Școlile doctorale ale Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” și Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” au produs o recoltă impresionantă de lucrări de doctorat plagiate sau suspecte de fraudă academică. Acest lucru a fost constatat chiar de către comisiile lor academice interne, nu înainte însă de a fi semnalate de câțiva jurnaliști. La Academia SRI, aproape 30 de teze de doctorat au fost găsite ca fiind plagiate, din totalul de 86, în timp ce la Academia de Poliție, 55 de doctorate din 149 verificate au fost găsite plagiate, de către comisiile de etică ale celor două instituții.
Acum, ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, spune că aceste două școli doctorale ar trebui închise.
„Eu cred că nu există altă formulă decât să închidem aceste două școli și să încercăm să le construim pe alte baze. Nu pot eu să iau acea măsură, fără să am o evaluare de la ARACIS. Ei fac evaluarea și fac o propunere, eu pot să mă pronunț față de raportul pe care îl face ARACIS. De la Academia de Informații, ei au trimis și acum sunt în analiză la CNATDCU, vreo 30 și ceva de teze. Deci, nu vă supărați, e grav să ai și una cu suspiciune de plagiat, dar să ai atâtea”, a declarat Ecaterina Andronescu, pentru Europa Liberă.
„Este o procedură în curs. Toate universitățile sunt obligate să depună rapoarte de autoevaluare, apoi ARACIS își face echipe de evaluatori și întocmește un raport, pe care apoi îl trimite ministerului. Ministerul operează – rămâne școala acreditată sau i se ridică acreditarea? Școlile doctorale au fost acreditate, dar din când în când se fac evaluări. Legea prevede din 5 în 5 ani reluarea evaluării externe”, mai spune ministrul Ecaterina Andronescu, pentru Europa Liberă.
Președintele ARACIS (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior), profesorul Iordan Petrescu, de la Universitatea Tehnică de Construcții București, explică însă că procedura nu este așa de simplă pe cât lasă să se înțeleagă Ecaterina Andronescu.
„În urma unei evaluări, metodologia prevede, dacă nu îndeplinește criteriile de asigurare a calității, se propune... Nu e direct. I se dă un termen pentru a remedia ce s-a găsit că nu e în regulă și dacă nu poate, atunci se intră în procedura de lichidare. Nu poți dintr-odată, brusc, pentru că mai ai niște studenți care trebuie să termine cumva. Se intră într-o procedură de câțiva ani, până când ultimul student își termină studiile. Eu pot doar să trag un semnal de alarmă și să zic, uitați-vă că sunt multe (plagiate – n.r.), uitați-vă că toate sunt făcute de profesorul cutare, de ce e în continuare conducător de doctorate? La problema aceasta – capacitatea științifică a conducătorilor de doctorat, calitatea științifică a tezelor de doctorat și plagiatul – se ocupă doar CNATDCU”, a explicat pentru Europa Liberă profesorul Iordan Petrescu.
Îți mai recomandăm Ecaterina Andronescu, din retractare în retractare. După ”plagiatul, o problemă minoră”, spune că nu vrea segregareȘcolile doctorale și conducătorii de doctorat, neevaluați vreodată după deschidere
Mai mult, șeful ARACIS arată că, până în prezent, legea în materie nu a fost vreodată aplicată în România: nicio școală doctorală și niciun coordonator de doctorate nu au fost reevaluați după deschiderea școlilor respective.
„Ce pot să vă spun este că din 5 în 5 ani CNATDCU trebuia să evalueze conducătorii de doctorat și anumiți care nu îndeplineau aceste criterii probabil că azi nu mai erau conducători de doctorat. Nu s-a întâmplat niciodată această evaluare. Iar CNATDCU este sub autoritatea Ministerului Educației, nu este independent ca ARACIS. Nici evaluarea școlilor doctorale nu s-a făcut (care ține de ARACIS – n.r.) Niciodată. Din cauză că au fost tot felul de metodologii apărute care nu îndeplineau criteriile legislației în vigoare sau erau inoperabile. (...) Și din cauza aceasta, că nu era clar cum trebuia să se desfășoare evaluarea, nu s-a făcut. A fost încurcătură legislativă. Cei care au gândit-o, nu au gândit-o operațional. E ușor să scrii, dar hai să vedem, se poate?”, spune profesorul Petrescu.
A cui e vina pentru tolerarea plagiatelor
Atât ministrul Educației, cât și președintele ARACIS consideră că în privința plagiatelor, mingea este în totalitate în curtea universităților, acestea având la îndemână toate uneltele să prevină și să nu permită frauda academică.
„Nicio universitate nu se poate deroba de responsabilitatea față de o teză de doctorat. În universitate este conducătorul de doctorat și calitatea lui este în responsabilitatea universității. În universitate există comisia de îndrumare a doctorandului, în afară de conducătorul științific mai sunt trei-patru cadre didactice care se adaugă la îndrumarea pe care o asigură conducătorul. Ei sunt în universitate. S-a elaborat teza, s-a constituit o comisie de evaluare a tezei, pe care o aprobă senatul universității. Comisia aceea are o răspundere să analizeze, să evalueze ca lumea și să spună – merge teza la susținere publică sau nu”, spune ministrul Educației, Ecaterina Andronescu.
„Problema cu plagiatele este responsabilitatea directă a universității la care s-a întâmplat. Eu ce pot să verific? Dintr-o sută de teze, câte ai avut plagiate? 50? Atunci trag un semnal de alarmă, atenție, aici e o problemă, noi propunem o analiză... Fie monitorizare din partea ministerului, împreună cu ARACIS sau alte foruri, fie propunem o analiză a unui cadru didactic, conducător de doctorat. Nu poți să intervii direct, pentru că responsabilitatea e a celui în curtea căruia s-a întâmplat. Noi nu putem decât să tragem semnale de alarmă și să propunem să se analizeze în detaliu ce s-a întâmplat”, explică profesorul Iordan Petrescu ce poate face ARACIS.
Folosirea softurilor antiplagiat poate da un prim indiciu că o teză de doctorat conține nereguli, spune șeful ARACIS, însă asta nu înseamnă că softurile pot da un verdict de plagiat, acestea semnalând doar asemănări între texte. Dacă acestea au fost citate conform normelor academice, atunci poate fi vorba de o lucrare care nu conține merite de originalitate academică la nivel de doctorat, dar nu este neapărat plagiată.
„Pentru mine e greu credibil că o mașinărie poate spune că ai plagiat. Decât să dea niște similitudini cu ceva. E un prim indiciu, îți atrage atenția că e ceva în neregulă. Dar acolo vine responsabilitatea conducătorului de doctorat să se uite în amănunțime, apoi ai o echipă cu care fiecare doctorand lucrează, și ei au o responsabilitate. Ce a făcut omul ăla, și-a făcut cercetările, le-a copiat?”, explică profesorul Petrescu.
Îți mai recomandăm Mircea Miclea despre ideea lui Andronescu: Obligativitatea celor 12 clase e pentru salvarea normelor didactice și încalcă legislația munciiAcademiile SRI și Poliției, fabrică de doctori-impostori
De-a lungul vremii, figuri politice sau din structurile de forță ale României și-au dat doctoratul la cele două academii, multe lucrări dovedindu-se a fi plagiate. Fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, el însuși conducător de doctorate la cele două școli doctorale, a fost prins cu o lucrare de doctorat plagiată, iar titlul de doctor i-a fost retras. Multe dintre tezele coordonate de el au fost plagiate sau conțin suspiciuni de plagiat.
La Academia SRI, din 86 de teze de doctorat susținute în perioada 2010-2018, aproape 30 au fost găsite cu suspiciuni de plagiat de către Comisia de Etică a Academiei. Nouă persoane au renunțat de bunăvoie la titlul de doctor, pentru a scăpa de verificările demarate de Academia SRI. Printre ei, fostul primar al sectorului 2, Neculai Onțanu, adjunctul procurorului general Bogdan Licu, nepoata lui Gabriel Oprea, avocata Loredana Radu, fosta secretară a lui Oprea, Adela Popescu, fostul ministru al Apărării PD Mihai Stănișoară, fostul ministru de Interne PNL Radu Stroe, fostul șef al Comunității Naționale de Informații Daniel Moldoveanu, fostul premier PSD Mihai Tudose. În prezent, mai sunt 79 de doctoranzi la Academia SRI.
La Academia de Poliție, în perioada 1995-2016, au fost susținute 623 de teze de doctorat. O verificare făcută chiar de academie, pe 149 de teze de doctorat, a relevat că 55 dintre acestea sunt suspecte de plagiat. Primarul sectorului 3, Robert Negoiță, sau fostul șef al Poliției Române, Cătălin Ioniță, sunt acuzați de plagiat în doctoratele pe care le-au susținut aici. Șeful Inspecției Judiciare a CSM, Lucian Netejoru, este și el acuzat de plagiat, teza sa fiind verificată.