Linkuri accesibilitate

Secretul lui Ciolacu. 300 de milioane de lei de la partide pentru presă și propagandă


Marcel Ciolacu a secretizat toate informațiile despre contractele PSD cu presa, deși partidul său a plătit cei mai mulți bani pentru promovare. Ultimele informații despre folosirea subvenției sunt despre campania Vioricăi Dăncilă. Imagine generică cu președintele PSD.

Partidele au plătit, în ultimii trei ani, peste 300 de milioane de lei din bani publici pentru propagandă și promovarea în presă. Numai în ultimele două luni, PNL și PSD au cheltuit aproape 3 milioane de euro. PSD secretizează informațiile despre beneficiarii banilor publici.

Fenomenul contractelor între partide și instituțiile media a căpătat o amploare deosebită în ultimii ani, remarcă analiștii. Pe măsură ce Parlamentul a aprobat majorări substanțiale ale subvențiilor încasate de partidele parlamentare, sumele care au plecat din conturile formațiunilor politice spre media au crescut exponențial.

Un cerc vicios”, după cum îl descria un parlamentar pentru Europa Liberă. Valoarea subvențiilor a crescut de peste 17 ori în ultimii 5 ani, de la 14,5 milioane de lei în 2016, până la un vârf de 252 milioane de lei în 2020.

Grafic cu subvențiile încasate de partide în intervalul 2008 - 2021. Se observă creștere majoră din 2018, în urma adoptării unui amendament introdus de PSD.
Grafic cu subvențiile încasate de partide în intervalul 2008 - 2021. Se observă creștere majoră din 2018, în urma adoptării unui amendament introdus de PSD.

Simultan, în ultimii trei ani se înregistrează o explozie a încasărilor instituțiilor media din banii publici de la partide, ministere sau primării. Datele sunt cuprinse în rapoartele Curții de Conturi sau ale Autorității Electorale Permanente.

Nu se știe însă cine sunt beneficiarii sumelor plătite de partide din bani publici și nici care este relația între instituțiile media și politicieni.

PSD, bani pentru presă și propagandă în 2021
PSD, bani pentru presă și propagandă în 2021

Europa Liberă a consultat datele referitoare la banii virați de partide în contul unor instituții media sau pentru propagandă în ultimii trei ani, iar suma depășește 300 de milioane de lei (peste 60 milioane euro). În 2019 și 2020, România a avut patru runde de alegeri: europarlamentare, prezidențiale, locale și parlamentare.

Vârful de plată a fost 2020, peste 137 milioane de lei (27.5 milioane euro). De menționat, că 2020 este anul în care s-a înregistrat și cea mai mare valoare a subvenției.

Bani pentru presă și propagandă în intervalul 2019 - 2021
Bani pentru presă și propagandă în intervalul 2019 - 2021

Informațiile Curții de Conturi și ale Autorității Electorale Permanente nu prezintă o situație defalcată pe partide a cheltuielilor sau a instituțiilor media, ci doar sumele brute.

Din 2021, AEP a început să prezinte cât alocă fiecare partid pentru promovarea în presă și pentru propagandă, dar fără a specifica exact unde ajung sumele.

Bani pentru presă și propagandă, ianuarie - februarie 2022
Bani pentru presă și propagandă, ianuarie - februarie 2022

Ce se poate observa clar este că între 50% și 60% din banii publici primiți ca subvenție sunt utilizați de partide pentru a-și promova activitatea.

Dar datele despre beneficiarii acestor sume sunt secretizate de toate părțile: partide, Autoritatea Electorală Permanentă și Curtea de Conturi.

Europa Liberă a făcut mai multe demersuri pentru a afla care instituțiile media care au încasat bani de la partide, dar informațiile primite sunt foarte puține.

De exemplu, PSD a refuzat constant să ofere informații și a secretizat datele referitoare la banii plătiți în 2021 pentru presă și propagandă.

PNL și USR au oferit informațiile în urma solicitărilor venite din partea Europa Liberă.

Câți bani au încasat partidele în 2022 (ianuarie – aprilie)

  • PSD – 32.056.854 de lei (din care au plătit 8.104.723 pentru presă și propagandă);
  • PNL – 27.176.141 de lei (din care au plătit 6.087.342 pentru presă și propagandă);
  • USR – 14.649.811 de lei (din care au plătit 137.608 pentru presă și propagandă);
  • AUR – 6.488.054 de lei ( nu folosește banii din subvenție pentru promovare);

Cum se ascund banii de opinia publică. AEP și Curtea de Conturi spun că sunt legate la mâini

Curtea de Conturi și Autoritatea Electorală Permanentă sunt instituțiile care controlează modul în care partidele folosesc banii din subvenție. Informațiile despre rezultatele controlului nu sunt integral publice, ci doar în măsură în care apar anumite nereguli flagrante.

Cele două instituții menționate susțin că nu dețin informații despre sumele plătite către mass-media, deoarece toate contractele se întorc la partide după ce verificarea este finalizată.

Cine ar trebui să ofere informațiile de interes public? PSD susține că datoria revine Autorității Electorale Permanente și Curții de Conturi, cele care fac controlul anual.

„Având în vedere că partidele politice care beneficiază de finanțare din bani publici se supun prevederilor Legii 544/2001 (n.r. – legea privind liberul acces la informațiile de interes public), considerăm că solicitarea de informații cu privire la instituțiile media care au încheiat contracte cu partidele în anii 2019, 2020, 2021, precum și cu privire la valoarea contractelor încheiate și a plăților efectuate, poate fi adresată partidelor politice în cauză”, susține președintele Autorității Electorale Permanente în răspunsul la solicitarea Europa Liberă privind instituțiile media care au primit bani de la partide.

Autoritatea Electorală Permanentă susține că după finalizarea misiunii de control, documentele sunt restituite partidelor politice.

„În aceste condiții, informațiile cuprinse în contractele încheiate de partidele politice nu pot fi considerate că privesc sau rezultă din activitățile Autorității Electorale Permanente”, este poziția instituției care controlează finanțele partidelor.

Surse din Curtea de Conturi precizează că documentele pe care instituția le deține nu includ contractele încheiate de partide cu diferite instituții media. Astfel, contractele se află, potrivit instituțiilor care verifică documentele, doar la partide.

PSD refuză să dea informațiile solicitate și le secretizează. Marcel Ciolacu, președintele partidului, susține că documentele solicitate de Europa Liberă nu intră sub incidența legii liberului acces la informațiile publice.

Poziția președintelui PSD, Marcel Ciolacu, și a avocaților este contrazisă de instanțe. Judecătorii au decis, în decembrie 2021, că PSD trebuie să ofere toate informațiile solicitate de Centrul pentru Inovare Publică, deoarece finanțarea partidului se bazează într-o proporție foarte mare pe banii publici.

Motivarea nu a venit însă nici la patru luni de la pronunțarea sentinței. Într-un caz similar, în procesul PNL vs Centrul pentru Inovare Publică, judecătorii precizează clar că toate informațiile solicitate în baza legii 544 trebuie să primească un răspuns de la partid.

Cum și-a schimbat PSD strategia în trei ani

Marcel Ciolacu a preluat conducerea PSD în decembrie 2019, după înfrângerea Vioricăi Dăncilă în campania de la prezidențiale. Noul lider a promis că partidul se va schimba și a pledat pentru reforme. Europa Liberă a solicitat după prezidențiale informații publice despre costul campaniei.

PSD, cu aprobarea lui Marcel Ciolacu, a răspuns după 71 de zile, deși termenul legal este de 10 zile, cu posibilitatea prelungirii la 30 de zile. Un milion de euro au plătit social-democrații pentru promovarea Vioricăi Dăncilă la televiziuni.

RTV a primit cei mai mulți bani de la PSD pentru promovarea Vioricăi Dăncilă, peste 600.000 de euro, în timp ce Antena 3 a încasat aproape 400.00 de euro.

În precampanie, PSD a plătit un milion de euro pentru promovarea candidatului PSD la prezidențiale în spațiul outdoor.

Au fost ultimele răspunsuri oferite de PSD despre cui a dat banii din subvenție.

Comparativ, PNL a folosit, în campania prezidențială, 10 milioane de lei din subvenția publică pentru promovarea în mass media a lui Klaus Iohannis.

Peste un milion de euro a costat promovarea outdoor a candidatului Iohannis.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG