SUA și Rusia s-au declarat satisfăcute de reluarea discuțiilor privind arsenalul nuclear, la Viena, pe 22 iunie, însă Washington-ul și-a exprimat dezamăgirea că partea chineză a refuzat invitația.
„Este regretabil că nu a apărut China. Nu doar că au întors spatele SUA și Rusiei, dar au întors spatele întregii lumi, când au refuzat să vină la Viena”, a spus, la Bruxelles, Marshall Billingslea, emisarul special al președintelui SUA pentru controlul armamentelor.
Îți mai recomandăm Raport SIPRI. Arsenalele celor nouă puteri nucleare și periculosul paradox al dezarmării
Reluarea discuțiilor cu Rusia, precum și lipsa Chinei de la ele, fac parte dintr-un efort major al Casei Albe de a obține un nou acord, care să înlocuiască New START, o piesă fundamentală pentru controlul armamentelor, care expiră în februarie 2021.
Întâlnirea din Austria este prima după mai mult de un an, iar părțile ruse și americane și-au exprimat speranța pentru o întâlnire viitoare.
Billingslea, emisarul președintelui Donald Trump, a declarat că s-a înțeles cu omologul său, ministrul adjunct de Externe Serghei Ryabkov, să înființeze mai multe grupuri tehnice de lucru și să aibă o a doua întâlnire, în funcție de cum evoluează aceste grupuri.
Chiar dacă discuțiile au fost reluate, abordarea de la Washington ridică semne de întrebare. În special, în legătură cu insistența de a implica China în negocieri mai largi cu Rusia, în vederea limitării arsenalului nuclear al celor trei țări. De mai mult de un an, acesta este scopul președintelui SUA, Donald Trump – un acord în trei, pe armamentul nuclear.
Casa Albă, care s-a retras deja din alte tratate de control al armamentelor, acuzând Moscova că le-a încălcat și că profită de ele mai mult decât o fac SUA, vrea ca Beijingul să vină alături de SUA și Rusia, într-un tratat care să înlocuiască New START, intrat în vigoare în 2010 și care limitează numărul focoaselor nucleare operaționalizate la 1.550 pentru fiecare.
Situația arsenalului nuclear în 2020, conform institutului suedez SIPRI.
China nu se supune unor astfel de înțelegeri de control al armamentelor, iar oficialii americani și-au exprimat îngrijoarea cu privire la arsenalul chinez, care ar putea include pe viitor arme nucleare neagreate, hipersonice și cibernetice. De asemenea, americanii sunt îngrijorați de tendința Chinei de a-și mări dimensiunea și misiunile forțelor sale nucleare, folosind în același timp „metode ascunse și netransparente”, după cum s-a exprimat emisarul american Billingslea.
Dar obținerea unui acord în trei se lovește de obstacole majore.
În primul rând, SUA și-ar dori un acord mai larg, care să cuprindă și armele non-strategice, precum și o verificare mai severă, lucru care ar lua luni sau chiar ani, pentru a fi obținut, spun unii experți.
În același timp, relația cu Rusia se află la un minim istoric, cu SUA care acuză Moscova că își mărește forțele și încalcă deja eșuatul Tratat INF. La rândul ei, Moscova acuză și ea Washington-ul că a încălcat acest tratat, lucru respins de partea americană.
În tot acest timp, acordul New START se apropie de expirare, în februarie 2021.
Rusia și SUA au opțiunea de a extinde actualul tratat cu 5 ani, dar administrația Trump nu s-a decis în acest sens, mai ales că dacă o face, nu își mai poate atinge scopul de a aduce China sub controlul armamentelor nucleare.
Toate aceste întârzieri deschid posibilitatea ca, pentru prima oară în aproape 50 de ani, să nu mai existe nicio limită pentru proliferarea armamentului nuclear.
„Este o idee extrem de ambițioasă, iar timpul este foarte scurt. Termenul de expirare al New START se apropie și sunt alegeri în SUA cu potențial pentru o nouă administrație. Nu e o vreme propice să faci nicio înțelegere”, consideră Steven Pifer, fost ambasador american în Ucraina, pentru Europa Liberă.
China se ferește de acord
În ciuda apelurilor de la Washington, guvernul chinez a refuzat să participe și nici măcar nu a trimis un reprezentant la discuțiile de la Viena.
SUA doresc să includă China în acord, în contextul în care există o competiție globală între ele. Administrația Trump a spus de mai multe ori că Beijingul își va dubla dimensiunea arsenalului nuclear în următorii 10 ani, folosindu-se de faptul că nu s-a supus niciunui tratat de control al armamentelor, în timp ce Washington și Moscova nu și-au dezvoltat anumite armamente în ultimii 30 de ani, din cauza acestor tratate.
„Vom continua să spunem clar că nu trebuie să permitem Chinei să deraieze complet și să pună capăt stabilității strategice și securității care au fost obținute în timpul multor zeci de ani de negocieri și acorduri pe controlul armamentelor”, a spus emisarul american Marshall Billingslea.
În prezent, Rusia și SUA dețin împreună 12.170 de focoase nucleare, adică 90% din arsenalul la nivel global. Arsenalul Chinei este estimat la doar 320 de focoase nucleare, iar Beijingul nu are nicio intenție să își limiteze dezvoltarea acestui arsenal, cât timp cei doi rivali la nivel global au un asemenea avantaj de mărime.
În fața unor astfel de piedici, încercarea administrației Trump de a convinge China să ia parte la discuțiile privind controlul armamentelor, în loc să încerce să extindă Tratatul New START cu Rusia, nu pare să aibă un viitor prea strălucit.
Deși s-a opus inițial, președintele rus Vladimir Putin a spus că Moscova este gata să extindă tratatul, însă administrația Trump nu a luat încă o decizie.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al diplomației chineze, Zhao Lijian, a îndemnat SUA să răspundă ofertei Rusiei și să extindă Tratatul New Start, fără China, spunând că „va crea condițiile ca și alte state cu arsenal nuclear să devină parte a negocierilor multilaterale privind dezarmarea nucleară”.
„Noul START este cel mai de jos fruct în domeniul controlului armamentelor și este o hârtie de turnesol pentru viitoare discuții”, a spus pentru Europa Liberă Andrei Baklițki, consultant al PIR Center din Moscova.
Expiră timpul?
Administrația Trump a retras SUA din alte acorduri de control al armamentelor – Tratatul INF și Tratatul „Cer Deschis”.
De asemenea, oficiali americani au luat în discuție dacă SUA să deruleze teste nucleare, pentru prima oară în 28 de ani, pentru a pune presiune pe Rusia și China să vină la masa discuțiilor pentru un acord trilateral.
Cu termenul de expirare al New START apropiindu-se și cu abordarea negocierilor de către SUA sub semnul întrebării, există îngrijorări că blocajul va duce la o nouă cursă a înarmărilor în secolul 21.
„Se pare că vrea (China) să atingă o egalitate nucleară atât cu SUA, cât și cu Rusia. Și dacă această paritate va fi cantitativă sau calitatativă – asta pare că s-au decis să facă”, a explicat emisarul SUA, Marshall Billingslea.
Între timp, aliații SUA fac demersuri pe lângă administrația Trump să ajungă la o înțelegere pentru extinderea acordului cu Rusia, iar între timp să încurajeze China să intre în negocieri mai largi cu privire la arsenalul nuclear.
Alții consideră că totul este o stratagemă pentru a obține concesii sau a arunca vina unui eventual eșec pe China și Rusia.
„Abordarea pare să ducă mai degrabă la expirarea termenului New START, decât la extinderea lui”, consideră Kingston Rief, director pentru politici de dezarmare al Asociației pentru Controlul Armamentelor, din Washington.
În afara oricăror tratate, SUA ar putea să cheltuiască mai mulți bani și să depășească Rusia și China, pentru a pune presiune pe ele să intre într-un acord ulterior, cu termeni mai avantajoși pentru Washington. Acesta ar fi însă un pariu riscant pentru controlul armamentelor la nivel global, avertizează experții.