Răzmerița unor lideri cheie ai PNL. Ilie Bolojan și Vasile Blaga, printre ei. Ce urmează?

Întâlnirea de miercuri seara de la Vila Lac a crescut brusc nivelul tensiunilor din PNL și e de natură să le dea fiori reci premierului Nicolae Ciucă și inistrului său de încredere, Lucian Bode. E prima oară când împotriva lor se ridică unele din cele mai importante voci ale partidului.

Ce îi reproșează criticii din partid lui Nicolae Ciucă

1. Miniștri slabi, fără notorietate

Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, cunoscut pentru reticența sa în a se amesteca în treburile de la „centru” - primar eficient la Oradea pentru trei mandate, ales apoi șef pe județ, om măsurat la vorbă și cu o imagine bună - le-a adus lui Ciucă și Bode critici apăsate și de substanță.

Partidul e în cădere liberă, nu a făcut reformele promise, miniștrii sunt slabi, n-au tracțiune și o țin dintr-o greșeală în alta. Pe scurt, dacă nu se face urgent ceva, PNL va obține un scor rușinos la alegeri, au precizat surse participante la discuții pentru Europa Liberă.

Bolojan a propus ca într-o primă fază să fie evaluați toți miniștrii pentru a vedea cine va intra și cine nu în viitorul executiv condus de Marcel Ciolacu, liderul PSD.

Surse din PNL au spus de asemenea pentru Europa Liberă că Nicolae Ciucă nu a încercat să se apere, dar că era „cam palid” și „vizibil nervos”. Însă ar fi tăcut și „ a înghițit cu noduri”.

Vasile Blaga, alt lider cu greutate, fost președinte al PDL, acum europarlamentar, cu rare apariții publice, mai frust în exprimare decât colegul său, a fost dur la adresa miniștrilor, care ar avea notorietatea unui „stâlp”, nefiind cunoscuți nici măcar de membrii de partid.

Unii dintre ei au notorietate sub 20%, a precizat Vasile Blaga, care a cerut ca în viitorul guvern să fie instalați oameni din prima linie a liderilor partidului și nu unii aduși din afară, aluzie la Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, și Ligia Deca, ministrul Educației, ambii impuși de președintele Klaus Iohnnis.

„Trebuie să înceteze aceste experimente”, a spus Blaga.

Cine ar fi însă acești lideri de primă linie, a fost neclar. Surse din partid au declarat pentru Europa Liberă, că Vasile Blaga l-ar avea în vedere pe Rareș Bogdan și că acesta s-a autopropus pentru funcția de vicepremier în înțelegere cu ceilalți lideri ardeleni.

2. PNL a ajuns la remorca PSD

Tot Vasile Blaga i-a reproșat lui Nicolae Ciucă că partidul este „zero” la organizare și că a ajuns „ospătarul” PSD. „Suntem ospătarii PSD la guvernare”, ar fi spus Vasile Blaga, potrivit unor surse din partid.

„Mă puteți face orice, dar nu mă faceți pesedist, că nu pot”, a adăugat Blaga.

De menționat însă că în momentul alianței cu PSD și a intrării la guvernare alături de social-democrați, Vasile Blaga nu a avut nimic de spus. Ca de altfel și ceilalți lideri cu greutate în partid.

Pe o poziție similară s-a plasat și Dan Motreanu, președintele organizației Giurgiu, care a spus că există și „opțiunea de a ieși de la guvernare” pentru a desprinde eticheta de partid-remorcă al PSD.

3. Lipsa de reforme și nerespectarea promisiunilor

„Noi speram să facem niște reforme majore, niște lucruri mari, necesare, iar Guvernul nu face altceva decât să fie un amărât de administrator și ăla de multe ori foarte slab și lipsit de viziune”, a spus Ilie Bolojan, potrivit unor surse participante la sedința de la Vila Lac, citate de Libertatea.

Ilie Bolojan, la o conferință de presă din 2020 din județul Bihor la care a participat și unul dintre colegii pe care astăzi îi critică, Lucian Bode.

Nu doar că nu s-au realizat reforme, dar felul „bâlbâit” în care au fost gestionate anumite legi a făcut ca partidul să fie văzut „ca PSD-ul din vremea lui Dragnea”. Raluca Turcan este cea care a atacat pe acest subiect, referindu-se la modul în care a fost gestionată modificarea Codurilor penale.

„A fost un haos și o bâlbâială penibilă”, partidul habar n-a avut ce se votează în Senat când a fost adoptat pragul de 250.000 de lei de la care abuzul în serviciu devine infracțiune și nici că acesta urmează să fie desființat complet la Camera Deputaților, a acuzat Raluca Turcan.

Unde duce răzmerița

Din sursele Europei Libere, revolta urmărește deocamdată interese pe termen scurt: schimbarea gărzii miniștrilor PNL la rocada care va avea loc vara aceasta.

Este vorba în primul rând de acei miniștri impuși de Cotroceni, Bogdan Aurescu și Ligia Deca, dar și de cei care au o imagine proastă sau au făcut greșeli, cum sunt Lucian Bode și Cătălin Predoiu.

Cătălin Predoiu (cu cămașă albă), alături de președintele PNL NIcolae Ciucă și secretarul general al partidului, Lucian Bode.

Împotriva lui Aurescu, Deca și Predoiu ar exista deja coagulat un grup care presează pentru schimbarea lor, din care, mai nou, fac parte Ilie Bolojan, Vasile Blaga, Gheorghe Flutur, Dan Motreanu, Rareș Bogdan, dar și destui oameni cu greutate din filiale.

Pe de o parte, ei consideră că toți acești miniștri au adus mai prejudicii de imagine partidului și au dat muniție PSD, iar pe de alta că sunt vectorii prin care PNL este subordonat președintelui Iohannis.

Aurescu este acuzat de ratarea Schengen, episodul canalului Bâstroe și de aroganța răspunsului dat lui Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al partidului.

Ligiei Deca, ministrul Educației, i se pune în cârcă felul inabil și ezitant în care a gestionat legile educației, iar lui Predoiu episodul pragului la abuzul în serviciu.

„La orice evaluare cât de cât onestă, acești oameni ar trebui să plece din guvern. Toți au făcut-o lată, iar Predoiu cu bâlbîiala penibilă cu pragul la abuz cred că a mâncat câteva procente din scorul partidului. De aceea Blaga și Bolojan au bătut cu pumnul în masă și au cerut evaluarea miniștrilor. Au transferat respnsabilitatea la Ciucă”, spune pentru Europa Liberă o sursă din PNL.

În privința lui Lucian Bode, lucrurile sunt mai complicate - acesta este secretar general al partidului și funcția de la ministerul de Interne îl face temut prin informațiile pe care le-ar putea deține despre diverși membri PNL. Chiar dacă are o imagine proastă, la care contribuie și acuzația de plagiat, sunt puține șanse ca scaunul acestuia să fie zgâlțâit.

Sursa menționată ne-a mai spus că Nicolae Ciucă are ocazia să dovedească și că nu va mai merge în siajul președintelui Iohannis, acceptând oamenii acestuia, dar și că va reuși să se impună în fața PSD.

Sociologul și analistul politic Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că mai degrabă e vorba de o luptă internă pentru putere în partid.

„Ceea ce vedem că se întâmplă e în sensul de cine vor fi miniștrii, cine intră la guvernare după rotație. Mi se pare că e o miză mai măruntă, de putere pe termen scurt, nu neapărat de o schimbare reală pentru a putea face ceva la alegerile din 2024.

În condițiile actuale, înlăturarea lui Ciucă și Bode ar fi o cosmetizare așa cum a fost și cea a lui Cîțu [Florin Cîțu, fost președinte PNL]”, spune pentru Europa Liberă Ovidiu Voicu.

Nicolae Ciucă ar trebui să demonstreze că nu este „ospătarul” PSD, după cum s-a exprimat Vasile Blaga, inclusiv necedând ministerul Transporturilor, care ar trebui să revină liberalilor în viitorul guvern, potrivit Protocolului, dar la care PSD nu ar vrea să renunțe.

„După ce noi vom pierde funcția de prim-ministru, vom deveni și mai slabi și dacă nu venim cu o granitură de miniștri puternici, care să se impună în fața PSD, vom fi mâncați. Ciucă trebuie să arate că nu este subordonatul lui Ciolacu și că face numai ce convine PSD. Iar PSD-ului i-ar conveni ca PNL să defileze în continuare cu miniștri care deja au o imagine proastă”, ne mai spune sursa menționată.

Schimbarea lui Ciucă? Da, dar cu cine?

Pe termen lung însă lucrurile par să se îndreptete spre menținerea actualului status-quo, adică Ciucă să fie lăsat la șefia PNL cel puțin până la alegerile europarlamentare, urmând să se ia o decizie în funcție de rezultatul acestora.

„Nu poți să schimbi comandantul în timpul războiului, iar noi deja am intrat în logica alegerilor”, spune pentru Europa Liberă o sursă de la conducerea PNL.

„În plus, cu cine să-l schimbi? ”, întreabă retoric sursa menționată.

O întrebare pe deplin justificată și care nu are un răspuns cel puțin în acest moment. Numele care este pe buzele multora: Ilie Bolojan, nici nu vrea să audă să se bage în luptele interne pentru putere, ne spune sursa. De altfel, Ilie Bolojan ar fi refuzat de mai multe ori oferta de a prelua conducerea partidului.

Pe de altă parte, chiar dacă PNL schimbă liderul și câțiva miniștri, așa cum și-ar dori o grupare din partid, potrivit surselor Europa Liberă, acest lucru nu va ajuta prea mult partidul, ne spune sociologul Ovidiu Voicu.

„Această schimbare nu vine cu niște nume noi, niște personaje politice care să aibă deopotrivă o imagine bună și carismă astfel încât să scoată partidul din groapa în care se află. Să fim serioși, să-i schimbi pe Ciucă și Bode cu Bogdan, Blaga sau Flutur nu e o schimbare reală, e doar o reașezare a puterii în partid”.

Sursele din PNL cu care Europa Liberă a vorbit sunt sceptice în ce privește capacitatea partidului de a face față alegerilor chiar și într-o nouă formulă de conducere sau de guvernare.

Două sunt lucrurile care ar trebui să se întâmple pentru reînvierea PNL, spune sociologul Ovidiu Voicu.

„Pentru reînvierea partidului ar trebui să se întâmple două lucruri importante: primul ar fi ruperea de președintele Iohannis, care în cel mai rău caz pentru el își va sacrifica un pion, pe Ciucă, dar va continua să controleze o bună parte a deciziilor.

Al doilea lucru ar fi să vină la conducerea partidului oameni care să privească radical diferit lucrurile, nu poți să vinzi electoratului de dreapta că faci reformă cu Flutur și Blaga, sau chiar cu Rareș Bogdan. Râde toată lumea, nu te crede nimeni”, spune pentru Europa Liberă Ovidiu Voicu.

Aripa ardeleană și vechiul PDL

Vocile cele mai dure care s-au ridicat împotriva lui Nicolae Ciucă vin de data aceasta din Ardeal și aparțin vechiului PDL - Vasile Blaga, Ilie Bolojan, Raluca Turcan, Emil Boc, Rareș Bogdan, Gheorghe Flutur.

Sunt oameni care până acum au achiesat și la dominația exercitată de președintele Iohannis asupra PNL, și la alianța cu PSD fără să spună mai nimic. S-au aliniat tăcuți liniei generale.

Ce s-a schimbat? Răspunsul este unul simplu: există nu doar riscul pierderii alegerilor, ci și acela, considerat chiar mai grav, al anexării la remorca PSD pe termen lung.

Informațiile din ultima perioadă - că se pregătește o abandonare a Bucureștiului, ba chiar și o alianță electorală care ar implica liste comune în diverse orașe - au alimentat temerile așa numitei grupări ardelene.

De fapt, este vorba de vechiul PDL, care spre deosebire de PNL nu a bătut palma cu PSD, în care vede adevăratul adversar.

Pentru vechii pedeliști e mai greu de acceptat că vor juca după cum le cântă Marcel Ciolacu sau Sorin Grindeanu și că ar putea fi puși în situația de a susține candidații PSD la alegeri.

În plus, PDL a reușit, cu greu, e adevărat, să iasă de sub tutela lui Traian Băsescu și să confrunte electoral PMP, partidul creat de acesta după ruperea PDL.

Este vorba și de altă cultură organizatorică și de altă relație cu PSD.