Înalta Curte de Casație și Justiție a motivat recursul în casație – o cale extraordinară de atac – prin care a anulat pedeapsa de aproape 14 ani primită de Mario Iorgulescu (29 de ani), fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal din România.
Mario Iorgulescu fusese condamnat la 13 ani și 8 luni ani de închisoare pentru omor după ce, aflat sub influența alcoolului și a drogurilor, a provocat, pe 8 septembrie 2019, un accident rutier soldat cu moartea unui tânăr de 24 de ani.
Iorgulescu a fugit din țară înainte de a fi încarcerat și, după condamnarea definitivă, a formulat un recurs în casație prin care a cerut anularea pedepsei.
În iunie 2024, un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României a admis acel recurs și a decis rejudecarea procesului.
Decizia a fost luată cu două din cele trei voturi ale completului de judecată.
Acum, judecătorii au publicat și motivarea acelei decizii.
Principala dilemă juridică ridicată de cele două judecătoare care au decis anularea condamnării (Lia Savonea și Adriana Ispas) a fost dacă Mario Iorgulescu a comis fapta soldată cu moartea unei persoane cu intenție.
Infracțiunea de omor, în termen juridici, presupune intenția celui acuzat de a produce moartea unei persoane.
Procurorii care au investigat cazul, la fel ca și cele două instanțe care l-au condamnat pe Mario Iorgulescu, au stabilit că a comis fapta prin intenție indirectă.
Adică, deși nu a urmărit în mod explicit să ucidă victima, faptul că s-a urcat băut și sub influența drogurilor la volan a însemnat că acesta și-a asumat, indirect, că poate ucide pe cineva.
Cazuri de acest fel – de accidente groaznice de circulație soldate cu morți – au mai fost soluționate în justiția România și în trecut prin condamnarea celor vinovați pentru omor comis prin intenție indirectă.
Un caz celebru a avut loc la Iași, în 2018, când un șofer a fost condamnat la 19 și 8 luni de închisoare pentru că a încălcat în mod intenționat regulile de circulație, lovind în cele din urmă o mașină în care se aflau două persoane, care au murit.
Acel șofer, Claudiu Pașnicu, a fost condamnat pentru omor comis prin intenție indirectă.
Îți mai recomandăm Mario Iorgulescu scapă de condamnarea de 13 ani și 8 luni de închisoare. Dosarul va fi rejudecatÎn cazul lui Mario Iorgulescu, însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „tânărul nu a intenționat să omoare pe cineva și nu a folosit bolidul Aston Martin ca pe un mijloc în scopul suprimării vieţii victimei în noaptea de 8 septembrie 2019”.
Cele două judecătoare din complet care au înclinat balanța înspre admiterea recursului în casație au mai scris în motivare că Mario Iorgulescu a produs accidentul „pe fondul unei crize de gelozie și într-o stare de furie”.
Iorgulescu aveau o alcoolemie de 1,96 g/l când a fost testat, după accident, și se afla sub influența cocainei.
Înainte de a lovi mașina în care se afla victima, Iorgulescu – aflat la volanului unui Aston Martin – a pătruns pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h, în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe din București.
Ulterior, au arătat expertizele tehnice, a accelerat până la 162 de km/h.
Îți mai recomandăm Tragedia de la 2 Mai | Șapte zile, șapte întrebări fără răspunsÎnainte de a intra în intersecție, a pătruns cu partea stânga a Aston Martinului pe un scuar, apoi a ajuns pe contrasens și a intrat în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h.
Șoferul celuilalt autoturism, un Audi, nu a avut nicio șansă.
Aceasta este succesiunea de evenimente pe care cele două magistrate le-au considerat ucidere din culpă și nu omor calificat.
Omorul se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani, în timp ce uciderea din culpă cu pedepse de până la șapte ani, uneori cu suspendare.
„Acţiunea autorului (conducătorul auto) este asupra autovehiculului, acesta acţionând sistemul de accelerare a vitezei peste limita legală, cu consecinţa intrării în coliziune frontală cu autoturismul condus de victimă căruia i-a cauzat decesul, elemente de fapt ce au valenţele unei fapte care, din punct de vedere obiectiv şi subiectiv se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă”, se mai menționează în motivarea judecătoarelor Savonea și Ispas.
Infracţiunea de omor ar fi posibilă, au mai scris judecătoarele, doar în situaţia în care autovehiculul „ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieţii victimei”.
Opinie separată
Cel de-al treilea magistrat din complet, judecătorul Dan Enescu, a susținut că instanțele care au dat decizii pentru omor, nu pentru ucidere din culpă, au procedat corect întrucât tânărul ar fi comis fapta de omor cu intenție indirectă.
Îți mai recomandăm Mandat european de arestare pe numele lui Mario Iorgulescu pentru o condamnare mai veche„Circumstanțele concrete ale comiterii infracțiunii, atitudinea recurentului, care, având atât o îmbibație alcoolică extrem de mare în sânge, și fiind sub influența drogurilor, a ales să conducă un autoturism cu o viteze excesivă, cu încălcarea regulilor de circulație relevă cu certitudine existența intenției indirecte în săvârșirea infracțiunii de omor”, a susținut judecătorul Enescu.
El a concluzionat că, în cauză, nu este vorba despre o faptă comisă din culpă, ci a uneia intenționate.
Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat, în iunie, condamnarea definitivă de 13 ani și 8 luni de detenție pentru omor primită de Mario Iorgulescu, fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, în octombrie 2023.
Mario Iorgulescu nu a executat nicio zi din pedeapsă. Este fugit în Italia, stat care a respins extrădarea sa.
Fugarii României
- Paul Philippe Al României - Este urmărit internațional în baza unui mandat european de arestare emis de Curtea de Apel Braşov la 18.12.2020 pentru executarea pedepsei de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, complicitate la abuz în serviciu - pagubă: 9.523.769 euro. Acesta a fost localizat pe teritoriul Franţei - procedura fiind în curs - autoritățile franceze au solicitat sentinţa de condamnare - fond şi apel - tradusă în limba franceză, condiţii de detenţie şi alte informații legate de desfășurarea procesului penal. După o scurtă perioadă în care a fost deţinut în arest preventiv la Paris, a fost eliberat pe cauţiune.
- Bogdan Cornel Popa - la data de 6 octombrie 2022, Curtea de Apel Napoli a refuzat predarea și a dispus executarea pedepsei în Italia, pe motiv că persoana locuiește de cel puțin cinci ani pe teritoriul Italiei. Este încarcerat la Casa Circondariale „Montorio”, Verona, din 20 noiembrie 2022, în vederea executării pedepsei de 9 ani, 8 luni și 9 zile.
- Romeo Albu – mandat european de arestare emis de Tribunalul București la 19 mai 2022 pentru executarea unei pedepse de 6 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat, dare de mită, spălare de bani. La data de 6 octombrie 2022, Curtea de Apel Napoli a refuzat predarea și a dispus executarea pedepsei în Italia, pe motiv că persoana, de cel puțin 5 ani, locuiește efectiv pe teritoriul Italiei. Pe 21 februarie 2023, executarea pedepsei era suspendată, Albu fiind în așteptarea fixării unui termen de către Tribunalul de Supraveghere din Napoli pentru a examina cererea depusă la 28 noiembrie 2022 în vederea înlocuirii pedepsei închisorii cu o pedeapsă alternativă din care să fie scăzut arestul domiciliar (7 septembrie 2015 – 25 iunie 2017).
- Florian Tudor – este urmărit internațional în vederea punerii în executare a mandatului de arestare emis în 2021 de Tribunalul București, pentru șantaj și instigare la tentativă de omor calificat. Tudor a fost arestat provizoriu de către autoritățile mexicane, în vederea extrădării către România la data de 27 mai 2021 şi este încarcerat într-un penitenciar de maximă siguranţă din Mexic. Procedura de extrădare este în curs.
- Avraham Morgenstern este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 12 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 15/2017 a Tribunalului București, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Morgenstern a fost arestat provizoriu de către autoritățile argentiniene, în vederea extrădării. În acest context, a fost întocmită și transmisă cererea de extrădare, aceasta fiind admisă de către statul solicitat. Hotărârea nu este definitivă, recursul declarat de persoana extrădabilă fiind în curs de soluționare, pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii.
- Sorin Beraru (Baror) – a fost solicitată statului Israel extrădarea în vederea executării pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 1671/2015, de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor. Extrădarea a fost refuzată de către statul Israel, nefiind îndeplinită condiția esențială a dublei incriminări, în sensul că, în Israel, la data comiterii faptei de către această persoană, fapta respectivă nu era incriminată.
- Dragoș Emil Săvulescu – împotriva sa a fost emis de către Curtea de Apel București un mandatul european de arestare din 2019, în vederea executării unei pedepse de 5 ani și 6 luni închisoare. Este acuzat de participare la un grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. Autoritățile italiene au refuzat predarea, dispunând executarea pedepsei în Italia și procedând la adaptarea acesteia conform legislației italiene.
- Daniel Dragomir - Tribunalul București a emis un mandat european de arestare în vederea executării unei pedepse de 3 ani și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare de bani. Executarea mandatului a fost refuzată de autoritățile italiene având în vedere condiţiile de detenţie. La data de 21 februarie 2023, prin intermediul magistratului român de legătură în Italia, Tribunalul Bucureşti şi MJ au fost informate că autoritățile italiene solicită retransmiterea certificatelor emise de Tribunalul București, incluzând şi informațiile obţinute recent cu privire la reşedinţa şi codul fiscal din Italia ale lui Dragomir.
- Gino Mario Iorgulescu – este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 3 ani închisoare la care a fost condamnat de către Judecătoria Sectorului 3 București, pentru complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal și în vederea efectuării urmăririi penale pentru conducere unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și ucidere din culpă. Prin hotărârea din 31 mai 2022, Curtea de Apel din Milano a dispus ca cele două mandate de extrădare să nu fie executate, având în vedere „starea mentală” a persoanei solicitate, care nu îi permite o „participare conștientă” la proceduri.
- Marian Zlotea – împotriva sa a fost emis un mandat european de arestare de către Tribunalul București, în vederea executării unei pedepse de 8 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Predarea a fost refuzată de către autoritățile italiene, întrucât acestea nu au apreciat ca fiind suficiente condițiile de detenție asigurate de către autoritățile române. Tribunalul Bucuresti a transmis actele în temeiul Deciziei Cadru 2008/909/JAI pentru recunoașterea şi preluarea executării pedepsei, iar Curtea de Apel din Bologna are termen la data de 5 iunie 2023.
- Nela Ignatenko – în acest caz, corespondența a fost purtată pe cale directă între autoritățile judiciare implicate. A fost localizată pe teritoriul Belgiei, procedură în curs (mandat european de arestare – contact direct instanţa emitentă şi autoritățile belgiene). România a acordat garanții privind condițiile de detenție comunicate de către Administrația Penitenciarelor. Au fost solicitări de informații suplimentare din partea Belgiei. Actele sunt în lucru la Curtea de Apel Brașov.
- Aurel Gabriel Popoviciu – Curtea de Apel București a emis un mandat european de arestare pentru punerea în executare a pedepsei de 7 ani închisoare la care a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și dare de mită. Mandatul a fost transmis autorităților din Marea Britanie, care au aprobat predarea sa în România la data de 12 iulie 2019. Ulterior, în calea de atac, predarea a fost respinsă de către instanța britanică. Procurorii englezi au contestat decizia, procedura aflându-se în curs.
- Alexander Bogdan Adamescu - împotriva sa a fost emis de către Curtea de Apel București mandatul european de arestare încă din 6 iunie 2016, în vederea judecării, pentru infracțiuni de corupție. Mandatul a fost înaintat autorităților din Marea Britanie. A fost dispusă predarea sa către autoritățile române, dar procedura nu a fost realizată efectiv, autoritățile britanice urmează să informeze autoritățile române în momentul în care apreciază că poate fi efectuată.
- Ioan Neculaie – este urmărit internațional în temeiul mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Brașov, pentru executarea unei pedepse de 2 ani și 2 luni închisoare pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor și ucidere din culpă. În urma localizării sale pe teritoriul Republicii Elene, a fost transmis mandatul european de arestare, predarea a fost admisă. Instanta a suspendat urmărirea internațională pentru a analiza posibilitatea să fi intervenit prescripţia, ca urmare a deciziilor CCR.
- Sorin Mircea Oprescu - arestat în Grecia, în temeiul mandatului european de arestare emis de către Tribunalul București pentru executarea unei pedepse de 10 ani și 8 luni închisoare pentru fapte de corupție. Executarea mandatului a fost refuzată de autoritățile elene, având în vedere condiţiile de detenţie şi posibilitățile de tratare a afecțiunilor de care persoana solicitată suferă.
- Antonina Radu – este urmărită internațional în vederea executării unei pedepse de 8 ani și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și uzurparea funcției. În urma localizării sale în Republica Moldova, având în vedere faptul că acest stat nu își extrădează proprii cetățeni, Ministerul Justiției a transmis autorităților moldovene cererea de preluare a executării pedepsei.
- Benyamin Steinmetz – Curtea de Apel Brașov a transmis autorităților din Republica Elenă un mandat european de arestare, în vederea executării unei pedepse de 5 ani de închisoare, în urma localizării sale pe teritoriul acestui stat. Predarea a fost refuzată de către Gecia, autoritatea de executare din Republica Elenă apreciind că sus-numitul nu a beneficiat de un proces echitabil.
- Gabriel Sorin Strutinsky - Mandat de arestare emis la 7 iulie 2020 de Tribunalul Constanța, pentru executarea unei pedepse de 10 ani și 8 luni, trafic de influență. La 24 mai 2021, Curtea de Apel Bologna a refuzat predarea și a dispus executarea pedepsei în Italia, fiind în prezent încarcerat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI