Să o spunem din capul locului în felul următor: Marii câștigători sunt statele baltice și Polonia, care obțin poziții puternice. Alte state centrale și estice - nu prea.
Este clar că țările baltice par a fi aproape de inima Ursulei von der Leyen.
Se știa deja de ceva timp că fostul prim-ministru estonian Kaja Kallas va fi șeful politicii externe a UE.
Veteranul leton Valdis Dombrovskis a primit portofoliul greu al economiei, în ciuda zvonurilor persistente că se va ocupa de extindere în anii următori.
Fostul prim-ministru lituanian Andrius Kubilius a fost ales pentru portofoliul nou creat al apărării. Însă, acesta ar putea fi un rol gol dacă nu există niciun ban UE pentru apărare.
Bruxellesul a dorit să stimuleze industria de apărare a continentului, în special în contextul războiului din Ucraina, dar întrebarea este dacă statele membre sunt cu adevărat interesate de acest lucru. Sunt o mulțime de campioni naționali în acest domeniu, dar puțini la nivel european, și este îndoielnic că acest lucru se va schimba în următorii ani.
În cele din urmă, Piotr Serafim, mâna dreaptă a premierului polonez Donald Tusk, va pune mâna pe robinetul cu bani - bugetul. Deci, destul de impresionant până acum.
Totuși, este vorba în mod clar de o înclinație occidentală a blocului.
Spania se va ocupa de piața internă a UE, Franța de strategia industrială, Irlanda de justiție, Luxemburg de portofoliul profitabil al agriculturii și Italia de coeziune - o vacă de muls a UE prin care banii sunt transferați de la regiunile mai bogate la cele mai sărace ale clubului.
Austria, care tinde din ce în ce mai mult spre dreapta, a primit migrația și afacerile interne, într-un adevărat semn al vremurilor.
Roxana Mînzatu, vicepreședinte cu domeniu neclar
Sigur, românca Roxana Mînzatu este unul dintre cei șase vicepreședinți executivi. E mult, dar domeniul ei este „oameni, competențe și pregătire”, un concept destul de neclar.
Ursula von der Leyen a precizat că Mînzatu se va ocupa de educație și drepturi sociale - probleme care țin în principal de competența guvernelor naționale, nu de Bruxelles.
Candidatul bulgar, Ekaterina Zaharieva, se va ocupa de cercetare și inovare - un alt domeniu în care UE este destul de timidă, iar maghiarul Oliver Varhelyi se va ocupa de sănătate și bunăstarea animalelor, un domeniu care a devenit mai important pe scena europeană, în special după Covid, dar care nu este încă foarte important.
Se zvonește că ambii riscă să fie eliminați, deoarece Parlamentul European va începe în curând audierile candidaților și este probabil să elimine cel puțin doi.
Slovacia a primit comerțul într-o epocă de protecționism sporit, Cehia a avut un „parteneriat internațional” despre care nimeni nu prea știe ce înseamnă, iar Croația este responsabilă de vecinătatea sudică - cu alte cuvinte, țările din Africa de Nord care nu pot fi membre ale UE, dar cu care blocul dorește să încheie acorduri pentru a preveni imigrația în club.
Cum rămâne cu extinderea? Acest domeniu îi privește pe mulți dintre aspiranții la UE din Balcanii de Vest, precum și pe țările candidate din est, Georgia, Moldova și Ucraina.
Trebuia să fie una dintre prioritățile acestei noi Comisii Europene. Ei bine, aceasta a revenit Sloveniei și Martei Kos.
Ea este singura candidată la funcția de comisar care încă nu a fost confirmată de guvernul țării sale, deoarece opoziția din Ljubljana încă a amânat chestiunea, fiind deranjată de faptul că cel nominalizat inițial, Tomaz Vesel, a fost dat la o parte de Von der Leyen, pe motiv că-și dorea mai multe femei în echipă.
Nominalizarea slovenă nu reprezintă o susținere răsunătoare a extinderii UE - în plus, Ucraina și Moldova sperau la o persoană mai vizibilă și, de preferință, din țările baltice mai prietenoase lor.
Kos va fi, de asemenea, responsabilă de vecinătatea estică, adică Azerbaidjan, Armenia și Belarus. Întrebarea este cât timp va rămâne pentru acest trio.
Venind din fosta Iugoslavie, pare evident că Marta Kos se va concentra pe Balcanii de Vest. Și, într-un fel, acest lucru este perfect logic, deoarece multe dintre țările de acolo sunt, pentru moment, mai avansate decât Ucraina și Moldova pe calea UE și s-au simțit puțin ocolite de Bruxelles în ultimii câțiva ani.
Este puțin probabil ca ea să fie la fel de controversată ca actualul comisar maghiar pentru extindere, Oliver Varhelyi, care a pus în mod clar o amprentă foarte națională pe acest rol. Dar, în concluzie, se pare că extinderea nu se află în fruntea agendei Bruxellesului pentru anii următori.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
