Ce trebuie să știi despre alegerile prezidențiale: câți români pot vota, unde și cu cine vor da ochii

Duminică, 24 noiembrie, are loc primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la urne în țară, în aproape 19.000 de secții de votare și alți aproape 1 milion în străinătate, în aproape 1.000 de secții de vot.

Alegerile înseamnă și o desfășurare uriașă de personal, însemând aproximativ 200.000 de persoane - membrii birourilor secțiilor electorale de votare și operatorii pe calculator care introduc în sistemul electronic datele de identificare ale votanților.

În secțiile de vot veți întâlni operatorul pe calculator - o persoană / secție, membrii biroului electoral al secției de votare - până la nouă persoane, incluzând un președinte, un locțiilor și maximum șapte reprezentanți ai formațiunilor politice care participă la alegeri.

Scanarea documentelor permite afișarea în timp real, pe platforma prezenta.roaep.ro a informațiilor privind prezența la urne.

În premieră pentru alegerile prezidențiale, pe platformă vor fi publicate în timp real, după închiderea urnelor, rezultatele votului pe secții, pe măsură ce procesele verbale ale acestora vor fi încărcate în sistem, a anunțat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Paisprezece candidați pe buletinele de vot

Paisprezece candidați s-au înscris în cursa pentru câștigarea funcției de președinte al României, cu un mandat care va avea o durată de cinci ani.

Pe buletinele de vot pe care le veți primi vor apărea 14 poziții de vot, cu numele candidatului, respectiv sigla și numele formațiunii din partea căreia candidează.

Chiar dacă unul dintre candidați, Ludovic Orban, și-a anunțat retragerea din cursă, numele său va apărea în continuare pe buletinele de vot.

Candidatura europarlamentarei Diana Șoșoacă, reprezentanta partidului S.O.S. a fost respinsă la începutul lunii octombrie, de Curtea Constituțională, provocând un scanda politic pe temă.

Campania electorală s-a încheiat oficial sâmbătă, la ora 07:00.

Secțiile de vot din țară se deschid duminică, 24 noiembrie, la ora 07:00 și se închid la ora 21:00. Dacă la ora 21 mai sunt persoane care așteaptă, procesul votării se va prelungi până la ora 23:59.

În străinătate, votul în secții se desfășoară pe parcursul a trei zile: a început încă de vineri, 22 noiembrie, și se încheie duminică la ora locală 21:00, cu aceeași precizare privind posibilitatea prelungirii orarului.

Peste 18 milioane de români, așteptați la urne

Potrivit AEP, au dreptul să voteze toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Aproape 19 milioane de români au drept de vot la primul tur al alegerilor prezidențiale, dintre care aproape 1 milion sunt în străinătate, conform celor mai recente date ale Autorității Electorale Permanente (AEP).

Cei mai mulți români cu drept de vot din străinătate sunt în Republica Moldova, Germania, Italia, Spania și SUA.

Dintre cei peste 18 milioane de români din țară, peste 1,11 milioane de tineri vor fi la primul lor vot pentru prezidențiale, adică au vârsta între 18-22 de ani.

Numărul tinerilor cu vârsta între 18-34 de ani așteptați la urne este de peste 4,13 milioane, mai mare decât al celor care au peste 65 de ani, adică peste 3,99 milioane de persoane.

Diferența între cele două categorii este însă mult mai mică decât la turul I din alegerile prezidențiale precedente, din 2019, după cum se observă din graficul de mai jos.

La turul I al alegerilor din 2019, prezența la vot la nivel național a fost de 47,66%, dintr-un total de peste 18,2 milioane de cetățeni încriși în Registrul electoral de vot, cu domiciliul sau reședința în țară.

Unde se poate vota

În total vor fi deschise un număr de 18.968 de secţii de votare în țară şi 950 de secţii în străinătate.

Cele mai mult secții de vot din străinătate sunt în Italia, Spania și Marea Britanie (peste 100 de secții în fiecare dintre acestea). În SUA sunt 48 de secții de vot. Vor funcționa trei secții de vot și în China și două în Rusia - la ambasada din Moscova și la consulatul general din Sankt Petersburg.

Lista cu adresele secțiilor de vot este disponibilă pe site-ul AEP și pe cel al Ministerului de Externe.

De precizat că în străinătate votul la alegerile prezidențiale se desfășoară pe parcursul a trei zile și a început vineri, 22 noiembrie.

Alegătorii din țară pot vota:

• în localitatea unde au domiciliul sau reședința, doar la secția unde sunt arondați - o pot afla prin introducerea CNP-ului pe registrulelectoral.ro
• în altă localitate decât cea de domiciliu sau reședință, la orice secție de vot, pe listele suplimentare. În cazul Bucureștiului, sectoarele nu sunt asimilate localităților distincte, astfel că nu se poate vota la o secție din alt sector decât cel de domiciliu sau reședință.
• la orice secție, în cazul celor cu mobilitate redusă.

Votul cu urna mobilă

Pentru alegătorii în situații speciale - imobilizați la domiciliu sau spitalizați - poate fi solicitată, în preziua votului, sâmbătă, 23 noiembrie, între orele 18:00-20:00, la secția de vot unde este arondată persoana, urna specială (mobilă).

Cererea pentru deplasarea urnei mobile poate fi depusă de orice persoană - cu excepția rudelor candidaților - dar trebuie să fie însoțită de semnătura persoanei în cauză și însoțită de copia unui document care să ateste motivul din care votantul nu se poate deplasa la o secție de vot.

Solicitările au putut fi trimise, fizic sau electronic și la Birourile Electorale Județene, până sâmbătă 23 noiembrie la ora 12:00.

Pot vota cu urna specială și cei care din cauza naturii muncii desfășurate nu se pot deplasa la secția de vot - pe baza unei cereri și a unei adeverințe din care să reiasă acest lucru - respectiv cei aflați în închisoare cărora nu le-a fost restricționat dreptul de vot, în baza cererii șefului penitenciarului.

Alegătorii români din străinătate pot vota:

• la orice secție de vot deschisă în străinătate, fără obligația de a avea domiciliul sau reședința stabilite acolo, pe listele suplimentare;
• pe bază de înregistrare, neobligatorie însă, în secția de vot unde persoana este arondată, dacă alegătorii s-au înregistrat în prealabil în Registrul electoral ca alegători în străinătate
• prin corespondență, dacă alegătorii s-au înregistrat în prealabil.

Cu ce documente poți vota

Alegătorii din România pot vota cu cartea de identitate, simplă, electronică, sau provizorie, buletinul (în termen de valabilitate), respectiv cu documente speciale precum pașaportul diplomatic sau de serviciu, respectiv carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare).

Cu pașaportul, simplu, electronic, sau temporar în România pot vota doar românii care au domiciliul în străinătate.

Alegătorii români din străinătate pot vota cu cartea de identitate, simplă, electronică sau provizorie, buletinul de identitate, dar și cu pașaportul simplu, electronic, sau temporar, respectiv documente speciale precum pașapoartele de serviciu sau diplomatice sau carneul de serviciu militar.

Cum se desfășoară votarea

La intrarea în secțiile de vot, alegătorii îi prezintă operatorului pe computer documentul pe baza căruia votează. Operatorul îl introduce într-un dispozitiv electronic care scanează CNP-ul alegătorului, iar dacă documentul nu permite acest lucru, introduce datele manual.

Votantul merge apoi la membrii Comisiei electorale a secției de votare, semnează pe lista electorală permanentă sau suplimentară, după caz, și primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea VOTAT.

Își exprimă opțiunea în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei pe patrulaterul aferent candidatului pe care îl alege.

În caz de motive obiective, constatate de către președintele biroului secției de vot, alegătorul poate solicita să fie însoțit de o altă persoană - care nu poate fi din rândul memnrilor biroului secției de vot sau a observatorilor - în cabina de vot, urmând ca în lista de vot să fie făcută această mențiune.

După ieșirea din cabina de vot, introduce buletinul de vot în urna disponibilă, predă ștampila președintelui sau unuia din membrii biroului secției de votare.

Pe documentul de identitate îi va fi lipit un autocolant cu inscripția VOTAT, după care alegătorul își recuperează documentul și poate părăsi secția de votare.

După închiderea sălii unde se votează, preşedintele biroului secției, în prezenţa membrilor biroului electoral, face urmăroarele operaţiuni: numărarea buletinelor de vot şi consemnarea rezultatului votării.

Operațiunile sunt înregistrate audio-video de către operatorul pe calculator, iar procesul verbal de consemnare a rezultatului este încărcat în platforma informatică.

Cu cât sunt plătiți cei care îți validează votul

Conform AEP, birourile electorale ale celor aproape 19.000 de secții de votare din țară au în componență până la nouă membri: un președinte, un locțiilor - aceștia figurează în Tabloul experților electorali, și până la șapte membri din partea formațiunilor politice care participă la alegeri.

În fiecare secție, personalul Biroului electoral este completat de câte un operator pe calculator - desemnați prin decizie AEP, după ce au fost instruiți - cel care scanează documentele alegătorilor la intrarea în secția de vot.

Astfel, doar în secțiile de vot vor fi prezenți:

• aproximativ 38.000 de președinți și locțiitori ai Birourilor secțiilor;
• circa 140.000 de membri ai Birourilor respective:
• aproximativ 19.000 de operatori de calculator, care vor scana documentele alegătorilor la intrarea în secție.

Există și un procent de rezervă de operatori pe calculator, 25% din totalul operatorilor din secțiile de votare din unitățile administrativ teritoriale (UAT) nu mai puțin de unul pe UAT, pentru a preveni eventuale blocaje.

Președinții, locțiitorii și operatorii pe calculator sunt plătiți cu câte 330 de lei pe zi, pentru maximum cinci zile la turul 1 al alegerilor și pentru maximum trei zile la eventualul tur 2 al scrutinului.

Membri birourilor secțiile de votare vor încasa 220 de lei pe zi.

Toți membrii acestor birouri și operatorii pe calculator beneficiază în plus de o sumă de protocol de 35 de lei pe zi.

Pentru sumele încasate se plătește doar impozitul pe venit. De asemenea, cei implicați în activitatea secțiilor pot solicita o zi liberă de la serviciu, după încheierea votării, în baza unei adeverințe eliberate de Biroul Electoral Județean din județul de care aparține secția de vot.

Procesul de votare este coordonat la nivel județean de 42 de Birouri Electorale de Circumpscripție Județeană (BEJ), inclusiv pentru municipiul București, coordonate la rândul lor de Biroul Electoral Central (BEC) - din componența căruia face parte și președintele Autorității Electorale Permanente.

Unde poți depune sesizări

BEJ-urile sunt cele unde cetățenii pot adresa sesizări în caz că vor constata nereguli. Dacă reclamantul vrea să conteste decizia BEJ, se poate adresa Biroului Electoral Central.

Alegerile prezidențiale vor fi monitorizate și în acest an de câteva mii de observatori, ai ONG-urilor din țară acreditate în acest sens, dar și ai unor organizații din străinătate.

Rezultatele alegerilor sunt anticipate, ca la fiecare alegeri, de exit-poll-uri, făcute prin sondaje de opinie la ieșirea de la urne, care pot fi realizate doar de entitățile acreditate în acest sens de către BEC.

Trei astfel de organizații au fost acreditate, Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS, Avangarde şi The Center for Internaţional Reserch and Analysis (CIRA).

Rezultatele nu pot fi comunicate, în ziua votării, înainte de încheierea procesului de votare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.