Primari care au plătit facturi pentru lucrări fictive sau care au plătit sporuri ilegale; funcționari care au plăsmuit divorțuri, directori de școală care au cumpărat produse de 100 de ori mai scumpe decât costau în realitate; pădurari care au închis ochii deși au prins în flagrant hoții de lemn sau finanțiști care au permis vânzări ilegale ale unor firme.
Sunt doar câteva dintre cazurile de abuz sau neglijență în serviciu cu prejudicii mai mici de 250.000 de lei soluționate de instanțele din România în ultimii șase ani.
Prag de 250.000 de lei la abuz
Senatul României adoptat miercuri un proiect de lege care prevede că faptele de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu sunt infracțiuni doar atunci când prejudiciul este de peste 250.000 de lei.
Modificarea a fost motivată de punerea în aplicare a unor decizii ale Curții Constituționale, care au stabilit că legiuitorul trebuie să impună un prag valoric pentru ca cele două fapte să poată fi sancționate penal.
Valoarea de 250.000 de lei a fost criticată de o parte a opiniei publice. După votul din Senat, atât PNL, cât și PSD, au anunțat că vor modifica proiectul în Camera Deputaților. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat că va propune un nou prag, de 9.000 de lei.
Europa Liberă a studiat peste 100 de sentințe judecătorești din România, pronunțate în toată țara, în dosare în care inculpații au fost condamnați pentru aceste fapte.
Hotărârile studiate sunt publicate pe portalul Rejust al Consiliului Superior al Magistraturii.
Perioada analizată a fost din 2017 – anul în care PSD a încercat să impună celebra Ordonanță 13, care stabilea un prag de 200.000 de lei pentru abuz – până în martie 2023, când același partid, alături de PNL și UDMR, a votat în Senat o modificare similară, care a stabilit un prag cu 50.000 de lei mai mare.
Îți mai recomandăm „Nici ei nu s-au pus de acord din prima”. Pragul pentru abuzul în serviciu: de la „noaptea, ca hoții”, la aprobare fulger, în plină ziDeși imposibil de stabilit cu exactitate – dată fiind dinamica proceselor și modul diferit în care anumite spețe judiciare pot fi interpretate de judecători – concluzia care se poate desprinde din analiza Europei Libere e că multe dintre dosarele de acest fel care au fost judecate în ultimii șase ani ar fi fost închise dacă ar fi existat un prag de 250.000 de lei.
Iar pentru a înțelege ce tip de nelegiuiri ar putea fi scoase din Codul Penal prin impunerea unui asemenea prag, am selectat cinci exemple grăitoare dintre cele pe care le-am studiat.
1. Banii pe utilități, folosiți la imobilul fiicei primarului
În toamna anului 2021, fostul primar al comunei vâlcene Prundeni era condamnat la trei ani de închisoare pentru o faptă de abuz în serviciu cu un prejudiciu de 134.897 de lei.
Ion Horăscu (PSD) a fost unul dintre cei mai longevivi primari din țară, conducând primăria din județul Vâlcea între 1996 și 2018.
Fapta de abuz în serviciu pentru care a fost condamnat în 2021 a fost comisă în vara anului 2012, când primarul, de la sine putere, a stabilit ca o firmă apropiată familiei sale să furnizeze apa, canalizare și salubrizare în comună.
Îți mai recomandăm Procurorul șef UE avertizează Coaliția în scandalul pragului de 50.000 euro: Sesizăm Comisia dacă dezincriminați abuzul în serviciuAcea firmă a încasat în numele primăriei 134.897 de lei de la cetățeni, însă nu a mai virat niciun leu în conturile instituției publice.
Coincidență sau nu, o parte din acești bani au fost folosiți pentru modernizarea unui spațiu pe care societatea l-a închiriat de la fiica primarului. Ion Horăscu avea să fie condamnat, ulterior, și într-un alt dosar, inclusiv pentru mită.
2. Drumuri modernizate pe hârtie
Dumitru Coman era primarul comunei Predeal Sărari când, în 2021, a semnat un proces verbal de recepție a unui drum aparent modernizat.
Din banii comunei, o firmă deținută de un cunoscut de al său a primit 28.520 de lei, însă singura problemă – ce avea să fie scoasă ulterior la iveală de un control al Curții de Conturi - era că respectiva societate nu realizase, de fapt, nicio lucrare. Totul fusese doar pe hârtie.
Atât primarul, cât și administratorul firmei au fost condamnați definitiv la câte 1 an și 10 luni de închisoare cu suspendare.
3. Pistă de sport fictivă
În comuna Valea Ierii din județul Cluj, autoritățile centrale au alocat în 2009 200.000 de lei pentru construcția unui stadion comunal modern, cu teren cauciucat și pistă de alergare.
La fața locului, însă, lucrările s-au împotmolit, însă nu și hârtie. Primarul Alexandru Gabriel Duma (PDL, actual PNL) a decontat facturile firmei ca și cum totul ar fi fost în regulă, în ciuda avertismentelor dirigintelui de șantier.
Îți mai recomandăm Coaliția PSD-PNL-UDMR se dezice de tentativa de a adopta noua OUG 13. Liderii nu-și mai asumă pragul de 250.000 de lei la abuzul în serviciuPedeapsa pentru abuz în serviciu pentru primar a venit în 2020, când acesta a fost condamnat definitiv la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare pentru un prejudiciu de peste 21.000 de lei.
4. Bar în Căminul Cultural
În 2019, Curtea de Apel Brașov l-a condamnat pe fostul primar din Valea Crișului pentru abuz în serviciu.
Acesta a fost acuzat că, în perioada 2009 – 2012, a pus la dispoziția unei întreprinderi individuale din comună un spațiu din Căminul Cultural al comunității pentru a funcționa un bar.
Utilitățile au fost din partea casei, adică a Primăriei, căreia primarul i-a produs un prejudiciu de aproximativ 23.000 de lei.
5. Farmacie închisă abuziv
Acum câteva săptămâni, primarul comunei Vărgata din județul Mureș și-a pierdut la rându-i funcția după ce a fost condamnat pentru o faptă de care nu ar fi răspuns dacă pragul pentru abuz în serviciu ar fi fost de 250.000 de lei.
Balogh Istvan (UDMR) a fost acuzat că a provocat un prejudiciu de 46.000 de lei reprezentanților unei farmacii din comună, al cărei punct de lucru l-a închis abuziv timp de câteva luni, în 2016.
Îți mai recomandăm Coaliția declară că se mulțumește cu pragul de 9.000 lei pentru dezincriminarea abuzului în serviciu