În primele ore ale zilei de 31 august, Statele Unite și-au retras ultimele trupe și cetățeni americani de pe teritoriul Afganistanului.
Pe străzile Kabulului, un sentiment de sărbătoare s-a materializat rapid printre membrii grupării insurgente.
„Soldații americani au părăsit aeroportul din Kabul, iar națiunea noastră și-a obținut independența deplină”, declara în timpul nopții Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvânt al talibanilor.
Statele Unite și aliații săi au reușit să evacueze peste 122.000 de oameni. Cu toate acestea, mii de persoane au fost lăsate în urmă, inclusiv numeroase femei, ale căror drepturi riscă să fie îngrădite, dar și alte minorități ce se așteaptă să fie oprimate de viziunea fundamentalistă de guvernare a talibanilor.
Europa Liberă prezintă un capitol de război recent încheiat în istoria Afganistanului.
11 septembrie 2001: World Trade Center
Pe 11 septembrie 2001, trei avioane comerciale au lovit turnurile World Trade Center și Pentagonul, în timp ce un altul s-a prăbușit pe un câmp din statul Pennsylvania.
Statele Unite i-au identificat pe cei 19 teroriști, unii dintre ei antrenați în Afganistan. Organizația din care aceștia făceau parte, al-Qaeda, era finanțată de Osama bin Laden, iar statul afgan îi oferea acesteia adăpostul și resursele necesare.
Un grup de pompieri se plimbă printre dărâmături în apropierea bazei unuia din turnurile gemene, distruse la data de 11 septembrie 2001. În cel mai grav atac terorist petrecut vreodată în Statele Unite, două avioane deturnate s-au izbit de cele două turnuri ale complexului World Trade Center din New York. Un al treilea avion a lovit Pentagonul, iar un al patrulea s-a prăbușit pe un câmp din statul american Pennsylvania.
Președintele american, George W. Bush, i-a cerut liderului taliban de atunci, Mullah Mohammed Omar, să-i predea pe liderii organizației teroriste, însă s-a lovit de refuzul acestuia. Drept urmare, americanii au început să pună la punct o strategie de război și, cu ajutorul dat de Alianța Nordului (o rețea de aliați anti-talibani), au reușit să ocupe Kabulul și să îi înlăture pe talibani de la putere în noiembrie 2001. În același an, în decembrie, Osama bin Laden scapă nevătămat din atacul asupra complexului de peșteri de la Tora Bora, în care se ascundea, și se refugiază în Pakistan.
La Kabul, un Guvern interimar preia conducerea, în frunte cu Hamid Karzai, în urma Acordului de la Bonn.
2002 – 2008: Ofensiva împotriva talibanilor și reclădirea instituțiilor statului afgan
Prima intervenție militară a Statelor Unite de amploare împotriva membrilor talibani și al-Qaeda are loc în martie 2002, când debutează operațiunea Anaconda. Aproximativ 2.000 de trupe americane și 1.000 de trupe afgane pornesc o ofensivă la sol, dar aceasta nu capătă amploare – Bush își avea deja ochii ațintiți asupra regimului despotic al lui Saddam Hussein din Irak.
Un soldat american, fotografiat alături de două elicoptere americane Cobra, ce se întorceau de pe câmpul de luptă din Gardez și se pregătesc să aterizeze. Fotografie realizată la data de 13 martie 2002, în timpul operațiunii Anaconda.
Pe 17 aprilie 2002, președintele american, George W. Bush, le promite cetățenilor afgani un „plan Marshall” în materie de sprijin financiar și anvergură. Congresul Statelor Unite aprobă o sumă de 38 de miliarde de dolari ce ar fi trebuit să ajute la reclădirea instituțiilor Afganistanului în perioada 2001 – 2009.
„Prin a ajuta la clădirea unui Afganistan liber de forțele răului și care este un loc mai bun de trăit, respectăm tradițiile impuse de George Marshall”, declara Bush la acea vreme.
Pe 1 mai 2003, Secretarul de Stat al Apărării, Donald Rumsfield, declara sfârșitul unei „ofensive majore” și începutul unei perioade de stabilitate și reclădire.
Două femei afgane călătoresc în portbagajul unei mașini din Charikar, la nord de Kabul, pe 18 februarie 2003. Burqa, ce acoperă o femeie din cap până în picioare, a devenit un simbol al opresiunii talibanilor asupra femeilor. Poză făcută la 18 februarie 2003.
Pe 8 august 2003, prima misiune NATO sosește în Afganistan și se ocupă de securitatea Kabulului și a regiunii din jurul acestuia. Cu timpul, misiunea NATO va crește și va atinge apogeul ei la 65.000 de trupe.
2004: O nouă Constituție pentru Afganistan. Bin Laden reapare
În 2004, în ianuarie, 504 delegați afgani cad de acord asupra unei viitoare Constituții și a unui sistem prezidențial, similar cu cel din Bosnia și Herțegovina, menit să unifice diferitele grupuri etnice.
Un angajat afgan numără buletinele de vot la un centru de numărare din Kabul, 21 octombrie 2004.
Pe 10 martie 2004, un atac cu bombă în Madrid ucide 193 de persoane. Al-Qaeda revendică atacul.
Pe 9 octombrie, Hamid Karzai este primul președinte ales democratic în Afganistan.
La 3 săptămâni după alegerile din Afganistan, apare prima înregistrare video cu Osama bin Laden. În declarațiile sale, acesta batjocorește administrația Bush și își asumă responsabilitatea pentru atacurile din 11 septembrie 2001.
În 2005, eforturile de consolidare a democrației afgane continuă. Pe data de 18 septembrie 2005, 6 milioane de afgani ies la vot pentru a-și alege Consiliul Popular, Consiliul Înțelepților și consiliile locale. Aproape jumătate din numărul de votanți sunt femei.
Două femei afgane lucrează într-un studio al Vocii Femeilor (Voice of Women), primul post de radio din Afganistan dedicat intereselor femeilor, la Kabul, în 2005.
Între timp, un nou atac terorist are loc în Europa, de data aceasta la Londra. 52 de persoane își pierd viața.
2006: Revenirea insurgenților
Violența talibanilor și a grupărilor afiliate acestora revine, iar luptele erup în luna iulie în sudul Afganistanului. Talibanii realizează că o confruntare directă cu Occidentul nu ar aduce rezultate bune, așa că decid să se folosească de atentate cu bombă. Numărul de atacuri sinucigașe cresc de 4 ori ca număr, de la 27 în 2005 la 139 în 2006.
Polițiștii afgani inspectează resturile unei mașini folosite într-un atac sinucigaș cu bombă asupra trupelor canadiene din Kandahar, 30 martie 2006. Bomba a explodat înainte de a ajunge în dreptul convoiului, ucigând sinucigașul și rănind șapte civili.
Experții critică lipsa unei guvernări eficiente. Iar membrii NATO încep să intre la bănuieli cu privire la o eventuală ședere de lungă durată în Afganistan.
În mai 2007, un comandant notoriu al forțelor talibane, Mullah Dadullah, este ucis într-o operațiune comună a forțelor afgane, americane și NATO din sudul Afganistanului. Acesta era considerat responsabil pentru atacurile cu bombă și răpirea persoanelor din Vest.
Soldații americani patrulează în orașul sudic Qlat, capitala provinciei Zabul, la 31 ianuarie 2007.
2008: Un an sângeros pentru afgani
Un eșec major al armatei Statelor Unite iese la iveală – un bombardier american ucide zeci de civili în districtul Shindand, provincia Herat. Președintele afgan condamnă atacul american aerian, iar talibanii profită de situație pentru a-i convinge pe oameni că forțele militare din Vest nu pot garanta siguranța cetățenilor afgani.
Un grup de fete afgane, la liceul Ishkashim pentru fete, din provincia nord-estică Badakhshan, în apropiere de granița cu Tadjikistan. Fotografie realizată la data de 23 aprilie 2008.
Cifre neoficiale susțin că 170 de civili ar fi fost uciși.
2009 – prezent : Obama și a treia etapă a războiului. Finalul
Pe 17 februarie 2009, președintele american, Barack Obama anunță că va trimite alți 17.000 de soldați americani, în timp ce anunță că va retrage complet trupele americane din Irak până în 2011. Un război început mai târziu decât cel din Afganistan pare să se fi încheiat mai repede.
Afganistan, Tarin Kowt. Practică de tragere organizată de armata olandeză la baza militară Tarin Kowt, Afganistan. Fotografie din 2009.
Noi alegeri prezidențiale au loc în 2009, în care Karzai este ales pentru un al doilea termen. Observatori electorali acuză că alegerile că ar fi fost fraudate; în decembrie 2009, Obama anunță că va trimite încă 30.000 de militari în Afganistan.
În noiembrie 2010, statele membre NATO semnează o declarație prin care decid să înceapă transferul de putere armatei afgane. Tranziția s-ar fi sfârșit la finele anului 2014 și ar fi coincis cu perioada în care America a menținut o prezență militară de peste 100.000 de persoane – cel mai mare număr de soldați prezenți în Afganistan de la începutul războiului.
Foști luptători talibani merg să predea armele autorităților afgane din Herat, la vest de Afganistan, duminică, 31 octombrie 2010.
2011: Osama bin Laden, ucis în Pakistan
Pe 1 mai 2011, liderul grupării teroriste al-Qaeda, Osama bin Laden, responsabil pentru atentatele din 11 septembrie 2001 și motivul începerii războiului in Afganistan, este ucis de soldații americani în Abbottabad, Pakistan. Oficialii afgani acuză Pakistanul pentru refugiul oferit grupărilor teroriste.
Pe 22 iunie 2011, Obama anunță că va începe retragerea trupelor din Afganistan, lucru susținut și de vice-președintele Joe Biden. Popularitatea războiului în rândul americanilor a scăzut drastic.
Un fost taliban ține o centură de muniție în timpul unei ceremonii de predare a armelor din Herat, Afganistan, 26 aprilie 2012. Aproximativ 10 foști talibani din provincia Herat și-au predat armele în cadrul unui program de reconciliere a păcii.
2012: Talibanii abandonează dialogul; SUA, acuzată de uciderea civililor nevinovați
În ianuarie 2012, talibanii deschid un birou politic în Qatar, iar Americanii văd în asta un început cu privire la o viitoare înțelegere politica cu aceștia. Două luni mai târziu, talibanii renunță la dialog cu Washington-ul și îl acuză că nu și-a respectat partea de promisiune dintr-un schimb de prizonieri.
Cântăreața afgană Aryana Sayeed, în timpul unui „concert de pace” organizat de o organizație de tineret din Kabul, 19 octombrie 2013.
În martie 2013, un soldat american a părăsit baza militară NATO în care era staționat și a împușcat mortal 16 civili din satul învecinat. Atacul a reîntărit îndoielile afganilor cu privire la interesul de a menține în continuare prezența forțelor străine în Afganistan.
2014: Americanii încep retragerea, iar talibanii continuă ofensiva
Pe 27 mai 2014, Obama anunță un calendar pentru retragerea majorității soldaților americani din Afganistan până la finalul lui 2016. Analiștii politici se îndoiesc de eficacitatea planului.
Un elicopter al forțelor aeriene afgane se pregătește să aterizeze la Kabul, Afganistan, pe 6 decembrie 2014.
Între timp, atacurile talibanilor și atentatele teroriste se înmulțesc. Un restaurant libanez din Kabul este ținta unui atac cu bombă iar 21 de persoane își pierd viața. Un alt atac are drept țintă Hotelul Serena din Kabul, pe care talibanii îl iau cu asalt, iar nouă oameni mor, printre care și atacatori.
2015: Talibanii își întăresc ofensiva; apare ISIS-K
Ofensiva talibanilor ia avânt, iar în ianuarie 2015 este formată gruparea teroristă ISIS-K, afiliată principalei organizații din Irak și Siria. Aceștia devin între timp dușmanii talibanilor.
Între timp, NATO lansează misiunea Resolute Support pentru a susține forțele de securitate afgane în lupta lor împotriva talibanilor. Între timp, oficialii afgani se întâlnesc cu talibanii în Qatar pentru a găsi o soluție cu privire la pacea din Afganistan.
Profesoara Mahajera Armani, alături de clasa ei de fete, pozează în zona de studiu, fondată de Comitetul de Dezvoltare Rurală din Bangladesh (BRAC), în afara orașului Jalalabad, Afganistan, 19 septembrie 2015.
Între timp, talibanii fac publică moartea lui Mullah Omar, fondatorul grupului. Acesta ar fi murit în anul anterior. Mullah Akhtar Mansour devine noul lider al talibanilor. Acesta este ucis un an mai târziu într-un atac cu dronă coordonat de americani.
În 2016, Guvernul afgan oferă imunitate lui Gulbuddin Hekmatyar, cunoscut în perioada războiului civil din anii ’90 drept „măcelarul din Kabul”. În 1992, Hekmatyar fusese numit prim-ministru al Afganistanului și se făcea responsabil de acțiunile comandanților militari.
Fotografia realizată la data de 15 august 2016 înfățișează adepții unei facțiuni talibane separatiste, la o adunare din provincia Zabul, sudul Afganistanului. Facțiunea, cunoscută sub numele de Mahaaz-e-Dadullah, a numit un nou lider pentru grup, nepotul liderului fracțiunii ce fusese ucis în 2014.
În august 1992, bombardamentele coordonate de acesta au ucis cel puțin 1.000 de oameni și au rănit alți 8.000.
Un rezident a descris pentru Human Rights Watch cum era să trăiești în Kabul la acea vreme.
„Forțele lui Hekmatyar aveau drept țintă zone civile tot timpul. Odată, în vara lui 1992, așteptam un autobuz. Un bătrân sărac avea un cărucior mic din care vindea ciocolată și arahide. […] Când m-am suit în autobuz, o rachetă a lovit acolo unde fusesem cu o clipă înainte. Bătrânul acela a dispărut complet”.
2017: „Mama tuturor bombelor”
În aprilie 2017, americanii detonează cea mai puternică bombă non-nucleară peste o rețea de tuneluri folosită de luptătorii ISIS din estul Afganistanului.
Două femei afgane plâng în interiorul unui spital după un atac sinucigaș din Kabul, Afganistan, 28 decembrie 2017.
Președintele american, Donald J. Trump, alocă mai multe trupe contingentului de 9.000 de persoane aflat deja în misiune.
2018: Numărul de atacuri teroriste cresc
Talibanii lansează o serie de atacuri asupra capitalei Afganistanului, iar mai bine de 115 persoane sunt ucise în ultimul val de violență. Trump continuă cu implementarea planului de a distruge fabricile de opium, considerate drept o sursă principală de venit a talibanilor.
Un grup de bărbați răniți primesc îngrijiri medicale după un atac din Kabul, Afganistan. 25 decembrie 2018.
2019: Negocieri pentru pace
Negocierile dintre Statele Unite și talibani de la Doha capătă un impuls. Discuțiile dintre trimisul special al Statelor Unite, Zalmay Khalilzad, și oficialul taliban, Mullah Abdul Ghani Baradar, se concentrează pe retragerea trupelor americane.
Americanii cer în schimb o promisiune dată de talibani că aceștia nu vor permite existența grupărilor teroriste pe teritoriul statului afgan.
În această fotografie realizată pe 28 mai 2019, Suhail Shaheen, purtătorul de cuvânt al biroului politic al talibanilor din Doha, vorbește presei din Moscova, Rusia.
Pe 7 septembrie 2019, Donald J. Trump anunță întreruperea discuțiilor pentru pace și că s-a ajuns la o înțelegere cu talibanii.
2020: Acordul pentru pace, semnat; discuții intra-afgane pentru pace
În februarie 2020, Khalilzad și Baradar semnează Acordul, lucru ce inițiază retragerea trupelor americane din Afganistan. Între timp, atacurile talibane împotriva forțelor de securitate afgane continuă.
Două femei afgane stau lângă locul unei explozii din Kabul, Afganistan, 27 octombrie 2020. Cel puțin trei persoane au fost ucise și alte doisprezece rănite în explozia unei mașini capcană.
În septembrie 2020, reprezentanții Guvernului afgan și ai talibanilor se întâlnesc pentru prima dată la Doha, la aproape 20 de ani de la începerea războiului. Ambele părți exprimă entuziasm cu privire la o viitoare pace în Afganistan.
2021: Biden decide retragerea completă a trupelor americane; talibanii ocupă țara
Pe 14 aprilie, noul președinte american, Joe Biden, a anunțat că Statele Unite vor retrage trupele aflate pe teritoriul afgan până la data simbolică de 11 septembrie 2021, atunci când se vor împlini 20 de ani de la atentatele teroriste din 2001. În iulie, Joe Biden a anunțat data finală: 31 august 2021. Retragerea promisă va avea loc indiferent de succesul discuțiilor dintre oficialii afgani și membrii grupării insurgente.
Generalul Chris Donahue, încheie retragerea trupelor SUA de pe aeroportul din Kabul, Afganistan, 30 august 2021.
Drept urmare, aceasta continuă în ciuda prăbușirii Guvernului afgan pe 15 august 2021. Talibanii revin la putere, după 20 de ani de conflict.