Cum încearcă AUR să se lipească de alianța extremiștilor și conservatorilor

Copreședintele AUR, George Simion, anunța, la finalul săptămânii trecute, un turneu european al liderilor partidului în Spania, Anglia, Germania, Italia, Irlanda și Austria. George Simion a ajuns la Madrid în ziua în care liderii extremei drepte și ai conservatorilor se strângeau pentru a doua oară în încercarea de a forma un grup comun în Parlamentul European.

Într-o postare de pe twitter, Simion îl felicita pe purtătorul de cuvânt al partidului conservator spaniol VOX, europarlamentarul Jorge Buxade, pentru organizarea summitului de la Madrid și spunea că a semnat declarația comună pentru viitorul Europei ca uniune de națiuni suverane. Doar că Simion a semnat declarația în afara evenimentului pentru că nu a fost invitat.

AUR și George Simion nu au fost invitați la eveniment

„PNȚCD este singurul partid din România care a fondat această alianță, în iulie 2021, și care a participat la summit-ul de la Madrid”, a confirmat Aurelian Pavelescu pentru Europa Liberă.

„Din câte am înțeles, a fost la Madrid pentru a se întâlni cu românii din diaspora. Și pe mine m-a invitat la o astfel de întâlnire cu românii din diaspora, dar în afara programului pe care l-a avut summitul nostru.”

Într-o declarație pentru Europa Liberă, George Simion arată că nu a ajuns la eveniment pentru că „s-a organizat o întâlnire a grupurilor parlamentare din Parlamentul European, domnul Orban proaspăt ieșit din grupul Popular, cei din grupul conservatorilor, ECR, și cei din grupul extremist ID. Aici au participat doar partidele cu europarlamentari, noi cei de la AUR neavând încă europarlamentari, vom avea în 2024” și că „momentan nu ne interesează, neavând parlamentari.”

Politologul Ovidiu Voicu spune că AUR nu este la prima încercare de a pătrunde în cercul extremiștilor și conservatorilor europeni.

„Acceptarea în cadrul familiei europene conservatoare le-ar crește credibilitatea, dar este complicat chiar și cu membrii actuali ai alianței pentru că orice încercare de afiliere europeană contravine cu principiile pe care le promovează, printre care identitatea națională”.

Politologul Cristian Pîrvulescu spune și el că AUR caută recunoașterea internațională și respectabilitate pentru a-și putea stabiliza si instituționaliza organizația.

„Problema celorlalte partide extremiste românești din ultimii treizeci de ani (PRM, PPDD, PNG, PNU) a fost instituționalizarea – transformarea unor manifestări electorale ale unor stări emoționale negative într-o organizație stabilă. Pentru un partid în general, dar pentru partidele extremiste cu atât mai mult, trecerea de la faza emoțională încarnată de lider (Vadim Tudor, Gigi Dan Diaconescu, Gigi Becali) la faza instituțională este examenul cel mai dificil”, consideră Pîrvulescu.

Analistul spune că fostele partide extremiste care au ieșit din viața politică și nu a reușit instituționalizarea au devenit invizibile odată cu dispariția politică a liderului. Electoratul lor a rămas însă prezent, doar că nu avea către cine să se îndrepte. „Ori, pentru a prelua acest electorat AUR trebuie sa se instituționalizeze. Iar acest proces trece prin recunoașterea internațională.”

Simion a fost însă interesat să semneze declarația rezultată în urma întâlnirii, chiar dacă nu a fost parte la semnarea ei și nici nu a participat la poza de grup.

„Întâlnirea a fost un eșec deoarece Marine Le Pen nu a dorit să semneze ceea ce formațiunile din Est voiau: o declarație împotriva agresiunii Rusiei. Eu am fost la Madrid și am profitat de ocazie ca să mă întâlnesc cu omologii noștri de la Vox(Spania), Fratelli (Italia) și PiS ( Polonia). Declarația, chiar și ciuntită după refuzul doamnei Le Pen, o susținem după cum am susținut și semnat (post-eveniment) și Declarația de la Varșovia.”

Ce urmărește AUR și ce șanse are

Surse politice au declarat pentru Europa Liberă că liderii AUR ar fi început demersurile pentru a fi acceptați la astfel de evenimente, chiar dacă nu au europarlamentari. Aurelian Pavelescu explică care este procedura unei astfel de cereri.

„O asemenea propunere trebuie acceptată de toți membrii fondatori, nu doar de PNȚCD, ci de toate partidele care fac parte din această alianță”, a declarat liderul partidului pentru Europa Liberă. A refuzat să dea alte amănunte. „Eu știu că s-au făcut niște demersuri, dar nu aș vrea să intru în amănunte, pentru că toată lumea interpretează.”

De altfel, atât în Polonia, cât și în Ungaria, de unde provin cei mai influenți lideri ai alianței conservatorilor - premierii Viktor Orban și Mateusz Morawiecki - AUR nu este privit cu ochi buni. La Budapesta, AUR este considerat de extremă-dreapta și antimaghiar, iar presa consideră că ar fi o sinucidere politică alianța cu un astfel de partid.

„Ungurii știu ca orice partid naționalist român își construiește discursul pe lupta contra maghiarilor, de aceea niciodată nu cred ca va putea exista o aprobare din partea lui Viktor Orbán”, a declarat Ovidiu Voicu.

„Intrarea AUR în această familie politică depinde de FIDESZ și Viktor Orban”, e de părere și Cristian Pîrvulescu. El amintește că, deși de anul trecut George Simion l-a prezentat în presa maghiară din Ungaria pe Viktor Orban drept model său politic, „liderul maghiar nu a fost -încă – convins de această strategie discursivă. Căci o asemenea recunoaștere ar pune probleme electorale în Transilvania de unde Orban își poate găsi salvarea la alegerile din aprilie anul acesta.”

Prima încercare de a forma grupul parlamentar al conservatorilor și extremiștilor a avut în 2021 la Varșovia. Și atunci George Simion a mers în capitala Poloniei și s-a întâlnit cu o serie de politicieni și a semnat rezoluția rezultată în urma acelei întâlniri.

AUR și Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

„Sunt două lucruri diferite. Noi suntem în proces de aderare la un partid european - ECR Party - care tradus este Alianța Conservatorilor și Reformiștilor din Europa și nu Alianța Conservatorilor și Extremiștilor. În acest partid am parcurs toate etapele de afiliere până acum, cu succes. Am obținut un vot în unanimitate la ședința Comitetului de Conducere”, susține Simion care își motivează astfel, de fapt, neparticiparea la Madrid.

Copreședintele AUR spune că partidul trebuie să mai primească votul adunării partidelor componente unde trebuie să adune o majoritate calificată (⅔ dintre voturi.)

Adunarea de la Madrid

Summitul de la Madrid a fost organizat de partidul de extremă dreaptă din Spania Vox, a treia forță politică din parlamentul spaniol după PSOE socialist și Partido Popular (PP) de centru-dreapta. Pe lângă Orbán și Le Pen, la summit au participat și alți lideri europeni, printre care Marlene Svazek (Austria), Tom Van Grieken (Belgia), Krasimir Karakachanov (Bulgaria), Martin Helme (Estonia), Vincenzo Sofo și Paolo Borchia (Italia). Valdemar Tomasevski (Lituania), Rob Roos (Olanda) și Aurelian Pavelescu (România).

„E inacceptabil că presa califică această alianță ca o alianță a extremei drepte. Este o alianță a partidelor democratice care cred că trebuie aplicate normele din constituțiile naționale și trebuie prezervată democrația popoarelor, toată această diversiune cu extrema dreaptă este inacceptabilă. A vorbi despre PNȚCD că este extrema dreaptă sau alte partide, este inaccepabil și rușinos. Cei care folosesc această expresie, fie nu știu, fie sunt de rea-credință.”, a susține Aurelian Pavelescu.

Cristian Pîrvulescu spune că, totuși, conservatorismul este mai întâi o filosofie care nu acceptă violența politică și revoluția, în timp ce extremismul , dacă preia ideile conservatoare o face folosind violența și vizând revoluția – schimbarea totală a societății.

„Granița dintre cele două familii politice a fost însă mereu fragilă, fiind vorba de granița dintre democrație – recunoașterea diversității sociale și a egalității cetățenilor indiferent de poziția lor politcă, și anti- sau postdemocrație – impunerea prin violență a unei viziunii totalitare”, spune politologul.

Într-o declarație comună aprobată sâmbătă, cei nouă lideri s-au concentrat pe consolidarea militară a Rusiei la granița cu Ucraina și s-au angajat să „lucreze pentru a se asigura că națiunile Europei acționează în solidaritate în fața amenințării agresiunii externe”.

„Acțiunile militare ale Rusiei la granița de est a Europei ne-au adus în pragul războiului”, au subliniat aceștia. „Solidaritatea, determinarea și cooperarea în apărare între națiunile Europei sunt necesare în fața unor astfel de amenințări”, se arată în documentul comun.

De asemenea, solicită ca fiecare națiune a UE să aibă o „voce puternică și unită” pentru a păstra pacea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor.

Cele nouă partide s-au întâlnit pentru prima dată la Varșovia în decembrie 2021, iar sâmbătă și-au reiterat îngrijorarea cu privire la „atacuri interne și externe” asupra Uniunii Europene.

Viktor Orbán a susținut „pace, descaladare și negociere” în fața crizei ucrainene, dar a respins ideea că soluția conflictului este un acord strategic între Rusia și Statele Unite privind securitatea europeană, fără participarea europenilor.

Între timp, colegul său polonez, Mateusz Morawiecki, și-a exprimat convingerea că cele nouă partide care s-au întâlnit la Madrid sunt „alternativa pentru viitorul Europei”, cu valori comune și o apărare comună a statelor suverane.

Relația UE cu Ungaria și Polonia a fost, de asemenea, pe masă. Textul semnat de cei prezenți era clar: „condamnăm atacurile cu motivație politică ale Bruxelles-ului asupra Poloniei și Ungariei, care arată o nerespectare totală a principiilor de bază ale UE și o încălcare a spiritului tratatului. Trebuie să cooperăm și să ne unim forțele pentru a proteja Europa de ideologiile impuse acesteia și de alunecarea antidemocratică care duce la pierderea acesteia. ”

Diviziunile nu erau departe, totuși. Spre deosebire de omologul său polonez, Orbán a menținut relații bune cu președintele rus Vladimir Putin și a fost un oponent vocal al sancțiunilor UE împotriva Rusiei din cauza anexării Crimeei. În prezent, Ungaria este singura țară din UE care utilizează vaccinul rusesc împotriva COVID-19 Sputnik V.