Autorul celei mai documentate biografii a liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu arată că „AUR se prezintă agresiv ca o alternativă la partidele existente, folosind piese de decor din amalgamul ideologic apărut în secolul XX din legionarism și ceaușism.”
„Referirile la mișcarea legionară sunt mult mai clare în grupurile din jurul AUR, cum ar fi 'Mișcarea Pământul strămoşesc' a lui Călin Georgescu, care folosește culoarea verde legionară și numeroase cuvinte de cod din limbajul legionar, deși Georgescu nu izbutește să le folosească efectiv”, spune Oliver Jens Schmitt.
Creșterea impactului mesajelor AUR în societate are ca principală cauză faptul că majoritatea românilor cunosc doar o versiune filtrată a istoriei contemporane.
Informațiile faptice lipsesc din manualele școlare sau muzeele de stat.
1. Europa Liberă: Asistăm la o creștere a extremismului în România? Care este influența pandemiei asupra radicalizării?
Oliver Jens Schmitt: Forțele de extremă-dreapta, ortodoxiste și neolegionare s-au întărit, de fapt, semnificativ în rândul românilor în ultimii doi ani și, pentru prima dată de la partidul 'România mare' încoace, au, din nou, o formațiune politică de partid care are succes în alegeri.
AUR, ca și alte partide extremiste, profită de pe urma pandemiei, pe de o parte din cauza dificultăților statului de a face față crizei, dar, pe de altă parte, din cauza diseminării țintite a dezinformării și a teoriilor conspiraționiste.
Recent, AUR a trecut și la primele acțiuni violente împotriva instituțiilor și reprezentanților statului.
2. Europa Liberă: Partidul AUR, aflat în opoziție în acest moment, a adoptat o simbolistică ce amintește de perioada interbelică. Ce ne transmite modul în care se îmbracă liderii AUR, dar discursul lor?
Oliver Jens Schmitt: Discursul ultranaționalist, ortodoxist, antioccidental, antisemit are o lungă tradiție în România. Național-comunismul a preluat mari părți din ideologia legionară, fără Codreanu ca figură de lider și fără ortodoxismul pronunțat.
Acest naționalism izolaționist este răspândit în România de mai multe decenii, mulți români cunosc sloganuri și piese de decor ale acestei propagande.prof. Oliver Jens Schmitt, istoric
Prin urmare, această gândire este ușor de activat într-o perioadă de criză economică și politică. După 1989, nu a mai existat o dezbatere amplă despre momentele problematice din istoria României, cum ar fi participarea românească la Shoah și fascismul românesc. Necunoașterea istoriei recente, dar și prezentarea unilaterală și fragmentară a istoriei recente, așa cum o practică instituții ale statului precum conducerea Academiei Române, facilitează extremiștilor mobilizarea cu sloganuri legionare a alegătorilor speriați, dar și frustrați, în contextul crizei actuale.
3. Europa Liberă: Poate fi făcută o corelație între acordarea votului universal pentru bărbați în 1918, care a permis accesul la viața politică a unui număr important de persoane fără cultură politică și accesul, prin rețelele de socializare, a populației generale în confruntarea politică actuală? Până la aceasta deschidere către publicul larg a rețelelor sociale, orice dezbatere era mediată de presă, politicieni sau mediul academic.
Oliver Jens Schmitt: O democrație stabilă se bazează pe cetățeni educați din punct de vedere politic. În 1918, societatea românească din vechiul Regat a fost transferată brusc și fără pregătire la democrația de masă. Doar în Basarabia a existat experiența revoluțiilor rusești din 1905 și 1917; în rest, locuitorii regiunii cunoscuseră doar regimul țarist autocratic din 1812.
Românii care trăiau în Ungaria înainte de 1918 au trăit într-un sistem cu drept de vot limitat la elitele socio-economice. Doar românii din Bucovina austriacǎ cunoscuseră votul universal din 1907, dar nu avuseseră o experiență mai lungă de democrație. Spre deosebire de 1918, după 1989 a apărut pentru prima dată în istoria României o clasă de mijloc urbană largă de etnie românǎ şi nu minoritarǎ.
Cu toate acestea, există în continuare diferențe semnificative între zonele urbane și cele rurale în ceea ce privește dezvoltarea economică și nivelul de educație. De asemenea, disparitățile de dezvoltare între vestul și zona metropolitană a Bucureștiului, pe de o parte, și regiunile rurale și orașele mici mai puțin dezvoltate din Muntenia și Moldova, pe de altă parte, au persistat în mare măsură.
Mai ales în aceste regiuni, spre deosebire de multe partide, AUR este foarte prezent, nu doar prin social media, ci și prin acțiuni politice în afara campaniei electorale. Și în diaspora, AUR a reușit în scurt timp să construiască rețele în medii sociale comparabile prin intermediul social media.
4. Europa Liberă: Cum poate fi caracterizat discursul liderilor AUR împotriva celorlalte partide? Are similitudini cu discursurile lui Corneliu Zelea Codreanu?
Oliver Jens Schmitt: AUR se prezintă agresiv ca o alternativă la partidele existente, folosind piese de decor din amalgamul ideologic apărut în secolul XX din legionarism și ceaușism. Referirile la mișcarea legionară sunt mult mai clare în grupurile din jurul AUR, cum ar fi „Mișcarea Pământul strămoşesc” a lui Călin Georgescu, care folosește culoarea verde legionară și numeroase cuvinte de cod din limbajul legionar, deși Georgescu nu izbutește să le folosească efectiv. Este mai degrabă o imitație, dar aparent considerată originală în cercurile naționaliste ortodoxiste.
În timp ce extremiștii se pronunță „pro forma" pentru integrarea euro-atlantică a României, propaganda lor este în mod clar antieuropeană. AUR vorbește de „suveranism” și face referire la modelul polonez. De altfel, George Simion îl admiră și pe premierul ungar Viktor Orbán.
Cu toate acestea, agitația împotriva minorităților de toate felurile, trecerea la acțiuni violente împotriva instituțiilor și a politicienilor liberali, precum primarul Timișoarei, arată că AUR este un partid care respinge clar statul de drept democratic de tip vest-european.
AUR dorește să anuleze în mare parte sau în totalitate integrarea României în sistemul euro-atlantic, punând astfel sub semnul întrebării singurul sistem de alianță funcțional la care România a aderat vreodată în mod voluntar.
5. Europa Liberă: De câteva zile, asistăm la un turneu național al liderilor AUR. În ce măsură poate fi comparat cu acțiunile similare organizate în perioada interbelică? Care este scopul întoarcerii către „românii asupriți de sistem, săraci și marginalizați”?
Oliver Jens Schmitt: De fapt, modelele legionare sunt perceptibile în practica politică a AUR și a organizațiilor conexe, cum ar fi Frăția Ortodoxă sau Mișcarea Pământul Strămoșesc: tabere de muncă, în care sunt ajutați țărani sau reparate bisericile, sau vizite în zonele rurale și distribuirea de ajutoare.
La fel ca în perioada interbelică, partidele tradiționale sunt prezente în zonele rurale doar în timpul campaniilor electorale. Ca și mișcarea legionară, AUR umple acest gol și se prezintă ca fiind partidul care este aproape de oameni și le cunoaște preocupările.
Ca și în perioada interbelică, partidele tradiționale sunt doar spectatori. În special USR PLUS nu este foarte bine ancorat la sate. Chiar și în diaspora, cercurile urbane nu reușesc decât într-o măsură limitată să ajungă la persoanele din zonele rurale care nu au o educație academică.
Pentru ca AUR să fie oprită cu succes, partidele pro-europene trebuie să se adreseze acelor straturi de alegători care sunt frustrați și dezamăgiți de eșecul statului în pandemia și, în general, în reformele structurale majore pentru care sute de mii de oameni au manifestat în 2017/18.
6. Europa Liberă: Pe 21 decembrie 2021, într-o zi simbolică pentru democrația românească, AUR a organizat un protest în Parlament și a forțat intrarea în curtea instituției. Mai mult, protestatarii au vandalizat două mașini aparținând ambasadelor SUA și Japoniei. În ianuarie, la Primăria Timișoara, o delegație AUR a încercat să intre peste primarul Dominic Fritz și să îi ceară socoteală pentru că nu primește pe cineva în audiență, cu oameni îmbrăcați în costume populare și cu steaguri. Sunt aceste incidente de natură să crediteze ideea că AUR promovează violența în politică?
Oliver Jens Schmitt: AUR testează modul în care se comportă forțele de ordine. Sunt tolerate acțiunile violente, poliția se uită în altă parte? Și aici există paralele cu legionarii, care au putut prospera pentru că forțele politice au permis acest lucru, crezând că îi pot folosi pe extremiști în scopuri proprii.
Când statul a lovit dur în 1938, mișcarea legionară s-a destrămat imediat. Prin urmare, trebuie să ne întrebăm de ce forțele de securitate sau liderii politici permit acțiuni violente și de ce sistemul judiciar nu ia măsuri împotriva grupurilor neolegionare deschise, precum „Mișcarea Pământul Strămoșesc”. Legea 217/2015 menționează la art. 3b „drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepțiile sau doctrinele” de tip legionar.
Astfel, într-o acțiune politică violentă în contextul românesc, acestea sunt clar atribuibile tradiției fascismului românesc și, în opinia mea, se încadrează în articolul menționat mai sus din Legea 217/2015.
AUR trece de la o fază de retorică militantă la militantism violent. Atâta timp cât autoritățile - poliția, justiția și, în primul rând, serviciile de informații - nu vor lua măsuri clare împotriva ei, AUR va continua să folosească violența.
7. Europa Liberă: Principalele ținte ale discursului AUR sunt politicieni de alte naționalități - Klaus Iohannis, Dominic Fritz, Clotilde Armand. Care este mesajul și ce sentimente ar dori să transmită astfel de abordări în care cei care fac rău poporului sunt de alte etnii sau naționalități?
Poziția AUR față de acuzațiile de extremism
„Nu suntem organizație legionară și extremistă”, spunea George Simion, co-președintele AUR, după incidentele de la Timișoara. Liderii AUR au negat permanent acuzațiile de xenofobism, extremism sau manifestări legionare. Celălalt co-președinte, Claudiu Târziu, spunea, după ce AUR s-a ales cu dosar penal pentru minimizarea Holocaustului că mesajul partidului nu a fost corect înțeles. „Să fim poate mai expliciți, mai clari în informare astfel încât să nu mai existe niciun fel de dubiu la o lectură superficială, așa cum s-a întâmplat”. Lipsa de înțelegere corectă a ideilor pe care le transmite AUR este principalul mod de apărare în fața celor care acuză partidul de extremism.
Oliver Jens Schmitt: AUR face apel la sentimente xenofobe adânc înrădăcinate în anumite părți ale societății. Ea se bazează pe respingerea minorităților etnice și religioase alimentată de regimul comunist, dar și de importante secțiuni ale BOR.
Dar și statul român din perioada interbelică a fost sceptic spre ostil față de aceste minorități, care reprezentau la acea vreme circa 30% din populația României. Multe partide propagau poziții hotărât xenofobe și antisemite. Sunt respinse minoritățile istorice, dar și integrarea europeană, vizibilă la politicieni care nu s-au născut în România. Cu toate acestea, se ignoră faptul că românii au cariere comparabile în UE.
În schimb, se propagă ideea de „colonizare străină", de exploatare a României de către „străini". În cele din urmă, scopul este de a distrage atenția de la eșecul elitelor politice românești din ultimii treizeci de ani și de a găsi țapi ispășitori pentru situația economică, lipsa reformelor structurale, emigrația în masă și, mai nou, pandemia.
România nu și-a acceptat niciodată trecutul autoritar și totalitar. Statul nu a fost implicat, iar victimele dictaturilor totalitare sunt amintite datorită unor grupuri mici de intelectuali. „Marea istorie ilustrată a României şi a Republicii Moldova" publicată de Președintele Academiei Române relativizează numărul victimelor pogromului de la Iași.
Academia îl sărbătorește pe antisemitul turbat Nicolae Paulescu. Manualele școlare tratează legionarismul, Shoah-ul și chiar revoluția din 1989 doar superficial. Această ignoranță facilitează propagarea propagandei neolegionare de către tabăra extremistă în creștere.
8. Europa Liberă: AUR a susținut că problema holocaustului românesc este una minoră și nu trebuie studiată explicit în școala românească. Putem face o legătură între discursul de minimizare a holocaustului și stabilirea unor adversari de altă naționalitate? Asistăm la o reașezare, cizelare, adaptare a temelor extremiste românești?
Oliver Jens Schmitt: Evident că da. Până în prezent, doar cercuri mai restrânse de intelectuali și cercetători au examinat critic trecutul recent al României. Forțele naționaliste, ortodoxe și postcomuniste au luptat cu succes împotriva celor două Rapoarte finale privind comunismul și Holocaustul.
Ca urmare, majoritatea românilor nu cunosc decât o versiune filtrată a istoriei contemporane. Există o lipsă de informații, de la manualele școlare până la muzeele de stat.prof. Oliver Jens Schmitt, istoric
Dacă deja statul nu vrea să își amintească de victimele românești ale comunismului, dacă nici astăzi nu se vorbește adesea despre persecuția Bisericii Greco-Catolice, dacă mulți români nu știu că toți ierarhii Bisericii Greco-Catolice, dar nici un ierarh important al BOR nu a fost închis pentru o perioadă lungă de timp în lagărele comuniste, cum să ne așteptăm la empatie pentru sutele de mii de evrei care au fost uciși de regimul mareșalului Antonescu, pentru persecuția și uciderea planificată de stat a romilor sau pentru asuprirea altor minorități?
În România, încă se mai ridică statui ale antisemitului extremist Octavian Goga. Școlarii îi învață versurile și nu află nimic despre faptul că Goga a fost aliatul lui Hitler în România. Mulți oameni îl cunosc pe Nicolae Paulescu ca fiind inventatorul insulinei, dar textele sale inumane despre evrei ar trebui să fie tipărite în manualele școlare.
9. Europa Liberă: Cum poate fi caracterizat, din punct de vedere istoric, liderul AUR, George Simion? Este fost membru al unei galerii de fotbal, transformat în politician.
Oliver Jens Schmitt: Simion este cea mai vizibilă figură din AUR în acest moment. Din punct de vedere intelectual, probabil că este copleșit de asumarea unei funcții înalte, pe care el însuși pare să o cunoască.
De aceea l-a propus în repetate rânduri pe Ioan Aurel Pop drept candidat la președinție. Pop este probabil singurul președinte al unei academii de științe din Europa care nu se distanțează imediat de propunerea de candidatură a unui partid de extremă dreapta.
Niciun membru al Academiei nu i-a cerut lui Pop să se distanțeze în acest fel. Numai acest detaliu arată cât de adânc implicate sunt părți importante ale elitelor în renașterea izolaționismului ultranaționalist.
În timp ce Simion este fața dominantă a AUR în acest moment, în fundal, Călin Georgescu se pregătește pentru alegerile prezidențiale. „Mișcarea Pământul Strămoșesc" pe care o conduce este clar neolegionară în limbaj și simbolistică. Spre deosebire de Simion, Georgescu își cultivă un comportament menit să îl facă să apară ca un om de stat hotărât.
10. Europa Liberă: Cum ar putea destabiliza democrația în România un astfel de curent și cum ar putea ajuta interesele în zonă ale altor state?
Oliver Jens Schmitt: Democrația românească a fost slăbită masiv prin distrugerea neglijentă a coaliției PNL-USR PLUS, întrucât președintele Klaus Iohannis și segmente ale PNL apropiate acestuia și-au încălcat promisiunea făcută electoratului. În 2017/18, societatea civilă românească s-a mobilizat ca niciodată după 1989. Înfrângerea PSD ar fi oferit guvernului PNL-USR PLUS șansa de a implementa reforme fundamentale în România pe parcursul mai multor ani.
Mulți alegători PNL sunt dezamăgiți și dezorientați, USR trece și el printr-o perioadă de slăbiciune. Astfel, s-a creat un vid politic: speranțe uriașe au fost dezamăgite; problemelor fundamentale binecunoscute, precum sărăcia, corupția, instituțiile fragile ale statului, li s-a adăugat acum pandemia.
Aurel Ioan Pop
Europa Liberă a încercat să obțină un punct de vedere cu privire la susținerile profesorului Schmitt la adresa academicianului Aurel Ioan Pop, însă acesta nu a răspuns nici la telefon și nici la mesajele pe care i le-am transmis.
Se bazează pe protestele radicale și îi este ușor, deoarece celelalte partide fie așteaptă și se uită să vadă dacă AUR nu le-ar putea servi propriilor obiective, cum ar fi PSD, fie sunt atât de preocupate de ele însele încât, în afară de atacurile retorice, nu se poate distinge nicio strategie de limitare a AUR. Din punct de vedere geopolitic, România se află astăzi într-o situație dificilă în fața agresivității crescânde a Rusiei.
Elita politică este preocupată de ea însăși. Cercurile naționaliste pun sub semnul întrebării alianțele de care depinde securitatea României. Rusia cere retragerea NATO din România. Propaganda rusă susține AUR și reprezentanți de elită apropiați acesteia, cum ar fi președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop.
Sloganuri izolaționiste, "suveraniste" și naționaliste se aud din partea conducerii Academiei, dar și din rândurile BOR. Aproape nimeni nu li se opune public, tabăra pro-occidentală este prea dezorientată după criza guvernamentală provocată de președintele Klaus Iohannis. Întrebarea este urgentă: cine, dacă nu NATO, va proteja România în cazul unei crize la granița sa estică, în Ucraina, Transnistria sau pe Prut? Toți cei care se agită împotriva UE și a Occidentului nu răspund la această întrebare.
Oliver Jens Schmitt
Oliver Jens Schmitt este profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena și unul dintre cei mai obiectivi istorici ai fascismului în Europa de Est și perioadei interbelice românești.
Din 2017, este președintele Secţiei Filozofie/Istorie a Academiei Austriece de Ştiinţe. Printre cărțile sale, traduse în mai multe limbi, inclusiv română, se numără: „Kosovo: Kosovo. Scurtă istorie a unui ţinut central-balcanic", „Skanderbeg. Noul Alexandru din Balcani", „Albanezii. O istorie între Orient şi Occident".
În 2017, în România a apărut cartea sa „Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și decăderea 'Căpitanului'“, iar, un an mai târziu, „România în 100 de ani. Bilanţul unui veac de istorie".
Oliver Jens Schmitt este și un foarte bun vorbitor de limba română.
