Linkuri accesibilitate

Raport SIPRI. Arsenalele celor nouă puteri nucleare și periculosul paradox al dezarmării


Reducerea arsenalelor nucleare este doar o aparență: cele nouă puteri nucleare continuă modernizarea lor.

Numărul armelor nucleare este în ușoară scădere în 2020, însă contextul internațional ar putea duce la o nouă cursă a înarmării, mai ales că cele nouă state care au în dotare arme nucleare continuă să își modernizeze armamentul nuclear, arată raportul pe 2020 al institutului suedez SIPRI.

La începutul anului 2020, cele nouă puteri nucleare (SUA, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistan, Israel și Coreea de Nord) mai aveau un număr estimat de 13.400 de arme nucleare, arată raportul institutului suedez SIPRI pentru anul 2020. Cele mai multe dintre acestea se află în depozite, neoperaționalizate, însă 3.720 dintre armele nucleare sunt în dotarea forțelor armate active, iar 1.800 sunt menținute în stare de alertă operațională.

Este o ușoară scădere față de anul precedent, însă ea este provocată doar de decomisionarea unor armamente nucleare vechi, de către SUA și Rusia, cele mai mari două puteri nucleare la nivel mondial. Arsenalele nucleare ale celor două state compun peste 90% din totalul armelor nucleare, la nivel mondial, arată raportul SIPRI.

Dacă arsenalele nucleare rămân operaționalizate, există mereu riscul să apară situații în care pot fi folosite.
dr. Petr Topychkanov, SIPRI


Raportul SIPRI arată următorul paradox: dezarmarea nucleară se desfășoară în paralel cu modernizarea armelor nucleare.

Rusia și SUA desfășoară programe în care investesc masiv, pentru a-și moderniza focoasele nucleare, precum și sistemele de rachete și cele aeriene, capabile să poarte arme nucleare.

Petr Topychkanov, expert SIPRI în programul dezarmare nucleară și controlul armamentelor, a explicat pentru Europa Liberă care este pericolul acestui paradox.

Modernizarea arsenalelor nucleare în Rusia, SUA și în alte state cu arme nucleare, arată că aceste țări intenționează să se bazeze pe aceste arme în următoarele decade. Înseamnă că, în ciuda unui număr mai mic de depozite de armament nuclear, acest tip de armament rămâne un instrument al politicii de apărare în majoritatea acestor state, în primul rând în politica lor de descurajare nucleară. Dacă arsenalele nucleare rămân operaționalizate, există mereu riscul să apară situații în care pot fi folosite. De asemenea, complexurile nucleare sunt un motiv de îngrijorare, legat de posibile accidente radioactive”, consideră expertul SIPRI.

Un alt pericol este că multe dintre aceste „puteri nucleare” discută tot mai des de folosirea acestui tip de armament cu efecte devastatoare.

În cele mai multe doctrine, armele nucleare rămân ultima soluție. Totuși, în unele țări există discuții despre posibilul rol al acestor arme în conflicte regionale. Aceste discuții pot conduce la scăderea standardului de folosire a armamentului nuclear”, avertizează Petr Topychkanov.

Noul tratat START, în ceață. De ce nu se înțeleg SUA și Rusia

Continuarea dezarmării nucleare a avansat încet, dar sigur, grație Acordului New START, din 2010, prin care SUA și Rusia s-au înțeles să își continue reducerea arsenalelor nucleare. Acordul expiră însă în 2021, iar negocierile dintre cele două mari puteri s-au blocat în 2019. Raportul SIPRI arată că blocajul derivă, în principal, din insistența administrației președintelui Donald Trump de a include în acest tratat și China, lucru refuzat de Beijing.

E greu de prezis viitorul noului tratat START, mai ales că negocierile se suprapun cu alegerile prezidențiale din SUA. Casa Albă și Kremlinul au dat amândouă semnale că sprijină controlul armamentului nuclear. Totuși, trebuie să depășească o serie de neînțelegeri, mai precis problema implicării Chinei”, spune, pentru Europa Liberă, expertul SIPRI Petr Topychkanov.

Blocajul pe tema New START și prăbușirea Tratatului INF în 2019 sugerează că era acordurilor bilaterale pentru controlul armelor nucleare, între Rusia și SUA, s-ar putea apropia de final. Pierderea unor canale-cheie de comunicare între Rusia și SUA, care erau intenționate să promoveze transparența și să prevină neînțelegerile despre postura forțelor nucleare și a capabilităților, ar putea duce la o nouă cursă a înarmării nucleare”, avertizează și Shannon Kile, directorul programului de dezarmare nucleară și control al armamentelor de la SIPRI.

Arsenalele nucleare scad, dar se modernizează și se dezvoltă

Rusia are cel mai mare număr de arme nucleare din lume, în anul 2020: circa 6.375, dintre care 1.570 sunt operaționalizate, restul aflându-se în depozite sau, în cazul celor foarte vechi, să fie decomisionate.

SUA au 5.800 de arme nucleare și și-a redus cel mai mult arsenalul, dintre cele nouă puteri nucleare. Totuși, SUA au cele mai multe arme nucleare operaționalizate – 1.750.

Topul puterilor nucleare continuă cu arsenale de ordinul sutelor sau zecilor: China (320), Franța (290), Marea Britanie (215), Pakistan (160), India (150), Israel (90), arată estimările SIPRI.

China desfășoară și ea un program de modernizare nucleară, urmărind dezvotarea unei „triade” – noi capabilități nucleare terestre, maritime și aeriene, mai arată SIPRI. India și Pakistan își cresc ușor arsenalul, iar Coreea de Nord își poziționează arsenalul nuclear în centrul strategiei sale naționale de securitate.

În cazul Coreei de Nord, nu există cifre clare legate de arsenalul nuclear, de aceea statul respectiv nu a fost inclus în calculele SIPRI. Totuși, institutul suedez estimează că arsenalul nord-coreean include 30-40 de arme nucleare.

Cifrele institutului suedez se bazează pe informațiile dezvăluite de state, care au devenit mai netransparente în 2019, în ce privește arsenalul lor nuclear, arată SIPRI.

SUA își continuă modernizarea armelor nucleare, într-un program care costă 494 miliarde dolari

SUA continuă implementarea strategiei sale nucleare (Nuclear Posture Review), adoptată în 2018 de administrația Donald Trump, care include dezvoltarea unor noi arme nucleare și creșterea producției de nuclee de plutoniu, pentru arme nucleare, arată raportul SIPRI.

Strategia SUA în ce privește armamentul nuclear include dezvoltarea unei noi clase de submarin cu rachete balistice nucleare (Columbia), a unui nou bombardier nuclear (B-21 Raider), a unui nou tip de rachetă nucleară, lansată din aer, cu rază lungă de acțiune, și a unei noi rachete balistice intercontinentale. De asemenea, include dezvoltarea bombardierului tactic nuclear F-35A, arată datele din raportul SIPRI.

Conform unei estimări din 2019 a Congresului SUA, modernizarea și operarea arsenalului nuclear al SUA și a infrastructurii necesare costă 494 de miliarde de dolari, pentru 10 ani, în perioada 2019-2028.

Rusia își flexează armamentul nuclear, în exerciții militare

Forțele aeriene rusești operează aproximativ 13 bombardiere strategice Tu-160 (Blackjack) și 55 model Tu-95 MS (Bear). Nu toate sunt însă pe deplin operaționale, pentru că unele se află în modernizări, arată raportul SIPRI. Aceste aeronave pot fi dotate cu circa 580 de arme nucleare, cele mai multe fiind stocate la bazele strategice Engels, din regiunea Saratov, și Ukrainka, din regiunea Amur. Rusia dezvoltă noi variante ale acestor modele de bombardiere nucleare, însă ținta este de a dezvolta un model cu totul nou de aeronavă cu capabilități nucleare – PAK-DA, care să ia locul aeronavelor Tupolev. Producția noului model a fost însă amânată, pentru 2027.

În 2019, Rusia și-a folosit bombardierele strategice în exerciții militare deasupra Mării Baltice, dar și în oceanele Arctic, Atlantic și Pacific, arată raportul SIPRI. Operațiunile din Pacific au inclus și un exercițiu comun cu China, care a provocat un incident grav în iulie 2019, care a implicat Coreea de Sud. Avioanele rusești au intrat în spațiul aerian de deasupra unor insule din Marea Japoniei, care sunt disputate teritorial de Coreea de Sud.

Capabilitățile nucleare ale Rusiei mai includ 12 divizii de rachete, care conțin peste 300 de rachete balistice intercontinentale de diferite tipuri și care pot căra circa 1.136 de focoase nucleare, conform estimărilor SIPRI. De asemenea, forțele navale rusești sunt înzestrate nuclear, existând o flotă de 10 submarine înarmate nuclear.

Coreea de Nord lucrează în secret

Programul nuclear al Coreei de Nord este opac, dar activ. SIPRI estimează că în 2020, regimul de la Pyongyang dispune de 30-40 de arme nucleare. Estimarea este făcută pe baza cantităților de plutoniu și uraniu îmbogățit, pe care se estimează că le-a produs Coreea de Nord, în cadrul programului său nuclear, dar și pe estimări privind capacitatea de a fabrica arme nucleare.

În 2019, Coreea de Nord a respectat moratoriul privind testele nucleare și cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune, însă a testat de mai multe ori sisteme de artilerie și mai multe tipuri de rachete cu rază scurtă de acțiune, precum și o rachetă lansată de pe submarin.

Facebook Forum

Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG