Agresorii în uniforme | Poliția Română nu ține socoteala cetățenilor pe care îi bate

1 septembrie, București, puțin după miezul nopții. Un filtru al poliției se află pe Calea Șerban Vodă pentru a se asigura că cetățenii respectă măsurile de protecție impuse pe fondul pandemiei.

Doi bărbați îi abordează la un moment dat pe polițiști și le reproșează că nu poartă măști. Îndrăzneala bucureștenilor îi irită pe polițiști, care decid să le acorde o lecție. Unul dintre cetățeni este încătușat, urcat în mașină și dus pe un câmp viran, unde cinci dintre polițiști îl bat cu pumnii, picioarele și bastoanele. La final, unul dintre cei îmbrăcați în uniformă urinează pe victimă, care e abandonată acolo.

În paralel cu acestă scenă, celălalt bărbat își primește propria lecție de la alți doi polițiști. E încătușat, aruncat peste două jante auto de pe bancheta din spate a mașinii poliției și azvârlit pe o stradă neiluminată din zona Zețari din capitală.

Cele două victime sunt membre ale clanului Sportivilor din Capitală și, potrivit unor surse din Poliție, în trecut ar fi hărțuit unul dintre polițiștii prezenți la filtrul din acea seară, ca răzbunare pentru o descindere de acum câțiva ani. Polițistul a formulat mai multe plângeri împotriva lor care, din lipsă de probe, au fost clasate. Așa că a decis să-și facă dreptate de unul singur.

Nouă dintre polițiștii care au participat la agresiunile din acea seară sunt cercetați penal iar dacă vor fi găsiți vinovați și condamnați, conform procedurilor, vor fi concediați din Poliție. Cei mai mulți sunt tineri, intrați recent în sistem și, teoretic, au fost instruiți la școală despre cum trebuie să se comporte cu cetățenii, fie ei de bună credință, fie infractori.

Dosarele de agresiune din Poliție, un mister

Abuzul polițiștilor de la Secția 16 din București nu este singular. În ultimii ani presa a relatat nenumărate situații în care agenți sau ofițeri de poliție au fost judecați sau condamnați pentru că au agresat cetățenii.

Europa Liberă a solicitat Inspectoratului General al Poliției Române o situație a polițiștilor judecați sau condamnați în ultimii trei ani pentru infracțiunea de purtare abuzivă – fapta cea mai des imputată polițiștilor care agresează verbal sau fizic un cetățean.

„Menționăm că nu deținem o evidență amănunțită care să cuprindă motivele care au stat la baza aplicării sancțiunilor polițiștilor sau infracțiunile pentru care polițiștii au fost puși la dispoziție ori le-au încetat raporturile de serviciu”, ne-a transmis Poliția Română.

Instituția centralizează „la grămadă” cazurile polițiștilor-problemă, nu pe categorii de infracțiuni sau fapte, pentru a putea interveni punctual când constată deficiențe de sistem.

„În perioada 2018- 2020, au fost puși la dispoziție 385 de polițiști, au fost sancționați 1.812 și, ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive, au fost încetate raporturile de serviciu pentru 125 de polițiști, potrivit art. 69, alin. (1), lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare”, ne-a mai transmis Poliția Română.

Conform procedurilor, un polițist trimis în judecată – indiferent de infracțiune – este pus la dispoziție, adică îi este restrânsă activitatea și nu mai execută decât atribuțiile explicite care îi sunt trasmise de șeful unității. Condamnarea definitivă aduce, în schimb, destituirea din Poliție. Legea nu face distincție între categoriile de infracțiuni pentru care se poate lua această măsură. Procedural, un polițist condamnat pentru infracțiuni rutiere primește aceeași sancțiune administrativă ca unul condamnat pentru purtare abuzivă sau tortură. Concedierea.

Jandarmeria Română a răspuns solicitării Europei Liberă și ne-a furnizat statistica angajaților care au fost judecați sau condamnați pentru agresiuni. 14 jandarmi au fost puși la dispoziție din 2018 până în prezent pentru purtare abuzivă, cei mai mulți dintre ei în 2018 – 7.

În același interval, patru sesizări venite de la cetățeni agresați au fost confirmate prin acțiuni disciplinare deschise împotriva jandarmilor. În total au fost 11 astfel de plângeri.

De ce ne bat polițiștii?

Încă denumită de unii cetățeni, peiorativ, „miliție”, Poliția Română este, la trei decenii de la căderea comunismului, una dintre instituțiile vitale care încă nu a trecut printr-un proces reformator. Mulți polițiști, în special din mediul rural, audiază suspecții sau martorii în aceleași camere insalubre precum predecesorii lor de acum trei decenii. Protocoalele de lucru – dacă au fost schimbate – nu sunt aplicate întotdeauna în teren iar problema calității și cantității personalului a devenit și ea, în ultimii ani, una spinoasă.

O mare carență a instituției, spun sindicaliștii, e modul în care instituția își selectează și – mai ales – pregătește ulterior încadrării în sistem angajații.

„După ce au intrat în sistem, instituția nu se mai ocupă de perfecționarea lor. Nici de pregătirea profesională, nici practică și nici fizică. Nu îi învață nimeni cum să abordeze un cetățean, nu îi învață nimeni cum să abordeze situațiile de tensiune sau conflicte. Fiecare polițist se bazează pe educația lui, pe cei șapte ani de acasă, pe experiența lui viață și acționează în stradă. De aceea nu avem o practică unitară cu privire la modul în care acționează polițiștii”, ne-a spus polițistul Cosmin Andreică, președintele sindicatului Europol.

Acesta consideră că principala vinovată pentru abuzurile de comise de angajați este instituția.

„Studiile demonstrează că intervine un surmenaj psihologic la adresa polițistului. Reziști la 10 persoane, la 100, la 1.000, la 2.000 de persoane în cariera ta care vin și te înjură, îți vorbesc urât sau te întreabă dacă ai trei clase ca și trenul. Șicanele acestea, sub o formă sau alta, trebuie să înveți să le gestionezi, lucru care nu se întâmplă. Și atunci apar astfel de explozii și astfel de frustrări.”

Un alt motiv este lipsa încrederii tinerilor (și nu numai) polițiști că sistemul îi poate proteja. În cazul de la Secția 16 de poliție nici unul dintre agenții care au participat, direct sau indirect, la agresiune nu a sesizat superiorilor ce s-a întâmplat în acea seară.

Cosmin Andreica

„Dacă un polițist spunea acest lucru, rămânea în sistem și probabil era linșat psihologic de către ceilalți că a îndrăznit să spună”, crede Cosmin Andreică.

Testările psihologice sunt văzute ca o simplă formalitate în Poliție și nicidecum ca o oglindă a stării psihice a propriilor angajați, mai arată sindicalistul.

„Sunt mii de polițiști care ar avea nevoie de asistență psihologică, de pregătire tactică, ar trebui să fie instruiți cum să se comporte în astfel de situații de presiune, lucru care nu se întâmplă. În tot mai multe țări, o dată la trei luni, devine o obișnuință ca polițiștii să treacă pe la psiholog sau să vină psihologul pe la ei. În afară de psihologi, ei au și sociologi, care analizează direcția spre care se îndreaptă societatea, cum se schimbă aceasta și cum ar trebui să se raporteze Poliția la aceste schimbări”, crede Cosmin Andreică.

În unele județe, testările psihologice au ajuns să fie făcute o dată la trei ani, ne-au transmis surse din sistem, care susțin că intervalul e mai ridicat decât în anii din urmă.

„Incompetența celor care ne conduc sistemul și insuficiența măsurilor se răsfrâng asupra cetățeanului. Un polițist nemulțumit de instituția lui, că nu îl protejează sau că nu îi respectă munca, se va răzbuna inconștient pe primul cetățean cu care se va întâlni în stradă, căruia nu îi va oferi un serviciu de calitate”, a conchis Cosmin Andreică, într-un interviu telefonic acordat Europa Liberă.

Bode promite reformă

În jur de 43.000 de polițiști are în prezent România. 22.000 dintre aceștia sunt „la stradă” și interacționează în mod direct fie cu cei care comit fapte antisociale, fie cu cei care au nevoie de ajutorul Poliției.

Ministrul de Interne Lucian Bode a precizat că nu doar Poliția Română, ci și celelalte structuri din cadrul ministerul sunt afectate de deficitul de personal. 30.000 de agajați s-au pensionat în ultimii cinci ani, a spus ministrul, care promite că va face reformă.

„Am sustinerea prim-ministrului, a majorității parlamentare să fac reforma în MAI. Când spun reformă, mă gândesc la problemele sistemice pe care Ministerul Afacerilor Interne le are de la deficitul de personal. Propunerea cu care voi merge în fața Guvernului este de a organiza concursuri de sus până jos, de la Poliția Capitalei până la ultimul inspectorat, să-i selectam pe baza unor concursuri transparent organizate și să avem stabilitate pe funcții”, a spus ministru, la o emisiune televizată.

România, trasă de urechi și de CEDO

În martie 2020, România a fost obligată de CEDO să achite daune morale de 12.000 de euro unui cetățean care a reclamat că a fost agresat de Poliție și „nu a beneficiat ulterior de o anchetă efectivă în această privință.”

Cornel Vereș a primit sentința favorabilă din partea instanței europene după mai bine de un deceniu de la faptă. Potrivit hotărârii, incidentul în care Vereș a fost protagonist a avut loc pe 27 iunie 2009, în comuna Livada/jud. Cluj. În acea zi, bărbatul s-a îmbătat și a insultat chelnerițele dintr-un bar.

Agentul de poliție care a ajuns la fața locului l-a imobilizat și încătușat și, ulterior, potrivit susținerilor lui Vereș, „l-a bătut timp de o oră, lovindu-l cu pumnii și picioarele în cap și în stomac și i-a zdrobit degetele călcând pe ele”.

În procesul verbal al polițistului care a intervenit se menționa, în schimb, că Vereș „s-a lovit, întâi accidental și apoi intenționat, cu capul de podeaua localului”, polițistul fiind nevoie să solicite o ambulanță. De menționat că acesta era cunoscut ca o persoană violentă, fiind condamnat anterior pentru viol și omor.

Pentru acel scandal Vereș a primit peste șapte ani de închisoare, iar polițistul care l-ar fi agresat nici măcar nu a fost audiat la Parchet, care a clasat acuzația fără niciun fel de cercetări. CEDO a tras de urechi statul român și arată în motivare că acesta „nu a reușit să explice cum a putut reclamantul să-și provoace leziuni de o asemenea natură și gravitate - în special plăgi deschise la nivelul capului și zdrobirea ambelor mâini - în prezența polițistului care îl imobilizase cu ajutorul cătușelor.”

„Curtea reamintește că, atunci când o persoană se află în întregime sub controlul poliției, orice vătămare suferită în timpul acestei perioade dă naștere unor puternice prezumții de fapt. Guvernului îi revine așadar obligația de a furniza o explicație plauzibilă asupra originii acestor vătămări”.

• Județul Călărași, 2019. Adrian Bulai, fost ajutor de șef de post în comuna Ștefan cel Mare, este condamnat la 10 luni și 20 de zile de închisoare pentru că a bătut cu pumnii, picioarele și cu o coadă de mătură doi minori.
• Județul Vâlcea, 2018. Dumitru Buteșteanu, fost șef al postului de Poliție Valea Mare, primește o pedeapsă de șase luni cu amânarea pedepsei după ce a lovit de mai multe ori un minor care este implicat în furturi de locuințe.
• Județul Iași, 2019: Felix Adelin Cilibiu, un polițist din comuna Țibănești, a fost condamnat la 1 an de închisoare cu suspendare după ce a lovit un minor cu handicap.
• Județul Bacău, 2020: Liviu Stanciu, polițist din cadrul Poliției Bacău, a fost condamnat la 7 ani și 8 luni de închisoare (sentință care nu e definitivă) după ce a fost găsit vinovat pentru infracțiuni de corupție, dar și pentru că a bătut doi cetățeni.
• Județul Iași, 2020: Viorica Apostol, Vasile Aștefănoaei și Petru Cîtea au fost condamnați la 2 ani, respectiv 2 ani și 2 luni de închisoare, după ce au agresat un bărbat în sediul Poliției Pașcani. Polițista l-a apăsat cu tocul pe corp pe bărbat și, la un moment dat, i-ar fi spus: „Uite, cum îi curge sângele, parcă-i un porc de Craciun! Du-te, băi porcule, și te spală!”