Analiză | Cum se resetează scena politică din România după anularea alegerilor prezidențiale?

Curtea Constituțională a anulat primul tur uzând de articolul 246 lit. f din Constituție care îi conferă dreptul să „vegheze la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României”, după ce Consiliul Suprem de Apărare al Țării a desecretizat dosarele referitoare la candidatul filorus Călin Georgescu.

Documentele serviciilor secrete au arătat că România a fost penetrată de un „actor statal”, probabil Rusia, care a fost în spatele campaniei electorale a suveranistului Călin Georgescu.

O campanie cu mii de conturi pe Tik-Tok, cu mecanisme sofisticate de „rostogolire” și bani mulți, acțiune care a trecut pe sub nasul instituțiilor statului, în frunte cu serviciile secrete, care au înțeles ce se întâmplă de abia după primul tur de scrutin.

În motivarea deciziei, CCR spune negru pe alb că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, iar „toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”.

Calin Georgescu are declarații contradictorii despre Mișcarea Legionară la 4 ani diferență

„Caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media”, arată CCR în motivare.

Procedura prin care CCR a ajuns la decizie a fost criticată: a fost dată chiar în timp ce votul începuse în diaspora și la doar la patru zile după ce validase primul tur. Este o hotărâre fără precedent.

Trebuie însă ținut cont și de riscul celeilalte variante: ca un candidat filorus, cu vederi antioccidentale să ajungă președinte, susține pentru Europa Liberă profesorul Cristian Pârvulescu.

Acesta consideră că acțiunea CCR a fost una corectă.

„Eu cred că de data aceasta Curtea Constituțională și-a făcut datoria și și-a asumat responsabilitățile pe care politicienii nu au avut curajul să și le asume. Am trecut de un moment dificil”, ne declară Cristian Pârvulescu.

Eșec al instituțiilor statului, în frunte cu serviciile secrete

Cum s-a ajuns în situația, unică în 35 de ani în România, ca alegerile să fie anulate pe ultima sută de metri pentru a bloca ascensiunea spre funcția supremă în stat a unui personaj declarat anti-NATO si anti-UE, conspiraționist și manevrat de Moscova?

Sociologul și analistul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că este un „eșec sistemic al statului”.

„Curtea Constituțională și structurile statului au încearcat să o dreagă, să găsească o soluție pentru a corecta erorile pe care le-au făcut. E clar că și-au recunoscut indirect neputința. Mai ales instituții din zona de intelligence care nu au putut să prevină situația gravă în care ne aflăm. Era ultima soluție”.

Profesorul Pârvulescu atrage atenția că în SRI există un Departament pentru apărarea democrației, în care, probabil, au apărut disfuncționalități.

În general, SRI a reacționat târziu la îngrijorările venite dinspre societatea civilă în ce privește campaniile de dezinformare.

De pildă într-o discuție online cu public de anul trecut, generalul de brigadă Anton Rog, directorul Centrului National Cyberint din SRI, susținea că dacă un partid politic face acțiuni hibride, campanii de dezinformare care schimbă ordinea constituțională, adică influențează alegerile, atunci „noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare”.

Generalul Serviciului Român de Informații explica și cum: site-urile respective sau agențiile de informații sunt „date jos” cu ajutorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Aceste declarații nu au fost susținute de realitate, ca dovadă ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale.

Persoane din serviciile secrete trebuie să răspundă pentru situația asta și să-și dea demisia, ceea ce probabil nu vor face, spune pentru Europa Liberă profesorul Cristian Pârvulescu.

„Atunci vor trebui schimbați, iar cei care se fac vinovați de acțiuni împotriva interesului național vor trebui să răspundă în justiție”.

Oamenii din zona serviciilor trebuie să vină cu răspunsuri clare, cine e vinovat, cum a fost posibil, aceasta pentru că trebuie crescută încrederea în instituții, spune și analistul Ovidiu Voicu.

„Societatea asteaptă lămuriri, iar dacă acestea nu vor veni, tensiunea și suspiciunea se vor menține”, atrage Ovidiu Voicu atenția.

De abia acum, după decizia CCR, instituțiile statului au început să intre în acțiune. Trei percheziții domiciliare au avut loc sâmbătă în Brașov sub coordonarea procurorilor.

Printre cei vizați ar fi Bogdan Peșchir, finanțator al campaniei lui Călin Georgescu. De precizat că acesta nu a declarat nicio sumă cheltuită în campanie la Autoritatea Electorală Parmenentă, așa cum cere legea.

Conform unui comunicat de presă al Parchetului General, cercetările vizează infracțiuni de coruperea alegătorilor, spălarea banilor, fals informatic și infracțiunea privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob.

Ce se poate întâmpla pe frontul suveranist

Situația a fost generată de „aroganța” cu care a fost tratat fenomenul extremist, este de părere profesorul Pârvulescu.

Acesta vorbește de aroganță din partea partidelor politice, care fie au edulcorat fenomenul, fie au încercat să-l folosească în propriul interes.

Cum ar fi acela ca Marcel Ciolacu să intre în finala prezidențială cu liderul AUR, George Simion, acuzațiile pe această temă ocupând o bună parte a campaniei electorale.

Ce se va întâmpla însă în rândul electoratului suveranist, unul consistent, de circa 3.400.000 de votanți?

„O treime din electorat va fi frustrat, va încerca să voteze violent antisistem. Problema e ca acest electorat să nu crească”, ne spune profesorul Pîrvulescu.

Dacă filorusul Călin Georgescu o să dispară din peisajul politic, acest risc se va micșora, odată cu diminuarea influenței Tik-Tok, susține Pârvulescu.

Călin Georgescu și Eugen Sechila, un fost luptător în legiunea străină și o persoană cu simpatii legionare.

Nu este deocamdată clar ce intenții are acesta – într-un mesaj de vineri seară, Georgescu a spus că „lucrurile nu vor rămâne așa”, că „judecătorii CCR au alterat democrația”, „poporul rămâne suveran” și a anunțat că va contesta la Înalta Curte decizia CCR.

„Poporul român va ramâne suveran, nu vor putea să oprească poporul, nu mai pot șterge istoria”, a spus el.

Într-un comunicat transmis de echipa sa de campanie se spune că „hotărarea CCR nu este contestabilă, în schimb, orice hotărâre a BEC sau AEP poate fi atacată de domnul Călin Georgescu la Înalta Curte de Casație și Justiție, aspect care se va și întâmpla, în numele poporului și al democrației!”

Călin Georgescu nu a spus dacă intenționează să mai candideze la primul tur, dar probabil acest lucru nu va fi posibil fiind de așteptat ca CCR să nu-i valideze candidatura. În plus, ar putea fi pus sub urmărire penală, Parchetul General spunând deja că s-a autosesizat.

Pe de altă parte, George Simion, liderul AUR, vorbește de o „lovitură de stat” și susține că „nu se mai poate vorbi de democrație” în România, dar face apel la calm. „Stați în casă, nu ne lăsăm provocați”, a transmis el pe Facebook.

Un apel care arată că Simion privește în perspectivă, mai exact spre alegerile de anul viitor.

George Simion ar putea de fapt să nu fie foarte nemulțumit de decizia CCR care îl scoate din joc pe Călin Georgescu. Simion a fost pus în umbră de Georgescu și a pierdut cel puțin 10 procente în favoarea acestuia.

La reluarea primului tur, Simion are șanse să devină liderul suveraniștilor, captând cel puțin o parte din electoratul lui Georgescu.

Sunt însă premise destul de mari și ca partidele suveraniste să rămână divizate, așa cum s-a întâmplat în aceste alegeri.

Ce vor face partidele proeuropene

Situația pe frontul partidelor pro-europene, grupate deja într-o majoritate care poate face un guvern și da un premier, este puțin probabil să se schimbe după anularea alegerilor și în perspectiva viitoarelor prezidențiale din primăvară.

Sunt șanse mari ca înțelegerea să rămână în picioare, spune pentru Europa Liberă analistul Ovidiu Voicu.

„Sentimentul de criză nu va dispărea imediat, el va exista în continuare, ca și posibilitatea de recrudescență a extremismului și atunci oricare dintre cele patru partide ar ieși din înțelegerea anunțată ar avea a suferit electoral”, explică Ovidiu Voicu.

Din punctul de vedere al profesorului Cristian Pârvulescu, nu pare că „partidele tradiționale au învățat foarte mult din ceea ce s-a întâmplat”.

„Dar trebuie ajutate să învețe. Să ne aducem aminte zi de zi că am fost pe marginea prăpastiei”, spune Cristian Pârvulescu.

Socoteli pentru prezidențialele reluate

Marcel Ciolacu are prima șansă să devină viitorul premier, încă din primul moment după decizia CCR a spus că prioritară e „realizarea unei majorități parlamentare proeuropene si numirea noului guvern proeuropean”.

Teoretic, este puțin probabil să nu se ajungă la o înțelegere între PSD, PNL, UDMR și minorități în privința lui Marcel Ciolacu, pentru că fără PSD cu cele 22 de procente ale sale nu se poate face o majoritate.

Marcel Ciolacu

Pe de altă parte, rămâne sub semnul întrebării dacă Marcel Ciolacu va rămâne candidatul PSD la prezidențiale, având în vedere scorul slab obținut, doar 19,4%, care s-a reflectat și asupra rezultatului la parlamentare, unde PSD a luat 22%, cel mai prost rezultat din istoria partidului.

În partid numărul adversarilor săi a crescut, de aceea pentru Marcel Ciolacu funcția de premier este vitală.

USR și Elena Lasconi sunt vizibil cei mai dezavantajați de anularea alegerilor, de aici și reacția dură a candidatei, care a spus că „statul român a călcat în picioare democrația” și că decizia CCR e „imorală”.

Elena Lasconi

„Ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul, să respectăm dorința poporului român”, a declarat ea.

După cum decurg lucrurile, sunt șanse mari ca USR, partid puternic antipatizat de PSD și chiar de PNL, să fie lăsat pe dinafara unei viitoare majorități și guvernări.

Această variantă este posibilă și din cauza scorului modest obținut la parlamentare, de doar 12,4%.

Sub semnul întrebării este și dacă Elena Lasconi va mai candida la alegerile prezidențiale.

Se unesc forțele de centru-dreapta?

Este posibil să existe presiuni mari ca partidele de centru-dreapta să aibă un singur candidat, lucru pe care l-au ratat la primul tur al prezidențialelor.

Negocierile ar putea fi ușurate pentru că PNL îl va avea probabil candidat pe Ilie Bolojan, cel care a preluat conducerea partidului. Deja în PNL, potrivit informațiilor Europa Liberă, se discută intens formula Bolojan-candidat, la care, se pare, ar achiesa și acesta.

O altă formulă de candidat comun al forțelor de centru-dreapta ar putea fi Nicușor Dan, primarul general al Capitalei. Deja s-a constituit Coaliția România Europeană, care susține candidatura primarului Capitalei.

„Pentru moment cred că toată lumea trebuie să-şi facă analizele. Nu m-am gândit până acum la asta, voi face cu colaboratorii mei aceleaşi analize pe care le va face toată lumea”, a declarat Nicuşor Dan citat de Observator News.

CCR, undă verde pentru Iohannis

O consecință directă a întregii situații de excepție prin care trece România este că președintele Klaus Iohannis își va prelungi mandatul până când viitorul președinte va depune jurământul.

În motivarea CCR se face recurs la articolul 83, al. 2 din Constituție, care spune că „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”.

Practic, CCR a trecut peste articolul 83 al.3 din Constituție, care spune că „Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.

Klaus Iohannis va fi cel care va desemna premierul pentru formarea viitorului guvern. În situația dată nu va avea spațiu de manevră și va trebui să accepte persoana convenită de coaliția majoritară. Nu-i va fi însă greu, pentru că deja a făcut lucrul acesta atunci când l-a acceptat pe Marcel Ciolacu.

În declarația sa, Klaus Iohannis nu a făcut nicio referire la cauzele pentru care s-a ajuns în situația ca România să anuleze alegerile prezidențiale, sau la eșecul unor instituții ale statului.

Chiar el a admis că serviciile secrete au intrat în alertă de abia după primul tur de scrutin.

Nu a explicat, de pildă, de ce documentele serviciilor secrete aflate pe masa CSAT încă din 28 noiembrie au fost desecretizate doar la cererea societății civile, după o săptâmână, pe 4 decembrie, și de ce nu au ajuns imediat la CCR.

De asemenea, președintele nu a transmis niciun mesaj către electoratul suveranist.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.