3 minute | Pensii mai mari în an electoral, Europa și încălzirea la iarnă, plus un pic de ciocolată

Se apropie Thanksgiving. Președintele american a făcut ieri, chiar de ziua sa de naștere, 20 noiembrie, gestul tradițional de a grația un curcan. Sărbătoarea de joi este însă marcată de griji și probleme. Aici, la recenta reuniune APEC, în prezența liderului chinez Xi Jingping.

Președintele Biden spune că există șansa unei înțelegeri Israel - Hamas pentru eliberarea ostaticilor în schimbul unei încetări a focului. Președintele Iohannis promite că va face publice costurile turneului în Africa. Parlamentul a adoptat o sporire cu 40% a pensiilor în anul electoral 2024.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Războiul din Gaza, dus în spitale, a pus în circulație imaginea a 28 de bebeluși, născuți prematur în spitalul Al-Shifa. Ei au ajuns în Egipt; cei în stare gravă, 12 la număr, se află acum în incubatoare, într-un spital din Cairo.

Dar iată cele mai relevante știri ale dimineții, inclusiv din România:

  • Camera Deputaților a adoptat ieri noua lege a pensiilor. Din motive de inflație și recalculare, ea înseamnă o majorare de 40%. „O minciună”, spune Opoziția.
  • Presat de un jurnalist Libertatea și 40.000 de semnături pe o petiție, președintele Iohannis pare înduplecat să publice cifrele călătoriei africane. Declarația liderului din Capul Verde pare din altă ligă.
  • Cât de problematică este încălzirea Europei în această iarnă? Interdicția privind combustibilul rusesc continuă în vreme de război.

Guvernul: E nevoie de recalcularea pensiilor

Da, dar diavolul se ascunde în detalii, pare să răspundă Opoziția pro-europeană din Parlament, printr-un șir lung de critici înainte de vot.

Camera Deputaților a adoptat ieri, 20 noiembrie, noua lege a pensiilor, informează Europa Liberă. Cum în acest domeniu, deputații sunt cameră decizională, legea va ajunge la Cotroceni pentru promulgare.

Termenul de contestare la Curtea Constituțională este de două zile, scrie G4Media. Dar este puțin probabil ca parlamentarii USR să îl folosească; ei s-au abținut de la vot, nu au votat împotrivă întrucât contestă sumele vehiculate și nu necesitatea recalculării.

Potrivit prevederilor legii, punctul de pensie va fi majorat pentru toate pensiile cu 13,8 % în ianuarie 2024, din motive de inflație.

Până în septembrie însă, adică exact înaintea alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale, funcționarii de la Casele de Pensii au obligația să recalculeze sute de mii de pensii. Sumele înseamnă o majorare totală de încă aproximativ 27%.

Cu totul, 55 de miliarde de lei, adică 3% din produsul intern brut al României, spune Ministerul Muncii, citat de Andreea Pora în analiza Europei Libere. Problema este că Ministerul Finanțelor, citat în același articol, spune altceva: 33 de miliarde.

Cu sau fără 20 de miliarde (4 miliarde de euro diferență - sic!), Guvernul nu are acești bani, spune deputatul USR, Sebastian Seidler, spune că pur și simplu nu există. „Este o minciună cap-coadă”, a declarat el în Camera Deputaților. Mai puțin vocali, dar tot atât de severi în aprecieri sunt și analiștii financiari sau ex-miniștri, intervievați recent de Europa Liberă.

Că „nu sunt bani” spun de câteva săptămâni și managerii marilor spitale din țară care au primit bugete modice în ultimele luni. Acum însă, după cum arată colegul meu, Ovidiu Cornea, pacienții sunt afectați direct.

Un președinte: „Nu e nevoie de 40.000. Dacă o singură persoană îmi cere ceva, eu sunt obligat să răspund”

Libertatea ține neapărat să afle costurile călătoriei președintelui Klaus Iohannis în cele patru state africane - Kenya, Tanzania, Capul Verde și Senegal.

Și Recorder. Care în urma unei investigații mai vechi cu non-răspunsuri de la Administrația Prezidențială a lansat o petiție pentru transparența cheltuielilor președintelui Iohannis.

Și Europa Liberă și-a reînnoit cererile de informații exacte adresate Palatului Cotroceni, într-un demers constant de informare exactă.

Mai ales, în condițiile în care cuplul Iohannis obișnuiește să călătorească cu aeronave de lux.

Libertatea a făcut însă ceva mai mult. L-a trimis pe jurnalistul Laurențiu Ungureanu după președinte, în Arhipelagul Capul Verde, în afara delegației de jurnaliști de la media publice care însoțesc cuplul Iohannis. Iar reporterul Ungureanu a fost atât de insistent încât, după câteva gesturi refractare, președintele n-a avut încotro.

A venit singur în fața microfonului și a promis: „voi instrui serviciul presă să vă dea o informare conform legii”.

Ce înseamnă exact acest lucru, în viziunea Președinției, rămâne de văzut...

Reporterul Libertatea a mai obținut însă ceva. Un termen de comparație. Într-un interviu separat cu președintele din Capul Verde, Jose Maria Neves, acesta a dat definiția transparenței: „Nu e nevoie de 40.000 de semnături pe o petiție”. Dacă o singură persoană îmi cere ceva, sunt obligat să răspund.

Ucraina în război și o Revoluție a Demnității

În urmă cu 10 ani, la Kiev începea ceea ce avea să uimească întreaga Europă. Un protest maraton contra liniei pro-moscovite, îmbrățișată de fostul președinte Victor Ianukovici. Un protest maraton numit EuroMaidan, Maidan sau Revoluția Demnității.

Serviciul Ucrainian al Europei Libere reamintește desfășurarea unor represalii care au prefigurat furia actuală a Moscovei.

La un an și jumătate de la invazia masivă a Rusiei contra Ucrainei, Uniunea Europeană pare să fi găsit, într-un interval record, soluții pentru independență sa energetică față de Moscova.

Deși refractară pe alocuri la început, Europa a înregistrat realmente un succes, scrie Rikard Joziak în analiza sa săptămânală de la Europa Liberă. Consumul de gaz rusesc a scăzut de la 40% la 13%.

Un impact pozitiv major a avut-o gazul lichefiat din Statele Unite. Dar multe alte soluții s-au pus de atunci în mișcare, pe lângă energia verde și centralele nucleare franceze ieșite din revizie la timp sau mai repede. Politico anunță, de pildă, un acord germano-britanic pentru o conductă de hidrogen pe sub Marea Nordului.

Europa nu are deci motive să se teamă de venirea iernii. Temeri au ucrainenii, asupra cărora planează tot timpul amenințarea bombelor rusești.

Mulți, mai ales femei și copii, de fapt, s-au refugiat în țările din jur, nu foarte mulți au rămas în România. Printre ele se numără și Anna Pankova, mama unei fetițe din Nikolaev, oraș teribil afectat de război, nu departe de Odesa, pe coasta de nord a Mării Negre.

După cum scrie Adevărul, Anna s-a refugiat mai întâi la Constanța, dar acum s-a stabilit la Pitești. Lucrează într-o cofetărie. Aici o cofetăreasă cu suflet mare a mai angajat și o altă ucraineană în bejanie.

Cea mai iubită prăjitură de care se ocupă Anna este de ciocolată și se numește Opera. Dacă ajungeți la Pitești...

Alte subiecte:

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena