Analiză | Marile întrebări ale atacului Hamas în Israel

Peste 1000 de israelieni au fost uciși și 2000 răniți până luni dimineața, potrivit unui raport al armatei, dar numărul lor ar putea să crească pentru că atacurile Hamas continuă și riposta israeliană e dură.

Alte zeci de israelieni au fost luați ostatici de gruparea teroristă palestiniană Hamas, ceea ce ar putea complica un răspuns israelian în Fâșia Gaza, spun analiștii occidentali. Mai ales că Hamas a amenințat că va începe să ucidă ostaticii dacă atacurile în Gaza continuă.

Șocul este unul teribil atât pentru israelieni, obișnuiți cu securitatea în interiorul granițelor, cât și pentru Occident, care se întreabă cum a fost posibil așa ceva.

Imaginile șocante furnizate de televiziuni și de platformele de socializare arată femei, copii și bătrâni uciși și abuzați în casele lor, civili luați prizoneri și umăriți de palestinieni.

Poliția israeliană și alți oficiali de securitate lucrează în timp ce rachetele sunt lansate din Fâșia Gaza, în Tel Aviv, Israel.

„Suntem în stare de război” a declarat premierul Beniamin Netanyahu, anunțând că „acesta este doar începutul” și că „ceea ce va experimenta Hamas va fi dificil și teribil”.

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a dat ordin pentru „asediul complet al Gazei”.

„Fără electricitate, fără alimente, fără combustibil. Ne luptăm cu nişte animale umane şi acţionăm în consecinţă”, a spus el luni, potrivit Times of Israel.

Armata israeliană a mobilizat peste 300.000 de soldați și proconizează o ofensivă terestră în Gaza.

E Iranul în spatele atacului ?

Israelul și numeroși analiști occidentali arată cu degetul spre Iran, care s-ar afla în spatele atacurilor Hamas. Deocamdată nu există dovezi directe, ci doar motive întemeiate.

Iranul are tot interesul să saboteze acordul dintre Israel și Arabia Saudită, care era aproape de a fi încheiat. Un astfel de acord ar putea remodela arhitectura Orientului Mijlociu și slăbi influența Iranului în regiune.

Detaliile acordului, intermediat de Statele Unite, nu sunt încă dezvăluite complet, dar pentru palestinieni ele nu ar aduce nimic bun, așa cum nu au adus nici Acordurile Abraham, inițiate în timpul administrației Donald Trump și continuate de Joe Biden.

Palestinienii se tem că noul acord și o schimbare de paradigmă a raporturilor de securitate în Orientul Mijlociu i-ar lăsa pe dinafară.

Săptămâna trecută, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a spus clar.

„Țările care fac pariul normalizării cu Israelul vor pierde. Pariază pe un cal mort.”

Chiar sâmbătă, principalul consilier militar al lui Khamenei a spus că Iranul sprijină atacurile Hamas în Israel „până la eliberarea Palestinei și a Ierusalimului”.

Există rapoarete, citate de presa internațională, că oficiali iranieni la nivel înalt s-au întâlnit luna trecută cu membri ai conducerii Hamas în Liban.

Cine profită: Iranul și Rusia

Loviturile Hamas din Gaza și o eventuală extindere a conflictului în regiune ar putea duce la anularea acordului. Un beneficar direct ar fi Iranul, care are o relație de dușmănie cu Arabia Saudită și Israel.

Nu este așadar surprinzător că mulți analiști văd implicarea Iranului în atacul Hamas de sâmbătă.

Liviu Rotman, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice din SNSPA și director al Centrului de Studii Israeliene, spune pentru Europa Liberă că Iranul urmărește să destabilizeze zona și occidentul.

„Este o radicalizare periculoasă în spatele căreia sunt convins că se află Iranul. Sigur că Iranul folosește întreaga conjunctură internațională, războiul din Ucraina care consumă energiile și atenția Statelor Unite și a întregii lumi occidentale.

Iranul profită de asta pentru a destabiliza zona și occidentul. Ceea ce s-a întâmplat sâmbătă este o înfrângere a lumii democratice. Nu mă îndoiesc că Iranul se află în spate, Iranul care are legăturile pe care le știm și cu Rusia, și cu China”, declară profesorul Liviu Rotman pentru Europa Liberă.

Din punctul de vedere al expertului în Orientul Mijlociu, jurnalistul Cătălin Gombos, principalele beneficiare sunt Iranul și Rusia.

”Cine beneficiază? Iranul, în primul rând, beneficiază și Rusia, pentru că mai apare o zonă în care Statele Unite trebuie să fie atente și eventual să acorde ajutoare”, spune Gombos pentru Europa Liberă.

Vehicule arse în Ashkelon în urma unui atac cu rachete din Fâșia Gaza în Israel, 7 octombrie 2023.

Legăturile Iran- Hamas

Nu trebuie scos din ecuație faptul că Iranul a sprijinit terorismul și a ajutat Hamas, așa cum arată un raport din 2020 al Departamentului de Stat al SUA.

Raportul arată că Iranul a oferit sprijin Hamas și altor grupuri teroriste palestiniene, inclusiv Jihadul Islamic Palestinian și Comandamentul General al Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei.

Teheranul a oferit peste 100 de milioane de dolari anual Hamas și Jihadului Islamic Palestinian.

Hamas a fost finanțat, înarmat și antrenat de Corpul Gărzii Revoluționare Iraniene (IRGC) încă de la începutul anilor 1990.

Hamas a folosit sprijinul iranian pentru a lansa mai multe războaie împotriva Israelului de la bazele sale din Gaza, inclusiv în 2008, 2009, 2014 și 2021.

În fiecare dintre aceste atacuri, mii de rachete au fost lansate de organizații teroriste către centrele urbane israeliene, rezultând zeci de civili uciși.

Hamas a folosit, de asemenea, cunoștințele iraniene pentru a ajuta la construirea rețelei sale extinse de tuneluri în toată Fâșia Gaza și sub granița Israel-Gaza pentru a ascunde arme și a răpi civili israelieni.

Hamas continuă să se dezvolte militar lansând, de exemplu, o unitate navală de comando care a devenit operațională în ultimii ani.

Eșec major al serviciilor de informații israeliene

Este uimitor că Shin Bet, serviciile de informații interne israeliene, Mossad, agenția de spionaj extern și toate resursele Forțelor de Apărare ale Israelului nu au prevăzut atacul sau nu au acționat în cazul în care au avut un avertisment.

Eșeul a fost pe toate liniile, până și faimosul gard de la granița dintre Gaza și Israel a fost penetrat de palestinieni. Acoperit cu sârmă ghimpată, camere de luat vederi, senzori de mișcare, gardul ar fi trebuit să fie o „barieră inteligentă”. Dar teroriștii Hamas au trecut prin el cu buldozerul și au tăiat sârma.

S-a prăbușit un mit, alături de cel al invincibilității serviciilor de informații, considerate cele mai bune din lume și extrem de generos finanțate.

Mossadul are informatori în interiorul grupurilor militante palestiniene, precum și în Liban, Siria și în alte părți.

Fumul și flăcările cresc în urma atacurilor israeliene din Gaza, 9 octombrie 2023

Stupefiată, opinia publică din Israel și din lume se întreabă cum a fost posibil și ce s-a întâmplat. Oficialii israelieni spun că o investigație majoră a început și întrebările „vor continua ani de zile”.

Andrei Oișteanu, antropolog și cercetător la institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, spune pentru Europa Liberă că situația politică din Israel a vulnerabilizat armata

„Ciudat este faptul că serviciile de informații au intrat în acțiune atât de târziu. Mișcări de trupe și de armament se văd și din satelit, deci e foarte greu de înțeles cum de astfel de mișcări nu au fost vizibile până în momentul atacului. Este fără precedent în istoria Israelului așa un eveniment.

Cred că și situația politică din Israel, cu un guvern foarte slab, nevoit să facă alianță cu diverse partide radicale, a vulnerabilizat. Nu văd o altă posibilitate. În orice caz, se știe că o parte din armată este împotriva reformelor prevăzute de prim-ministrul Netanyahu”, ne spune Andrei Oișteanu.

Răspunsurile la întrebări nu vor veni însă cu siguranță acum. Toată lumea în Israel este concentrată pe depășirea crizei, pe securizarea granițelor, pe unitatea națională, pe eliberarea ostaticilor și lovirea Hamas în Gaza. Dar vocile acuzatoare deja se aud.

Efraim Halevy, fost director al agenției de informații israeliene Mossad, a declarat pentru Radio Farda, redacție a Radio Europa Liberă în Orientul Mijlociu, că este evident că Israelul a fost surprins de atacul Hamas, dar că pentru moment importantă este câștigarea contraofensivei israeliene.

Întrebat cum comentează criticile aduse forțelor de securitate, care au fost luate prin suprindere de o operațiune care necesită luni de planificare și pregătire, Efraim Halevy a spus că este evident și că „rezultatele vorbesc de la sine, din păcate. Și, din păcate, evident, am fost surprinși”, dar că nu este acum momentul unei evaluări, care va fi făcută „atunci când războiul se va termina:”

„Probabil că vom avea o comisie, care va intra în detalii despre ceea ce s-a întâmplat în zilele dinaintea războiului și, probabil, va ajunge la concluzii. Momentan, nu ne concentrăm asupra examinării a ceea ce s-a întâmplat și de ce s-a întâmplat. Acum ne concentrăm asupra bătăliei în sine și apoi schimbăm cursul bătăliei.”

A știut Netanyahu?

Întrebările despre responsabilitatea serviciilor de Securitate și responsabilitatea politică nu vor rămâne fără răspunsuri, spune pentru Europa Liberă Cătălin Gombos, expert în Orientul Mijlociu.

„Cu siguranță se vor face anchete pentru că e vorba de securitatea pe termen lung a Israelului. Netanyahu este un politician de teflon, care a reușit să supraviețuiască multor scandaluri . Dar cred că îi va fi greu de data aceasta, pentru că este un eșec de securitate, care e sfântă pentru israelieni”, spune pentru Europa Liberă Cătălin Gombos, expert în Orientul Mijlociu.

Întrebările despre responsabilitatea politică a prim-ministrului Netanyahu în această breșă de securitate s-au intensificat și după apariția informației că șeful serviciilor secrete egiptene, Abbas Kamel, l-a avertizat despre o „operațiune neobișnuită, teribilă”, cu 10 zile înainte de atacul Hamas.

Cancelaria prim-ministrului Benjamin Netanyahu a negat însă informația și a spus că acesta„nu a vorbit și nu s-a întâlnit cu [Kamel] de la formarea guvernului – nici prin canale secundare, nici direct”, potrivit Times of Israel.

Profesorul Liviu Rotman, director al Centrului de Studii Israeliene, este de părere că „factorul politic a neglijat problemele de Securitate”, ceea ce a „ slăbit în mod sigur apărarea.

Atacurile mortale ale Hamas asupra Israelului declanșează o escaladare masivă a conflictului

Riscul extinderii conflictului

Răspunsul inițial al Riadului la atacul Hamas nu a fost încurajator pentru Israel, dar având în vedere situația, nici nu și-ar fi putut permite să fie.

Ministerul de Afaceri Externe al Arabiei Saudite a cerut reținere de ambele părți și a reamintit „avertismentele sale repetate cu privire la pericolele exploziei situației ca urmare a ocupației continue, privarea poporului palestinian de drepturile sale legitime și repetarea provocărilor sistematice împotriva locurilor sfinte ”.

Acesta a îndemnat comunitatea internațională să repornească un proces de pace credibil bazat pe o soluție cu două state.

„În primul rând trebuie văzut dacă acest conflict poate fi limitat la Gaza sau se va extinde în Cisiordania, în Liban. Au fost deja incidente cu Hezbollah-ul, care are un arsenal și mai mare de rachete care pot lovi nordul Israelului, deci e un pericol serios. Riscul de extindere a conflictului există și trebuie luat în calcul”, spune pentru Europa Liberă Cătălin Gombos, expert în Orientul Mijlociu.

Mai multe explozii au fost raportate luni în regiunea de frontieră disputată dintre Israel și Liban, pe fondul unui raid aerian al forțelor israeliene, potrivit CNN. Elicoptere israeliene au zburat deasupra regiunii de graniță.

Riposta israeliană vine după ce organizaţia teroristă Hezbollah a anunţat că a lansat rachete şi obuze din Liban spre nordul Israelului pentru a ajuta ofensiva lansată sâmbătă de organizația teroristă Hamas împotriva Israelului.

Fotogalerie | Hamas a lansat operaţiunea „Potopul de la Al-Aqsa”. Autoritățile de la Tel Aviv: „Suntem în stare de război”