Fuga de transparență | Amendamente cu dedicație pentru partide și UDMR. „Ne întrebăm ce au de ascuns”

Proiectul de lege, depus de USR și PSD în 2020, ar obliga instituțiile publice să aibă pe site un registru, în format electronic, care ar trebui să conțină toate răspunsurile și solicitările în baza legii 544/2001, legea privind accesul la informațiile de interes public.

De asemenea, toate răspunsurile trebuiau să fie oferite într-un format editabil. Inițiatorii susțin că noua lege ar fi mărit gradul de transparență.

Mai mult, dacă proiectul devine lege, apare răspunderea contravențională a conducătorului instituției sau a purtătorului de cuvânt dacă nu sunt oferite informațiile de interes public. Amenda maximă era, în varianta inițială, de până la 7.500 de lei.

Deputatul Claudiu Năsui (USR), inițiatorul proiectului, susține că legea „va avea dinți”, în sensul că cei care nu răspund sau „răspund în bătaie de joc” urmează să primească o sancțiune.

Pentru ca legea să fie scoasă de la sertar, s-au făcut mai multe compromisuri față de versiunea inițială.

În acest mod, au apărut amendamentele semnate, chiar înainte de votul final din Comisia de Cultură, de Claudiu Năsui (USR) și Alfred Simonis (PSD). Beneficiarii noilor amendamente sunt, însă, și UDMR și PNL.

Partidele vor să fie favorizate

„Partidele politice și organizațiile aparținând minorităților naționale sunt exceptate de la obligația publicării registrului public”, se arată în amendamentul aprobat în unanimitate în Comisia de Cultură, de unde reprezentanții PNL au lipsit. A fost o schimbare majoră a inițiativei față de proiectul depus.

Amenda maximă de 7.500 de lei a fost scăzută la cel mult 2.500 de lei. Primăriile de comune au fost și ele exceptate de la apariția registrului privind transparența.

În schimb, dacă un reporter de investigație cere în mod expres solicitarea și răspunsul pot să nu apară în registru pentru o perioadă de trei luni până la finalizarea anchetei jurnalistice.

„Este un compromis. Am avut negocieri directe, în forma actuală există un consens, o majoritate clară pentru acest proiect”, spune Claudiu Năsui.

Surse din PSD au declarat pentru Europa Liberă că social-democrații susțin proiectul în noua formă, dar că trebuie să existe o ultimă discuție în Coaliție cu PNL.

„Ne convin amendamentele depuse înainte de votul din Comisie. Dacă PNL are obiecții sau amendamente noi, legea nu va trece în plen, chiar dacă avem voturile împreună cu USR și UDMR”, au declarat surse din PSD.

UDMR votează legea dacă rămâne în varianta actuală și există sprijinul PSD, susțin surse din grupul parlamentar. Uniunea s-a asigurat că organizațiile minorităților naționale sunt exceptate de la registrul privind transparența.

Liberalii par să fie ultimii care trebuie să își spună punctul de vedere. Reprezentanții PNL din Comisia de Cultură au lipsit de la ședința de miercuri, fiind prezenți la ședința informală a conducerii partidului de la Vila Lac.

Voci din societatea civilă: Partidele își fac legi pentru ele

Partidele vor să dea o lege de la aplicarea căreia să fie exceptate, remarcă reprezentanții societății civile.

„Acest gen de exceptare arată o tendință de opacitate, care ne face să ne întrebăm ce au de ascuns. Ne spune, de facto, că partidele își pot face legi pentru ele câtă vreme nu pare să le oprească nimeni din acest demers. Compromisul pare cam mare”, susține Elena Calistru, Funky Citizens.

Reprezentanta societății civile crede că sub stindardul îmbunătățirii transparenței, partidele ascund o realitate: actuala lege în vigoare nu este respectată.

Europa Liberă a prezentat mai multe situații în care Partidul Social Democrat a refuzat să ofere informații de interes public în legătură cu sumele de bani plătite pentru promovarea în presă.

Marcel Ciolacu a blocat accesul la orice informație de interes public, chiar dacă partidul său încasează subvenție de la bugetul de stat pe care o folosește apoi pentru a încheia contracte cu presa.

„Nu aflăm cum se cheltuiesc banii partidelor politice și vorbim despre o problemă mare: cum se dau banii în mass-media. Partidele politice finanțează în mod netransparent instituții mass-media. Nu avem detalii despre cum se cumpără conținut editorial. Semnalul general este al lipsei de transparență”, a declarat Liana Ganea, președinta Active Watch.

Primarii se plâng de volumul mare de solicitări

Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, a reclamat, în ultima ședință a conducerii PSD, că există „cereri pe 544” care pot bloca activitatea Primăriei, susțin surse social-democrate.

Ea a spus că ar trebui să existe o perioadă de timp pentru care să fie făcută o solicitare, să nu existe cazuri în care o persoană să ceară „toate datele din primărie din ultimii 20 de ani”.

Constantin Toma este primarul municipiului Buzău și președinte executiv al Asociației Municipiilor din România. Susține că Asociația nu a fost consultată de parlamentari, deși legea se aplică tuturor primăriilor.

„Transparența este bună, dar ce ne facem cu acele persoane care pe 544 ne cer două-trei cărți, juma de metru cub de documente. Băgăm totul în registru, cu planșe din proiecte? Sunt informații care costă mult să le prelucrezi, costă bani și timp. Multe solicitări pe 544 sunt făcute cu răutate de unii cetățeni, dar cetățeanul e stăpânul nostru”, afirmă edilul pentru Europa Liberă.

Acesta consideră că trebuie să existe o limită de documente care pot să fie cerute. Nu știe însă de ce partidele ar beneficia de un regim privilegiat.

„Am un cetățean care face în fiecare zi o solicitare. E și un exces de transparență. Sunt situații în care te apucă disperarea. O persoană din primărie stă și se ocupă doar de asta. E vorba de cantitatea de informație cerută. Să nu fie o exagerare”, susține primarul.

PSD a reușit să scape primarii de comune de obligația de a avea un registru al solicitărilor pentru informațiile de interes public.

„Numeroase comune nu au nici măcar o pagină de internet proprie”, au justificat deputații.

Proiectul a trecut de Senat, a primit raport favorabil din partea Comisiei de Cultură din Camera Deputaților și urmează să ajungă la votul final. Surse parlamentare au precizat pentru Europa Liberă că proiectul nu va fi votat săptămâna viitoare, ci se așteaptă o ultimă discuție în Coaliție.