Amendamentele PSD-PNL-UDMR la proiectul pensiilor speciale, adoptate în comisii. Urmează vot în plenul Senatului

Amendamentele propuse luni seară de partidele din coaliția de guvernare au fost adoptate marți de Comisiile Juridică, de Muncă și de Buget-Finanțe din Senat cu „o mare majoritate de voturi”.

Senatorii USR din cele trei comisii au acuzat că, la fiecare amendament, au fost numărate doar voturile lor „împotrivă” și abținerile de la partidul AUR, fără să fie numărate voturile „pentru” ale senatorilor din coaliție.

„O mare majoritate trebuie exprimată nominal prin vot”, a spus senatorul USR Radu Mihail, liderul grupului senatorial.

„Nu ni s-a permis să vedem cine votează pentru pensiile speciale”, a completat el, în declarațiile făcute în Parlament.

În plus, USR a acuzat că numărul senatorilor prezenți în sală și al celor care au participat online era neclar, ba chiar că a scăzut constant în timpul dezbaterilor din comisii.

„Nu aveți nici măcar curajul să ne spuneți cine votează pentru aceste aberații. Iar a scăzut numărul de participanți, nu știți câți aveți în sală și nici în online. Trebuie să vă credem pe cuvânt de pioner. Voturile pentru nu au fost exprimate”, a spus senatorul USR Radu Mihail.

De asemenea, USR l-a acuzat pe președintele de ședință, senatorul PSD Ion Rotaru, că nu a citit textul amendamentelor, ci doar numărul lor.

După mai multe schimburi de replici, Rotaru a propus votarea în bloc a amendamentelor, anunțând că au fost adoptat „cu o mare majoritate de voturi”.

Amendamentele Opoziției, respinse fără dezbatere

Atunci când a venit vorba ca senatorii din comisii să dezbată amendamentele Opoziției, acestea au fost supuse la vot în bloc și respinse.

Și de această dată USR i-a acuzat pe cei de la PSD, PNL și UDMR că nu și-au exprimat voturile. În plus, senatoarea USR Simona Spătaru a acuzat că partidului său i-a fost interzis să-și expună amendamentele.

„Avem dreptul să ne susținem amendamentele. Este un drept democratic pe care nu ni-l puteți lua”, a spus ea.

„Este o caricatură de ședință. Grupul USR nu poate să voteze amestecat. Încercați să ne obligați să votăm pentru pensii speciale”, a acuzat senatorul USR Radu Mihail.

Senatorii USR au acuzat astfel că nu li s-a permis să explice că amendamentele lor au la bază contributivitatea, iar „pensiile speciale nesimțite, acordate fără niciun criteriu rațional sau economic” ar fi eliminate.

Claudiu Tîrziu, liderul senatorilor AUR, a intervenit și a spus că susține amendamentele Opoziției, dar că grupul pe care îl reprezintă se abține de la vot pentru că acestea au fost supuse la vot amestecat de la toate partidele.

El a acuzat „o bătaie de joc și o mizerie pe care o face Puterea la adresa parlamentarismului”.

Amendamentele coaliției

Pe fondul acestor acuzații, comisiile de specialitate din Senat au adoptat opt amendamente propuse de PSD, PNL și UDMR la proiectul Guvernului privind pensiile speciale, pentru ca acesta să fie aprobat de Comisia Europeană, iar România să nu piardă peste un miliard de euro din fondurile alocate prin PNRR.

Proiectul de lege al Guvernului României vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, jalon inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), însă exista riscul ca acesta să nu fie aprobat.

Procedura este una de urgență, în contextul în care inițiativa are ca termen 31 martie de adoptare tacită la Senat. Urmează ca miercuri raportul să fie supus la vot în plenul Senatului, urmând să ajungă apoi la Camera Deputaților, for decizional.

Lista amendamentelor propuse de Coaliție și adoptate de comisiile din Senat pot fi consultate AICI.

Principalele modificări prevăd:

• Pensiile de serviciu ale magistraților (așa cum sunt denumite în lege) se actualizează anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflaţiei de la data de 1 ianuarie, așa cum este comunicată de Institutul Naţional de Statistică;
• Eliminarea din baza de calcul a pensiilor militare a cinci sporuri, față de proiectul trimis de Guvern.
• Interdicția de a cumula mai multe pensii speciale; se va alege una dintre pensiile de la stat, dar ar fi posibilă cumularea cu pensiile private acolo unde este cazul;
• Interzicerea ca pensia finală să fie mai mare decât venitul net din perioada de activitate;
• Impozitarea progresivă: zero la sută pentru primii 2.000 lei, 10% până la salariul mediu brut şi 15% ce depăşeşte acest prag;

Mai mult, senatorii coaliției au modificat în timpul dezbaterilor un articol din propunerea făcută cu o seară înainte, din cauza unei greșeli de „ortografie”.

Astfel, la punctul 8, alineatul b), a fost introdusă sintagma „excede aplicării principiului contributivității”, așa că noua formă este după cum urmează:

„Pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității, se aplică cota de impunere de 15%”.

Ce a cerut Comisia Europeană

Recomandările în privința pensiilor magistraților:

• Alinierea creșterii pensiilor la sistemul contributiv;
• Creșterea vechimii în muncă-eliminarea posibilității pensionării anticipate la vârsta de 45 de ani;
• Calculul pensiei să se raporteze la veniturile din întreaga carieră și nu la cele din ultimele 12 luni de muncă;
• Rată de înlocuire mai mică, de maximum 45% din veniturile salariale și nu de 80%;
• Să nu mai existe pensie mai mare decât salariul;

Recomandările cu privire la pensiile militare:

• Rata de înlocuire să fie 45% din veniturile salariale, față de 65% cât e în prezent;
• Calculul pensiilor speciale să se bazeze pe veniturile din întreaga carieră;
• Creșterii pensiilor să fie la fel ca în sistemul contributiv, în funcție de inflație;

Ce a cerut Banca Mondială

• toate pensiile trebuie să țină cont de contributivitate;
• să existe un stagiu minim de plată;
• nicio pensie să nu mai depășească venitul din timpul serviciului;
• protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi doar la pensiile magistraților și doar în limitele prevăzute explicit de motivările CCR;
• să nu se mai creeze noi categorii de pensionari speciali.

Ce a făcut Guvernul în proiectul de lege care trebuie modificat

1. Magistrați

• Pensia se calculează la 80% din media salariilor brute pe 12 luni consecutive, la alegere din ultimii 5 ani, inclusiv sporurile permanente.
• Vârsta de pensionare rămâne în continuare la cerere după 25 de ani de vechime în muncă.
• Procurorul general, șeful DIICOT și al DNA, președintele Curții Supreme și membrii CSM vor beneficia de pensie specială după expirarea unui mandat întreg în funcție.
• Pensiile aflate în plată se vor recalcula (prevedere considerată neconstituțională de experți, care contrazice decizii ale CCR).
• Personalul de specialitate asimilat magistraților din Ministerul Justiției, CSM, Înalta Curte, CCR și alte instituții va beneficia în continuare de pensii speciale, chiar dacă nu au fost magistrați, ceea ce e cazul în multe situații.
• Asimilarea vechimii pentru alte profesii juridice - avocați, notari, consilieri juridici, jurisconsulți, grefieri etc. - rămâne în vigoare până în 2028, până când vor fi recunoscuți câțiva ani de vechime în afara magistraturii.

2. Militari

Pensiile militarilor se vor calcula în funcție de media soldelor sau salariilor brute din ultimele 12 luni (în loc de 6 luni ca în prezent).

3. Diplomați, funcționari parlamentari, personal aeronautic, servicii de informații, funcționari ai Curții de Conturi

• Pensiile speciale se calculează la 65% din media salariilor brute din ultimele 12 luni în loc de 80% cât este în prezent.
• Vechimea în muncă necesară pensionării este de 15 ani.
• Pensiile nu se recalculează