Trei comisari europeni riscă să spargă coaliția de centru din Parlamentul European. De unde provin tensiunile politice?

Într-un Parlament European extrem de fragmentat, ruptura care a apărut între partidele de centru-dreapta din grupul Popularilor Europeni (PPE) și cele de centru-stânga din grupul Social-Democraților (S&D) riscă să distrugă echilibrul.

Iar decizia asupra noii Comisii Europene este blocată la nivelul partidelor politice de zile în șir.

Comisarii au fost audiați nu de întregul Parlament European, ci de comisiile de specialitate. Ei au nevoie de aprobarea a două treimi dintre membrii comisiilor, iar până acum extremiștii de dreapta s-au împotrivit aproape fiecărei numiri.

Până acum, 19 dintre 26 de comisari propuși au obținut aprobarea.

„În aer” au mai rămas ungurul Oliver Varhelyi și cei șase vicepreședinți executivi, inclusiv românca Roxana Mînzatu. Partidele au căzut de acord să anunțe evaluările tuturor vicepreședinților într-o singură tranșă.

Dintre cei șase, cei mai disputați sunt spaniola Teresa Ribera și italianul Raffaele Fitto, dar din motive diferite.

Pe Ribera se ceartă stânga și dreapta spaniolă, iar partidele din celelalte țări au fost trase în conflict, în funcție de familia din care fac parte, din solidaritate cu colegii iberici.

Încrâncenarea pe Varhelyi și Fitto, în schimb, este principială: aprobarea lor ar însemna ca Europa să rupă cordonul sanitar care a ținut extrema dreaptă la distanță de putere.

Nu se știe ce va urma: se vor împăca PPE și SD sau vor fi abandonați social-democrații în favoarea extremiștilor de dreapta? Dacă primul scenariu ar păstra aproximativ status-quo-ul (concesii cu extremiștii ar mai putea apărea pe alocuri, în viitor), al doilea ar transforma radical direcția urmată de Bruxelles în ultimii zeci de ani.

Liberalii din Renew, a treia parte din alianța de până acum a PPE și SD, sunt prinși la mijloc. Ei au intervenit pentru a media conflictul dintre cele mai mari două grupuri de la Bruxelles, împreună cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

De marți, 12 noiembrie, când au avut loc audierile vicepreședinților, și până vineri seară, impasul nu a fost depășit.

Cu toate acestea, Comisia transmite că este încrezătoare că noul colegiu de comisari își va putea începe activitatea pe 1 decembrie, peste două săptămâni.

Parlamentul are timp până pe 21 noiembrie să publice scrisorile de evaluare ale candidaților, în timp ce un vot asupra întregului colegiu este așteptat în plenara de la Strasbourg din 25-28 noiembrie.

Echilibrul precar din Parlamentul European

Blocajul de acum de la Bruxelles este rezultatul alegerilor europene din iunie, în urma cărora a fost ales un Parlament extrem de fragmentat. Formarea oricărei majorități decisive este extrem de dificilă, odată cu ascensiunea extremei drepte și decăderea liberalilor și Verzilor.

Cele mai mari două grupuri de la Bruxelles, Popularii Europeni (centru-dreapta) și Social-Democrații (centru-stânga) au fost, până acum, aliați. În urma alegerilor europene, cele două grupuri au format o coaliție împreună cu liberalii din Renew, la fel ca în 2019.

Doar că, de data asta, n-a fost chiar la fel. La alegerile europene de acum cinci luni, cea mai spectaculoasă ascendență a fost aceea a partidelor de extremă dreapta, naționaliste și suveraniste, în detrimentul liberalilor și verzilor. S-a și coagulat un nou grup, sub egida partidului Fidesz al lui Viktor Orban, ostracizat anterior de PPE: Patrioții pentru Europa.

Compoziția Parlamentului European, în urma alegerilor din iunie.

În urma alegerilor europene, Popularilor Europeni li s-a prezentat opțiunea de a rămâne cu partenerii de centru-stânga sau de a căuta o nouă coaliție la nivel european, prin care i-ar aduce pe extremiști la putere și ar deraia parcursul întregului proiect european la dreapta.

Întreaga Europă moderată a răsuflat cu ușurare atunci când Popularii Europeni au hotărât să dea din nou mâna cu social-democrații și liberalii, păstrând puterea legislativă de la Bruxelles în centrul spectrului politic.

Însă numărul mare al extremiștilor și lipsa unei majorități absolute în coaliția PPE-SD-Renew a făcut să nu poată exista un cordon sanitar: unele proiecte de legi vor necesita aprobarea extremiștilor sau chiar colaborarea cu ei, au realizat rapid europarlamentarii. Este o situație fără precedent în istoria instituției.

Pod peste prima falie: Schimbul de „ostatici” PPE-SD

Prima problemă a apărut în prima săptămână de audieri.

Cele două grupuri au contestat comisarii susținuți de ceilalți, creând chiar un schimb de „ostatici” la nivel politic.

„Ostaticii” în cauză? Jessika Roswall (suedeză, PPE, portofoliul de Mediu) și Hadja Lahbib (belgiană, Renew, portofoliul de Gestionarea Crizelor).

Roswall nu se descurcase bine la audieri: a dat răspunsuri vagi, arătând că nu cunoaște bine portofoliul și cadrul legal sau politic cu care va avea de-a face.

Ursula von der Leyen a anunțat în septembrie compoziția pe care o sugerează pentru noua Comisie.

Lahbib, chiar dacă a arătat că e bine pregătită, a fost chestionată dur pe seama integrității sale, pentru că a făcut o vizită în Crimeea cu o viză rusească, în 2021, și pentru că a aprobat vizita unei delegații iraniene în Belgia.

Aprobarea ambelor comisare a fost suspendată timp de mai multe ore și condiționată de cele mai mari două partide. Popularii Europeni au vrut să continue cu Roswall, în timp ce Social-Democrații țineau de Lahbib. Într-un final, au fost aprobate amândouă, și impasul a fost depășit.

A doua problemă: „Dăm sau nu mâna cu Orban?”

Mai este și Oliver Varhelyi, apropiat al guvernului Orban de la Budapesta, care trece de la portofoliul de Extindere la cel de Sănătate, o schimbare motivată de nemulțumirea Bruxellesului referitoare la politicile premierului maghiar.

Când a fost audiat de comisiile de specialitate, Varhelyi nu a dat răspunsuri satisfăcătoare pe tema drepturilor femeilor. El nu s-a angajat la măsurile cerute de aleșii europeni, mai ales îmbunătățirea accesului la îngrijire obstetrică și dreptul la avort, dar nici pe tema drepturilor persoanelor LGBTQ+.

Varhelyi a insistat că garantarea dreptului la avort nu poate fi reglementată de la nivel Uniunii decât printr-o schimbare a tratatului de la baza UE și precizează că este aliat al femeilor pentru că locuiește cu soția sa și are trei fiice.

„S-ar putea să fie o diferență între a vă plăcea femeile și a înțelege valoarea drepturilor femeilor”, a răspuns liberala daneză Sine Bosse.

El s-a confruntat cu mai mulți europarlamentari, inclusiv cu independentul român Nicu Ștefănuță, care l-a criticat pentru că se folosea de argumentul lipsei de competențe UE doar când vine vorba de dreptul la avort, ci nu despre sănătatea cardiovasculară sau diabet.

„Nu pot accepta răspunsul dvs. pe tema drepturilor femeilor, pentru că spuneți «da, însă…». Nu există «însă» când vine vorba de sănătatea femeilor. [...] Sunteți de partea femeilor? Da sau nu? Igen vagy nem?”, l-a întrebat românul.

Clipul cu acest schimb de replici, postat de Ștefănuță pe rețelele sociale, a strâns peste două milioane de vizualizări pe Instagram și TikTok.

În urma audierii, europarlamentarii i-au adresat lui Varhelyi întrebări suplimentare, în scris. El a răspuns la acestea, însă impasul nu a fost trecut până la publicarea acestui articol.

Până la începutul acestei săptămâni, Varhelyi nu primise aprobarea a două treimi dintre europarlamentarii din comisiile de specialitate. Ștefănuță a declarat luni presei române de la Bruxelles că-și dorește ca Varhelyi să fie respins, iar Social-Democrații par să fie de partea Verzilor pe această problemă.

Aici nu este vorba de conflictul PPE-SD, cât este o problemă de principiu: se angajează partidele moderate la a primi în Comisie un extremist, asociat unui guvern neprietenos pe Bruxellesul, chiar și pe un portofoliu care nu are aceeași greutate ca altele?

Social Democrații par să spună „Nu”. Surse din SD afirmă că europarlamentarii de stânga au de gând să-l respingă pe candidatul maghiar.

Care ar fi alte opțiuni?

Una dintre soluțiile-compromis este să-l accepte pe Varhelyi, dar să-i reducă din responsabilități. De exemplu, europarlamentarii au fost satisfăcuți de răspunsurile lui pe tema siguranței fitosanitare, deci l-ar putea lăsa cu acest portofoliu redus și să repartizeze altcuiva aspectul sănătății umane. Aceasta ar fi o soluție sprijinită de liberalii din Renew.

Dacă l-ar respinge pe Varhelyi, guvernul de la Budapesta ar putea nominaliza pe altcineva - însă această necunoscută îi ține treji noaptea pe aleșii europeni. Dacă va nominaliza Orban pe cineva și mai extremist, n-ar cădea din lac în puț? Nu e mai bine să ia răul cunoscut? Or, lumea știe cum să lucreze cu Varhelyi chiar dacă e dificil și chiar dacă în trecut i-a numit „idioți” pe europarlamentari.

Ghinioanele vin câte trei: Piedica vicepreședinților mărește mizele

Partidele din coaliția de centru, PPE, SD și Renew, se puseseră de acord să aprobe toți cei șase vicepreședinți la un loc, față de aprobările celorlalți comisari, care au venit individual. Însă toți sunt acum blocați, din diverse motive.

Dilema Roxanei Mînzatu (S&D) e cea mai simplă: ei i s-a cerut să clarifice problema casei de la Brașov, care ar fi fost extinsă ilegal.

Însă ea demonstrează aparenta rupere a bunelor relații dintre cele mai mari grupuri, Popularii Europeni și Social Democrați. În repetate rânduri, Roxana Mînzatu (PSD) a fost criticată mai aspru de europarlamentarii de centru-dreapta decât de cei de extrema dreaptă.

Nici românii din grupul PPE, anume cei din PNL, n-au susținut-o pe româncă, spunând în continuare că este un portofoliu slab și că performanța ei în audieri nu ar fi fost prea bună. Aici intervine și rivalitatea de acasă, de dinaintea alegerilor.

În schimb, unii europarlamentari români din PPE arată mai multă deschidere față de propunerea extremei drepte, Fitto.

Aprobarea lui Raffaele Fitto ar presupune ruperea cordonului sanitar și integrarea unui partid extremist la vârful puterii din Bruxelles. Criza din politica spaniolă, în urma inundațiilor din Valencia, încrâncenează întregul spectru politic european din solidaritatea necesară cu partidele spaniole.

Ceilalți trei vicepreședinți, care au avut cu toții prestații bune, par să fie în siguranță: Kaja Kallas (Estonia), Stephane Sejourne (Franța) și Henna Virkkunen (Finlanda)

Care e problema cu Teresa Ribera, care actualmente este vicepremiera spaniolă pe tema Tranziției Ecologice?

Opoziția față de Teresa Ribera - în care vârf de lance este Partido Popular (parte din PPE) - spune că ea e nepotrivită să preia rolul în Comisie din cauza răspunsului guvernului spaniol la inundațiile din Valencia. Este un export al disputei din politica națională.

PPE refuză să o aprobe pe Ribera pentru funcția de vicepreședinte cu portofoliul tranziției juste până când nu vorbește parlamentului de la Madrid despre inundații, ceea ce ar presupune o amânare cel puțin până săptămâna viitoare.

Însă regiunea Valencia este guvernată de Partido Popular, iar autoritățile regionale sunt cele responsabile de gestionarea dezastrelor. Social-Democrații (la putere în guvernul central) îi acuză pe cei din PPE că dau vina pe Ribera doar pentru că n-au găsit alt țap ispășitor.

Blocajul legat de Teresa Ribera nu ține de prestația sa la audieri sau de integritatea sa, ci de răspunsul autorităților spaniole la inundațiile din Valencia, care au luat viața a cel puțin 214 oameni și au provocat daune de ordinul miliardelor de euro.

La schimb pentru aprobarea Teresei Ribera, PPE cere ca Social-Democrații să-l aprobe pe ungurul Varhelyi și, în cazul în care Ribera este inculpată în Spania pe subiectul răspunsului autorităților la inundații, ca ea să-și dea demisia din Comisie.

„Din cauza comportamentului iresponsabil al liderului Manfred Weber, PPE a spart acordul istoric pro-european și democrat dintre conservatori, social democrați și liberali”, transmite grupul SD. „Liderii PPE sunt dispuși să riște stabilitatea instituțiilor europene în mijlocul unui context geopolitic dificil”, acuză cei de centru-stânga.

Verzii, care nu au primit niciun post de comisar, transmit că „liderii PPE joacă jocuri de noroc, iau UE ostatică, se aliniază cu extrema dreaptă. Este iresponsabil”.

PPE n-a dat niciun răspuns public la aceste acuzații.

Blocajul s-a agravat atât de mult, încât a trebuit să intervină și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, care spusese inițial că nu se va implica. Iar medierea conflictului nu e deloc ușoară.

Social-Democrații se simt călcați în picioare de PPE, în timp ce popularii-europeni amenință să spună stop și de la capăt pentru întreg colegiul de comisari dacă nu obțin ce vor și se arată dispuși să se alieze cu extrema dreaptă.

Liberalii din Renew rămân prinși la mijloc și participă la medieri, dar o susțin în principiu pe Ribera și consideră că Parlamentul are de rezolvat probleme mai importante decât certurile pe comisari. Din delegația spaniolă, în urma alegerilor din iunie, nu a mai rămas decât o singură deputată în Renew.

Dacă medierile nu vor duce nicăieri, mai există și opțiunea ca eurodeputații să dea la o parte autoritatea liderilor de grup și să țină un vot secret asupra vicepreședinților.

Care e problema cu Raffaele Fitto, trimis de Meloni la Bruxelles?

În premieră, a primit poziția de vicepreședinte al comisiei un politician dintr-un partid extremist. Italianul Raffaele Fitto vine din aripa moderată a partidului Fratelli d’Italia, condus de Giorgia Meloni.

El insistă, însă, că nu este „omul lui Meloni” și spune că oricum nu ar fi influențat de culoarea sa politică odată ce va trece la cârma portofoliului de coeziune.

Totuși, Verzii și Stânga se împotrivesc din principiu. Ei consideră că o persoană venită de la un partid post-fascist nu ar trebui să fie comisar, că ar rupe cordonul sanitar care ținea extremiștii departe de putere.

La fel și social-democrații și mulți dintre liberali - socialiștii francezi au amenințat să voteze în masă împotriva întregii comisii dacă Fitto va fi păstrat în postul de vicepreședinte - însă PPE vrea să-l aprobe și să-l păstreze în funcția de vicepreședinte.

Italianul Raffaele Fitto pare să fie tolerat, dacă nu îndrăgit de mulți din PPE, în timp ce SD se opune vehement.

Dacă SD și Renew nu se vor urni pe chestiunea Fitto - așa cum dau semne să facă, surse din SD afirmând că grupul are de gând să-l respingă - cei de la PPE ar fi dispuși să facă o alianță cu toți extremiștii de dreapta. L-ar aproba astfel pe Fitto, dar consecințele ar putea fi enorme.

PPE pune, însă, preț pe votul celor din grupul lui Fitto. Extremiștii din grupul ECR, dominat de partidul lui Meloni, sunt dispuși să aprobe toți comisarii atât timp cât Fitto este și el aprobat.

Cu ce se ocupă un comisar european și care este procesul de aprobare?

Un comisar european este asemănător unui ministru dintr-un guvern național, pentru toate țările europene, fiindcă instituția funcționează ca executiv al UE.

Comisarii sunt, așadar, implicați direct în activitatea de redactare a legilor europene, implementarea și monitorizarea aplicării actelor normative.

Ei sunt fețele politice ale unui sistem complex de experți tehnocrați și care sunt specializați în fiecare dintre politicile de care se ocupă instituțiile europene.

După audierile din comisiile de specialitate, aleșii europeni aprobă sau cer mai multe explicații de la comisarii nominalizați.

Apoi, la finalul lunii noiembrie, dacă procesul decurge fără probleme, europarlamentarii reuniți la Strasbourg vor vota asupra întregului colegiu de comisari: grupul de 26 de comisari + Ursula von der Leyen, președinta executivului european.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.