în faţa scumpirii energiei.

Italia, de asemenea, a aprobat în martie măsuri de aproape 5 miliarde de euro pentru reducerea facturilor la energie pentru familii şi firme.

Portugalia a anunţat în martie un pachet de măsuri pentru susţinerea familiilor cu venituri mici, incluzând eliminarea TVA-ului la alimente esenţiale.

Spania a majorat salariul minim cu 8% din ianuarie, iar Polonia intenţionează să majoreze salariul minim de două ori în 2024.