Ar trebui limitate mandatele șefilor din serviciile secrete? Traseul unei legi adoptate tacit în Parlament

Un proiect inițiat în iunie de doi parlamentari USR cu privire la limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete din România – la maxim două mandate, cu o durată de patru ani fiecare – a fost adoptat „tacit” de Camera Deputaților pe 10 decembrie.

Nu a fost aprobat prin vot, ci a fost considerat adoptat întrucât a fost depășit termenul legal prevăzut de Consituție pentru luarea unei decizii. Anterior, în octombrie 2024, comisiile de apărare și securitate națională și pentru controlul SRI au emis un raport comun de respingere.

„Proiectul a fost retras în ultimul moment și a ajuns să fie adoptat tacit, după ce a trecut termenul legal până la care Camera trebuia să ia o decizie”, spune deputatul USR Emanuel Ungureanu, inițiator al proiectului, pentru Europa Liberă.

După adoptarea tacită, proiectul a fost trimis pentru dezbateri la Senat.

Joi, 12 decembrie 2024, proiectul a fost înregistrat pe agenda Senatului, căruia îi aparține votul final. Inițiativa de lege nu mai poate fi adoptată tacit și aici, întrucât Senatul este camera decizională.

Dacă senatorii vor vota favorabil, atunci proiectul este consemnat ca lege și este trimis pentru promulgare președintelui României.

„Dacă nu va fi votat efectiv (pro sau contra, n.r.), proiectul nu se va mai considera adoptat tacit, ci va fi clasat”, subliniază Ungureanu.

„Clasarea” înseamnă că proiectul poate trena luni, sau chiar ani în camera decizională. Constituția și legile de tehnică legislativă nu prevăd posibilitatea forului decizional de a adopta tacit un proiect.

În același timp, deputatul USR și colegi de ai săi au inițiat și un alt proiect pe tema serviciilor, cu un parcurs similar. Se referă la interzicerea acordării de consultanță sau asistență de către angajații militari sau civili ai SRI, pe o perioadă de 20 de ani după retragerea din funcție.

Și acest proiect a fost adoptat tacit, în noiembrie 2024, prin expirarea termenului legal și se află pe circuitul Senatului.

Ungureanu spune că proiectele sunt mai stringente ca oricând – în contextul discuțiilor publice ample cu privire la eficiența serviciilor secrete – și ar trebui adoptate cât mai rapid.

Documentele declasificate de SRI, STS, SIE și Direcția Protecție Internă din Ministerul de Interne au arătat posibile ingerințe externe, inclusiv din partea Rusiei, în procesul electoral.

Curtea Constituțională a anulat ulterior alegerile, dar serviciile au ieșit „șifonate” din întregul scandal, fiind arătate cu degetul pentru că nu ar fi informat mai repede cu privire la problemele legate de alegeri. Europa Liberă a scris pe acest subiect în 9 decembrie.

Criticile din spațiul public au fost amplificate de dezvăluirea că, în plin scandal, șeful SIE, Gheorghe Vlase, a zburat în ziua programată inițial pentru alegeri, 8 decembrie, în Azerbaijan, unde a urmărit o cursă de Formula 1.

SIE a transmis ulterior că acesta s-a aflat în misiune oficială și cursa de Formula 1 a fost inclusă, ca parte a vizitei, de către gazde.

Comisia va avea o întrevedere cu conducere SIE săptămâna viitoare, la sediul instituției, a spus deputatul USR Nicu Fălcoi, membru al Comisiei parlamentare de control a SIE, pentru Europa Liberă.

El ceruse public, încă din 10 decembrie, convocarea șefului serviciului în Comisia parlamentară. De asemenea, și președintele Comisiei, Mihai Weber (PSD), a cerut explicații suplimentare SIE.

Parcursul de până acum al proiectelor privind serviciile, cu avize și rapoarte nefavorabile, pune sub semnul întrebării posibilitatea unui vot favorabil în Senat, admite Ungureanu.

La momentul inițierii celor două proiecte, USR se afla în opoziție, statut pe care încă îl are, până la formarea noului Parlament, anunțată pentru 20 decembrie.

„În toate comisiile parlamentare (din Camera Deputaților, n.r.) unde au avut majoritate, PSD și PNL au respins aceste aceste pachete de legi”, explică el.

Formarea unui Parlament și a unui Guvernului „pro-europene”, în formula PSD-PNL-USR-UDMR – negociată de partide în aceste zile – ar putea schimba lucrurile. Cel puțin în teorie.

„Noi în toate negocierile de acum insistăm pentru o reformare a serviciilor”, explică Ungureanu.

Limitarea mandatelor șefilor SRI, raport de respingere

Proiectul privind limitarea mandatelor șefilor de servicii a fost depus mai întâi la Senat, în iunie 2024, de Emanuel Ungureanu, cu susținerea colegei sale din USR, Diana Stoica.

„Mandatele limitate împiedică directorii de servicii secrete să acumuleze excesiv de multă putere, reducând astfel riscul de abuzuri și asigurând un echilibru în exercitarea autorității”, arăta inițiatorul în expunerea de motive.

Propunere fost formulată așadar cu cinci luni înainte de contextul fără precedent al alegerilor prezidențiale anulate, când activitatea serviciilor a reintrat în atenția publică.

„Prin rotația periodică a liderilor, se descurajează crearea unor rețele de influență, care pot duce la practici corupte și la utilizarea resurselor instituției în scopuri personale sau politice”, mai explică el.

Pe 16 iulie Consiliul Economic și Social a oferit un aviz favorabil. O săptămână mai târziu, Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, argumentând că propunerile nu sunt suficient fundamentate și că argumentele prezentate „nu reflectă în integralitatea lor soluțiile legislative preconizate.”

La final de august, Comisia de constituționalitate a Senatului a stabilit că proiectul vizează o lege organică și că, în potrivit Constituției, Senatul va fi camera decizională – și nu prima cameră sesizată, rol care avea să îi revină Camerei Deputaților.

A fost înregistrat în septembre pe rolul Camerei, iar în 22 octombrie Comisia pentru apărare și siguranță națională, respectiv Comisia parlamentară comună pentru controlul SRI au transmis raport de respingere.

La dezbaterile din Comisia de apărare – care au urmat raportului preliminar transmis anterior de Comisia pentru controlul SRI – au participat și reprezentanții tuturor serviciilor vizate în proiect.

Raportul negativ a fost argumentat prin faptul că Legea 14/1992 privind activitatea SRI este un act normativ cu vechime mare, „a cărui actualizare necesită o abordare complexă.”

Ar presupune „modificări de fond, substanțiale, realizate în cadrul unui pachet normativ în care să fie incluse și modificări ale unora dintre actele normative cadru, incidente domeniului securității și apărării naționale”, menționa raportul.

Europa Liberă a încercat să îi contacteze pe președintele Comisiei comune de control a SRI, senatorul PNL Ioan Chirteș, de și pe secretarul acesteia, Csoma Botond (UDMR), dar nu am primit un răspuns.

Adoptarea tacită, după ce era pregătită respingerea

Proiectul avea să fie pus pe ordinea de zi a unei ședințe de la final de lună, și reintrodus apoi în 4 noiembrie, în rândul proiectelor propuse pentru respingere, în contextul raportului de fond care propunea acest lucru.

Emanuel Ungureanu a semnalat în ședință – după cum consemnează stenograma disponibilă – că liderii PSD și PNL, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, declară că vor un control mai bun al serviciilor secrete și chiar limitarea mandatelor, dar în realitate majoritatea parlamentară (formată din cele două partide) pregătea respingerea proiectului.

Într-o atmosferă de vociferări din partea reprezentanților Coaliției de guvernare, intervenții a avut și liderul AUR, George Simion, care a spus că formațiunea sa susține proiectul.

Deputata PNL Claudia Benchescu-Pecingină a prezentat în plen concluziile raportului comun de respingere și ar fi trebuit să urmeze votul.

Votul a rămas însă „în aer”, iar în 10 decembrie Camera Deputaților a anunțat adoptarea proiectului, „ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile”, prevăzut de Constituție.

De precizat că, în practica legislativă, termenul de 45 de zile curge de la data depunerii raportului de fond – în acest caz pe 22 octombrie.

Proiectul interzicerii acordării de consultanță

Al doilea proiect inițiat de USR pe marginea serviciilor a fost depus, tot în iunie 2024, direct la Camera Deputaților.

A fost adoptat tacit, tot prin depășirea termenului constituțional de 45 de zile, încă din 11 noiembrie, fiind trimis Senatului, ca for decizional.

Senatul a fixat pentru 17 decembrie termenul limită pentru primirea raportului de fond, de la Comisia comună a Parlamentului, de control a SRI.

Proiectul prevede un singur articol, de modificare a Legii de funcționare a SRI, din 1992:

„Cadrelor militar și angajaților civili din cadrul Serviciului Român de Informații li se interzice desfășurarea oricăror activități de consultanță sau asistență, fie direct, fie prin intermediul unor entități juridice, companii private sau organizații non-guvernamentale, pentru o perioadă de 20 de ani de la încetarea activității”.

Prin prevedere se urmărește „prevenirea utilizării neadecvate a cunoștințelor dobândite în timpul serviciului activ” și asigurarea că foștii angajați ai SRI nu vor folosi informații sensibile „în moduri care ar putea compromite securitatea națională”, potrivit inițiatorului.

Proiectul a fost inițiat de Emnuel Ungureanu, susținut de Diana Stoica și Andrei Miftode.

Și în acest caz raportul de fond a fost de respingere, avizele negative fiind încă și mai numeroase.

Comisia comună din domeniul siguranței naționale a transmis aviz negativ, la fel ca și Consiliul Suprem de Apărare al Țării care amenționat – deși nu proiectul nu face obiectul avizării CSAT – a fost supus totuși unei analize, pe baza Constituției. Și SRI a transmis un punct de vedere negativ față de acest proiect.

Principalul argument împotriva proiectului, menționat atât de CSAT, cât și de SRI, este că ar aduce atingere unor libertăți și drepturi fundamentale prevăzute de Constituție, „fiind susceptibil de a fi lovită de nulitate, din rațiuni ce țin de consituționalitatea, claritatea și previzibilitatea normei.”

De asemenea sintagma „orice activitate de consultanță sau asistență” ar fi mult prea ambigură și poate da naștere la interpretări eronate și discriminatorii, mai semnala CSAT.

Guvernul a transmis și el un punct de vedere în care a spus că decizia va aparține Parlamentului. Totuși, Executivul a argumentat împotriva proiectului.

Pe lângă faptul că reclamă că proiectul nu este argumentat suficient și nu demonstrează deficitul de reglementări în domeniu, Guvernul subliniază că extinderea interdicției pe o perioadă de 20 de ani ar trebui mult mai bine justificată.

Asta în condițiile în care Codul Administrativ prevede că funcționarilor publici le este interzis să acorde asistență și consultanță care contravine intereselor intstituției și statului, pe perioada cât sunt activi în instituție.

Totodată, prevederea ar trebui să vizeze acordarea consultanței cu privire la domenii și informații despre care persoana a aflat în timpul activității, a mai spus Guvernul.

Atașat punctului său de vedere este și opinia SRI, care menționează că nu susține proiectul. Principalul argument este cel al îngrădirii dreptului la muncă, garantat de Constituție. SRI reia în rest argumente descrise mai sus.

Emanuel Ungureanu spune că inițiativa sa de lege vine pentru a preîntâmpina situații precum cea a fostului șef SRI, Eduard Hellvig, care și-ar fi exercitat influența politică și după ce a demisionat, anul trecut.

Între timp, acesta a revenit anul acesta în PNL.

În baza avizelor nefavorabile și al punctului de vedere al Guvernului, Comisia de apărare și cea privind controlul SRI au emis, în 24 septembrie, raport de respingere al proiectului.

Proiectul a fost introdus în mai multe ședințe ale Camerei, fără să existe însă o dezbatere, iar în 11 noiembrie a fost consemnată adoptarea tacită, în forma inițială.

Inițiativa de lege a ajuns la Senat, care a fixat pentru 17 decembrie termenul limită de transmitere a rapoartelor Comisiei de apărare și a celei privind controlul SRI.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI