Linkuri accesibilitate

O delegație a Comisiei Europene vine la București pentru deblocarea PNRR


Planul Național de Redresare și Reziliență al României este subiect de dispute pe scena politică, mai ales din cauza întârzierii reformei pensiilor speciale.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României este subiect de dispute pe scena politică, mai ales din cauza întârzierii reformei pensiilor speciale.

În plin blocaj al reformei pensiilor speciale, reprezentanți ai Comisiei Europene vin săptămâna viitoare, la București, pentru discuții cu oficialii români. Comisia Europeană precizează că astfel de întâlniri sunt normale și au loc cu reprezentanți din toate statele membre.

Comisia Europeană își trimite reprezentanții la București în momentul în care România a ajuns să aibă întârzieri în îndeplinirea mai multor obiective din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Comisia Europeană precizează că ține permanent legătura cu toate statele membre, prin întâlniri periodice care au loc atât fizic, cât și virtual, iar „misiunea în România face parte din aceste întâlniri periodice.”

Reforma pensiilor speciale este obiectivul cel mai greu de îndeplinit din PNRR, până acum, iar el se află în blocaj politic și tehnic total.

Premierul Nicolae Ciucă, președinte al PNL și președintele PSD, Marcel Ciolacu, consideră că dacă s-ar face reforma pensiilor speciale așa cum scrie în PNRR, instituții precum Ministerul de Interne, Ministerul Apărării și cele judiciare s-ar depopula.

Pe de altă parte, fără reforma întregului sistem public de pensii, inclusiv a celor speciale, România riscă să nu mai aibă, peste ani, bani să plătească pensiile, a avertizat în interviul one2one, din această săptămână, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Neîndeplinirea acestei reforme poate duce la pierderea, de către România, a peste un miliard de euro dintr-un total de 29,2 miliarde de euro.

31 martie este data limită recomandată de Comisia Europeană pentru adoptarea legii privind reforma pensiilor speciale.

Ce prevede Jalonul 215 din PNRR, legat de reforma pensiilor speciale

  • Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.
  • Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.
  • Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
  • Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții.
  • Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.

La interviul one2one, de la Europa Liberă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat: ​„Comisia solicită inclusiv recalcularea pensiilor în plată pe care le avem, ceea ce creează dificultăți în implementarea acestei reforme.(…) Avem de ales între a nu face reforma pensiilor speciale și a pierde banii din Planul Național de Redresare și Reziliență.”

Ministrul Marcel Boloș, care răspunde de relația cu finanțatorul PNRR, Comisia Europeană, spune că executivul european nu este dispus să cedeze deloc în ceea ce privește felul în care va arăta reforma pensiilor speciale, asumată de Guvernul României în 2021.

Este vorba mai ales despre două condiții: nicio pensie să nu fie mai mare decât salariul încasat de orice fost bugetar, iar fiecare pensie să aibă o valoare proporțională cu ce a contribuit fiecare salariat la fondul public de pensii.

Reforma ar urma să se aplice și pensiilor speciale în plată, respectiv 250.000 de astfel de pensii.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG