Sute de oameni au protestat miercuri seară în Piața Victoriei, după ce Senatul României a aprobat mai multe amendamente la unul dintre proiectele de modificare a Codului Penal și a introdus un prag de 250.000 de lei, de la care abuzul și neglijența în serviciu pot fi sancționate penal.
Numeroși români au reacționat prompt și pe rețelele sociale, aducându-și aminte de controversata Ordonanță de Urgență (OUG) 13 din 2017, făcută publică seara la ora 22 și care a dus la proteste masive în toată țara.
„Noaptea ca hoții” a rămas expresia caracteristică pentru acțiunea guvernanților de la acea vreme.
Acum, demersul inițiat de Guvern și votat miercuri de Senat s-a petrecut la lumina zilei, dar prezintă la rândul său controverse.
Miercuri, la doar câteva ore după ce senatorii Coaliției PSD-PNL-UDMR au aprobat la unison aceste amendamente - trecute prin Comisia juridică înainte cu doar jumătate de oră - liderii Coaliției au anunțat că vor modifica proiectul înainte ca acesta să ajungă pe masa Camerei Deputaților, care este forul decizional.
Europa Liberă a discutat cu reprezentanți ai Coaliției și membri ai Comisiei Juridice a Senatului și i-a intervievat pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pe procurorul-șef al Parchetului European (EPPO) Laura Codruța Koveși, încerând să afle cum a fost posibil ca un astfel de demers să fie aprobat „fulger”, dar fără scrâșnire, în Parlament.
Pragul de 250.000 de lei a fost vehiculat și introdus în circuitul legislativ abia săptămâna aceasta, după o întâlnire misterioasă a Coaliției din weekend-ul trecut.
Liderii Coaliției au evitat să ofere detalii pe temă, dar din informațiile noastre, la întâlnirea respectivă a fost prezent, pe lângă reprezentanți de la vârful PNL și PSD, și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Pragul, redus după presiunea din societatea civilă
Comisia Juridică a Senatului, însărcinată să dea avizul final asupra proiectului de lege, a fost pusă în fața faptului împlinit, iar unii dintre senatorii care au votat spun că au aflat abia la votul din plen de acest prag.
Comisia Juridică a Senatului are 14 membri: 5 de la PSD, 4 de la PNL, 2 de la USR și câte unul de la UDMR și AUR. În ședința de miercuri nu au fost prezenți cu toții, dar ar fi existat cvorum.
Votul favorabil din Comisie, unde ar fi fost prezent și un reprezentant al Ministerului Justiției, a fost urmat la scurt timp de votul în plenul Senatului.
Acolo, toți cei 78 de membri PNL-PSD-UDMR prezenți au votat pentru; cei 21 de senatori USR prezenți și 4 membri neafiliați au votat contra, în timp ce cei 10 senatori AUR s-au abținut.
„Lucrurile s-au «bătut în cuie» în plen; chiar am avut întâlnire de grup luni, dar nu exista un consens însă. Nu știu cum au ajuns la varianta de 250.000 de lei, era o decizie la nivel de Coaliție, nu pot să spun că îmi e jenă de vot, dar e mai potrivit noul prag propus”, ne-a declarat senatorul UDMR, Laszlo Attila.
Pe fondul oripilării publice, Ministerul Justiției a fost pus în situația de a „drege busuiocul” și a anunțat coborârea pragului de sancționare penală a abuzului în serviciu la 9.000 de lei.
O diferență uriașă față de valoarea inițială care a stârnit aprige comentarii și chiar protestul din Piața Victoriei.
„Pragul de 9.000 de lei este efectul reacției societății civile, să nu ne ascundem”, a admis liderul grupului senatorilor PNL Daniel Fenechiu.
„Suntem într-o perioadă agitată și există o sensibilitate legată de tot ce «bubuie» în zona asta socială. Coaliția a anunțat, va susține propunerea Ministerului Justiției și așa se va merge la Cameră”, a spus el.
Pe de altă parte, stabilirea unui prag de la care abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune penală a fost cerută de Curtea Constituțională, prin Decizia 392 din 2017 (punctele 55-57).
Decizia Curții nu precizează însă un cuantum al acestui prag.
Ședința Comisiei Juridice, cu mai puțin de o oră înainte de vot
Ședința de miercuri a Comisiei Juridice a Senatului a fost una fulger. Organizată cu doar o oră înainte de dezbaterea și votul din plen, a început cu întârziere și a fost suspendată între timp.
Asta întrucât dată fiind „prospețimea” propunerii de prag de 250.000 de lei, membrii Coaliției nu reușeau să se pună de acord.
„Nici ei nu s-au pus de acord din prima; au suspendat ședința, pentru a mai negocia, după care au zis că merg cu această variantă. Asta în condițiile în care plenul era la 10:00. Totul a fost pe repede înainte”, a povestit senatoarea USR Simona Spătaru, membră a Comisiei juridice.
„Am întrebat și eu cum au ajuns la această variantă? Cum de s-a ajuns să se bage cuvintele «cu bună știință»? Că sunt mai multe probleme. Pragul este sfidător, intenționat gândit pentru a produce niște efecte pe care doar ei le știu”, a spus ea.
Spătaru mai spune că modalitatea fulger în care au fost plănuite dezbaterile și tot demersul arată intenția de a-l trece cât mai neobservat, în aceeași zi cu un proiect dezbătut poate cel mai intens în ultima vreme: pensiile speciale.
De altfel întocmirea raportului Comisiei care trebuia prezentat plenului a intrat în criză de timp, a spus și viceliderul grupului senatorilor AUR, Rodica Boancă. Formațiunea are un senator în Comisie.
Spre deosebire de USR, care a votat împotrivă și în Comisie și în plen, AUR s-a abținut de la vot în ambele situații.
„Nu am dat un vot nici pentru proiect, nici împotriva acestuia; noi nu considerăm necesar un prag pentru a incrimina abuzul în serviciu; în același timp există decizia Curții Constituționale care vorbește de necesitatea unui prag, de aceea am decis să nu votăm totuși împotrivă, ci să ne abținem”, ne-a declarat ea.
În ciuda votului favorabil dat de senatori, forul decizional în cazul proiectului de lege de modificare a Codului Penal este Camera Deputaților.
„Cea mai rușinoasă zi de când sunt în politică!”
Unii lideri din PNL, precum europarlamentarul Rareș Bogdan, vicepreședinte al formațiunii, au fost chiar vehemenți față de votul din Senat, de asemenea post-factum.
„Ieri a fost cea mai RUȘINOASĂ zi de când am intrat în nenorocita asta de politică, în urmă cu 4 ani. Nu credeam că voi trăi să văd cum OUG 13 este reinventată cu concursul propriului meu partid, PNL”, a susținut el.
Prim-vicepreședintele PNL a adăugat că „principalii promotori și inițiatori din cadrul Coaliției de Guvernare stau pitiți și tac ticălos”.
Președintele Comisiei Juridice din Senat, PNL-istul Cristian Țăgârlaș, a recunoscut că propunerile au fost stabilite politic și comunicate ca atare membrilor Comisiei.
„Nu știu cine a propus pragul, a fost o decizie a coaliției, ea mi-a fost comunicată, am fost informat și am pus-o în aplicare sub aspectul unor amendamente care au fost comunicate membrilor comisiei luni, au fost discutate marți și adoptate miercuri”, a spus el pentru Digi24.
Senatorul a menționat că propunerile i-au parvenit pe mail. Parlamentarul nu a răspuns cererilor Europei Libere de a oferi detalii suplimentare.
Nici Robert Cazanciuc, cel mai influent dintre senatorii PSD din Comisia Juridică, nu a răspuns întrebărilor adresate de Europa Liberă. În schimb, senatoarea PSD Laura Moagher, secretarul Comisiei, a admis că amendamentul privind introducerea pragului de 250.000 de lei le-a fost transmis membrilor comisiei abia în cursul acestei săptămâni.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, ne-a declarat că colegul său este „ostracizat” pe nedrept pentru această declarație.
El a admis că stabilirea pragului a fost decisă în Coaliție, dar nu fără consultarea specialiștilor din Ministerul Justiției, care au fost parte activă a întregului demers.
„Cine a stabilit pragul nu pot spune exact, dar aici sunt mai multe aspecte de discutat, s-a mers și pe o idee similară cu evaziunea fiscală, unde până la un anumit prag prevalează recuperarea prejudiciului”, a explicat Fenechiu.
Deputații PNL: Vom modifica forma proiectului de lege
Daniel Fenechiu a menționat că nu a fost informat cu privire la întâlnirea Coaliției, care ar fi avut loc la finalul săptămânii trecute, fiind plecat din țară.
Grupul parlamentar al deputaților PNL a anunțat joi că susține propunerea făcută de Ministerul Justiției, cu instituirea pragului de 9.000 de lei.
„La Camera Deputaților, vom modifica forma proiectului de lege privind modificarea și completarea Codului Penal și de Procedură Penală, adoptată de prima cameră sesizată. În acest sens, am elaborat un amendament care va fi înregistrat imediat ce Camera Deputaților va fi sesizată spre dezbatere cu această propunere legislativă”, au anunțat deputații liberali.
Asta după ce, miercuri seară, premierul Nicolae Ciucă a transmis că proiectul va fi corectat înainte de a ajunge pe masa deputaților, iar președintele PSD și al Camerei Deputaților a spus că votul camerei decizionale finale se va baza pe expertiza specialiștilor din Ministerul de Justiție.
De precizat că, potrivit proiectului votat de senatori, valoarea pragului de la care abuzul și neglijența în serviciu sunt chiar mai mari decât cea stipulată în OUG 13, din 2017, respectiv 200.000 de lei.
Mai mult, senatorii Coaliției au introdus și un alt amendament, aplicabil de asemenea și în cazul abuzului și al neglijenței în serviciu, prevede că fapta devină penală doar dacă e comisă cu știință”.
Modificările propuse ar dezincrimina parțial abuzul în serviciu
Procurorul-șef al Parchetului UE, Laura Codruța Kovesi, a declarat pentru Europa Liberă că ceea ce vede în amendamentele propuse de aleșii Coaliției ar dezincrimina parțial infracțiunea de abuz în serviciu.
„Ceea ce văd în aceste amendamente propuse este intenția de a dezincrimina parțial infracțiunea de abuz în funcție. Dacă aceste modificări ar fi adoptate, ar afecta investigațiile EPPO și ar scădea nivelul existent de protecție a intereselor financiare ale UE în România”, a explicat procurorul șef european pentru Europa Liberă.
Laura Codruța Kovesi avertizează că ar putea ridica problema respectării statului de drept în România, la Comisia Europeană.
„Vom urmări cu atenție următorii pași ai procedurii legislative și vom fi pregătiți să aducem această problemă în atenția Comisiei Europene, inclusiv în cadrul mecanismului de condiționare a statului de drept”, a spus fosta șefă a DNA (Direcția Națională Anticorupție).
Introducerea pragului, cerută de CCR
Legea 1 din 2023 de modificare a Legii Codului Penal din 2009 a fost introdusă în Parlament la finalul anului trecut.
În aviz, Consiliul Legislativ - condus în prezent de fostul ministru al Justiției Florin Iordache, co-autor al OUG 13 din 2017 - a transmis că este necesară introducerea unui „prag valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultat din comiterea faptei”.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat pentru Europa Liberă că subiectul „introducerii acestor prescripții din deciziile CCR (n.r. Curtea Constituțională) în lege a fost discutat pe parcursul ședințelor de Coaliție atât în 2022, cât și în 2023, inclusiv în două ședințe de săptămâna trecută.”
Cătălin Predoiu spune că a fost prezent la toate ședințele de Coaliție la care s-a discutat despre proiecte aflate în portofoliul său.
Cum a scăzut pragul, de la 250.000 la 9.000 de lei
Deși invocă prevederile deciziilor CCR, propunerea transmisă de Ministerul Justiției Comisiei Juridice din Senat la finalul anului trecut nu prevedea niciun prag.
„Propunerea pe care ne-a trimis-o Ministerul era total neconstituțională și nu avea cum să fie aprobată în forma asta”, ne-a declarat senatoarea PSD Laura Moagher, secretarul Comisiei Juridice.
Ministerul Justiției a transmis în dezbatere publică și ulterior către Guvern aceste proiecte fără un prag valoric, „tocmai pentru a lăsa Parlamentului, așa cum o indică și decizia CCR, marja de dezbatere și de decizie cu privire la acest prag”, ne-a declarat ministrul Cătălin Predoiu.
Nu spune însă cine anume a venit cu propunerea ca pragul propus și votat de Senat să fie 250.000 de lei.
„Deciziile Coaliției se iau prin consens, pe baza multiplelor propuneri care se discută legate de un subiect sau altul, cum a fost și cel privind pragul valoric la această infracțiune”, a spus el.
Laura Moagher spune că membrii Comisiei s-au trezit peste noapte cu propunerea pragului de 250.000 de lei, fiind agreată în Coaliție.
„Noi am luat act direct în timpul Comisiei (în ședința de miercuri, n.r.) de aceste amendamente, prezentate de domnul Țăgârlaș și agreate în Coaliție. Ne-am făcut datoria de a da un vot în ce privește cerințele Curții Constituționale. Pragul nu l-am stabilit noi; am fost de acord, ca și reprezentantul Ministerului Justiției care a fost în Comisie”, a spus ea.
Cât despre propunerea pragului de 9.000 de lei, acesta nu a fost luat deloc în discuție în Comisia juridică, a spus senatoarea.
Ministrul Predoiu a explicat cum a ajuns ministerul pe care îl conduce să propună miercuri acest prag și care sunt argumentele pentru acest cuantum.
„Ministerul Justiției a avansat o nouă propunere de prag, raportat la nivelul aproximativ de trei salarii medii pe economia națională. Camera Deputaților va adopta, probabil, aceste prevederi, în săptămânile care urmează. Aceste decizii ale CCR trebuiau introduse în lege de ani de zile, adoptarea acestor proiecte îndeplinește o restanță de ani de zile”, a spus el.
Cătălin Predoiu a ținut să sublinieze că faptele care nu generează un prejudiciu sub valoarea pragului nu rămân nesancționate.
Asta întrucât pentru că există adoptată de către Senat o contravenție ce sancționează cu amendă de la 20.000 de lei la 200.000 de lei, dacă e săvârșită cu intenție, sau cu o amendă de la 10.000 de lei la 100.000 de lei, dacă e săvârșită din culpă.
