România & partidele ei radicale. Ziariști, avocați, profesori, teologi - candidați pentru Bruxelles. Ce se întâmplă în Ungaria și Bulgaria

Un candidat român are nevoie de 3,3% din voturile valabil exprimate ca să ajungă membru al Parlamentului Europena.

De pildă, la alegerile din 2019 au votat aproape 9 milioane de oameni, ceea ce înseamnă că fiecare candidat a obținut 270.000 de voturi.

Mai e nevoie de ceva: pragul pe care trebuie să-l atingă un partid din România pentru a accede în Parlamentul European (PE) este de 5%. Voturile obținute de partidele care nu reușesc să intre în PE sunt împărțite câștigătorilor proporțional.

Cum pentru alegerile din 6-9 iunie 2024, sociologii estimează că un procent semnificativ de voturi va fi redistribuit către partidele care depășesc pragul de intrare în PE, se întrevede posibilitatea ca, în scenariul în care vor atinge maximul din sondajele preelectorale, AUR să trimită la Bruxelles opt europarlamentari, iar SOS România - trei.

Adică o treime din numărul total de europarlamentari români. Proporțional cu cele 18 milioane de alegători, România are dreptul, în total, la 33 de locuri în PE.

Ar însemna ca o treime dintre cei care ajung în Parlamentul European să provină din partide cu discursuri populiste sau proruse sau radicale. Ori toate la un loc.

Popularitatea în ascensiune a politicienilor radicali și/sau anti-occidentali vine pe fondul ascensiunii acestui curent în întreaga Europă, dar și în Statele Unite.

Este vorba despre o paletă foarte variată de partide și de discursuri politice, de factură radicală sau extremistă; liderii lor anunță soluții în aparență simple pentru probleme sociale foarte complicate precum migrația, șomajul sau apărarea propriei securități naționale prin ajutorarea altor țări (cum se întâmplă acum cu ajutorul occidental pentru Ucraina care slujește tuturor democrațiilor, nu numai autorităților de la Kiev).

Sunt partide suveraniste, adică vor ca deciziile țării lor să nu țină cont de interesele altora sau să suclaseze deciziile Uniunii Europene. Cred că Bruxelles-ul are puteri prea mari, nu mai respectă suveranitatea statelor membre, a trecut linia roșie și trebuie adus la „ordine”, alt cuvânt cheie din arsenalul radicalilor.

Indiferent de diferențe, vectorii de imagine/ liderii acestor partide critică guvernele actuale, se pronunță, de regulă, împotriva corectitudinii politice, și foarte important, oferă electoratului „țapi ispășitori”/ vinovați de serviciu pentru fiecare problemă a societății și pentru toate la un loc.

În plus, aceste partide crează în mintea susținătorilor sentimentul că țara sau comunitatea din care fac parte este amenințată de străini sau de conspirații mai mult sau mai puțin globale. Nu oferă nici raționamente complete, nici dovezi despre capii așa-zisei conspirații, dar fac acuzații grave sau foarte grave la adresa lor.

Generând o astfel de percepție asupra politicii globale și naționale, partidele radicale pledează pentru diminuarea accesului la sistemele de sănătate și protecție socială din țara lor, dacă nu cumva chiar refuzul de-a dreptul de a mai primi străini; promovează politici de segregare pe criterii etnice sau de altă natură și se folosesc de imaginarul național legitim - regi/prinți fondatori, eroi din diferite epoci, cultura națională ca să îi respingă pe „alții”. Alteritatea, adică tot ce este diferit, e marea lor problemă. Străinii, străinul, cei care sunt altfel.

În Franța, Rassemblement National (RN) al președintei de extremă-dreapta Marine Le Pen este devansat în sondaje numai de Partidul Renașterea al președintelui Emmanuel Macron.

Alături, în Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), un partid supravegheat de poliție pentru pozițiile sale extremiste, se află pe locul al doilea în sondajele de opinie, la egalitate cu social-democrații, cel de-al doilea cel mai puternic și vechi partid din țară. Primul clasat este Partidul Creștin Democrat, din care provine inclusiv actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Multe dintre aceste partide radicale nu numai că repetă linia Kremlinului, dar se presupune, în unele cazuri, că ar avea legături directe, inclusiv financiare, cu Moscova.

În martie 2024, autoritățile cehe au arestat o rețea prorusă care nu numai că a oferit o platformă pe rețelele de socializare politicienilor proruși, dar i-a și plătit pe unii dintre ei. Oficialii europeni au avertizat cu privire la intensificarea amestecului rusesc în alegerile europarlamentare din acest an.

Europa Liberă a analizat mesajele cu care vor să meargă în legislativul european reprezentanții de pe locurile eligibile ale celor două partide radicale din România, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și S.O.S. România.

Profesorul Sorin Bocancea de la Universitatea Petru Andrei din Iași disecă conceptele de extremism, populism, naționalism și oportunism. Temele se regăsesc întocmai în oferta electorală a AUR și SOS.

„Extremismul este calea pe care unele orientări politice o propun pentru rezolvarea imediată a unor probleme și cu măsuri radicale”, explică profesorul universitar Sorin Bocancea.

Cristian Terheș este eurodeputat în actuala legislatură a Parlamentului European și deschide lista AUR la europarlamentare. A schimbat multe partide de la intrarea în politică. A fost ales pe listele Partidului Social Democrat (PSD) în 2019 și a activat în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor.

Cristian Terheș la lansarea candidaților AUR la Târgoviște.

La un an distanță, s-a mutat, în țară, la Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚCD), iar, la Bruxelles, în Grupul Europenilor Conservatori și Reformișt. În octombrie 2022, pleacă din PNȚCD și ajunge la AUR.

Venirea lui Terheș în AUR are loc la puțină vreme după ce George Simion, liderul AUR, eșuase în a-și găsi aliați ideologici în Europa.

În primăvara lui 2022, Simion fusese pus pe fugă de la Congresul Suveraniștilor Europeni de la Madrid.

Europa Liberă a scris despre încercările repetate ale lui George Simion de a-și găsi o familie europeană:

Rolul lui Tarheș a fost de a-i deschide lui Simion ușile partidelor radicale din Europa occidentală.

Pe 1 decembrie 2023 , Cristian Terheș s-a înscris în Partidul Național Conservator Român (PNCR), înființat în noiembrie același an, iar pe 10 decembrie 2023 a fost ales președinte al formațiunii politice.

„Nu suntem vasalii nimănui şi vom face auzită vocea naţiunii române la Bruxelles”, își definea Terheș mandatul cu care va marge în PE, din pole-position. „O voce care va fi auzită, de asemenea, la Moscova”, adăuga el.

Terheș s-a poziționat în multe dintre discuțiile aprinse din Parlamentul European împotriva unor grupuri minoritare. A spus, de exemplu, că recunoaşterea legală a existenţei femeilor transsexuale este „cea mai mare ameninţare la adresa femeilor".

Claudiu Târziu, senator de București și președinte al Consiliului Naţional de Conducere al AUR, fost copreședinte al partidului, înainte de alegerea exclusivă a lui Simon ca lider al AUR, a fost unul dintre membrii Consiliului Național de Coordonare al Coaliției pentru Familiei.

Fost copreședinte al partidului, Claudiu Târziu este considerat unul dintre ideologii partidului.

Este considerat unul dintre filosofii partidului care trasează linia ideologică alături de Sorin Lavric.

În 2020, Târziu ar fi fost în spatele comunicatului care i-a adus partidului un dosar penal pentru antisemitism.

Formațiunea politică vorbea de „experimente ideologice” asupra copiilor din România și de o „acțiune sistematică de subminare a calității învățământului prin ridicarea la rangul de «materii» a unor teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecții la materiilor existente (ex. educație sexuală, istoria Holocaustului etc.), în paralel cu reducerea importanței acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generații.”

Pe de altă parte, în februarie trecut, senatorul AUR Sorin Lavric i-a adus un omagiu în Parlament unui controversat deținut politic, Valeriu Gafencu - fost membru al Mișcării Legionare. Potrivit unor mărturii, a incitat, cu pistolul în mână, în timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941. elevi din liceele ieșene pentru a se alătura tentativei de lovitură de stat al Gărzii de Fier.

A treia poziție pe listele de la europarlamentare, eligibilă și ea, i-a fost rezervata avocatului Gheorghe Piperea, cel care s-a afirmat în pandemie ca un puternic opozant al vaccinurilor.

Pe poziția a patra, eligibilă, pe listele AUR este avocata Maria Teodorescu Georgiana.

Georgiana Teodorescu este una dintre cele care promovează, în clipurile de campanie mesaje antiminorități.

În clipurile de promovare pentru alegerile europarlamentare, Teodorescu reia temele suveraniste vehiculate de AUR în ultimele luni:

„România este umilită din nou și nu este acceptată în spațiul de liberă circulație Schengen. Falșii politicieni trimiși în Parlamentul European sunt niște slugi obediente care au vândut ieftin interesul nostru național”, arată viitoarea eurodeputată în clipul de prezentare.

Deputata vorbește de conceptul de patrioți profesioniști și militează pentru „familia noastră formată dintr-un bărbat și o femeie” care „așa trebuie să rămână”. Cu siguranță, dreptul la opinie este garantat într-un stat democratic precum România, problema e că discursul său seamănă cu cel proferat de propaganda rusă. Termenul „patrioți de profesie” seamănă periculos de mult cu cel de „revoluționari de profesie” cu care Moscova și-a impus agenții în țări europene la mijlocul secolului XX.

Asocierea poate părea forțată, dar puțini politologi și istorici cred în coincidențe.

„Nu ne dorim educație sexuală progresistă. Nu ne dorim ca Europa să devină precum Sodoma și Gomora, pedepsite pentru desfrâul cetățenilor”, susține deputata în clipul de promovare a mesajelor cu care va merge la Bruxelles.

Filme de propagandă rusești de producție recentă reduc frecvent Occidentul și valorile democratice la drepturile acordate persoanelor LGBT.

O altă temă preferată a avocatei Georgiana Teodorescu este legată de „globaliștii care ne-au ținut în casă sub masca așa-zisei pandemii”.

Adrian Axinia este vicepreședinte AUR, deputat de Prahova, un apropiat al liderilor AUR George Simion și Marius Lulea și omul lor de încredere. Este pe a cincea poziția, eligibilă. Candidează și la șefia Consiliului Județean Prahova - din două, măcar una să iasă. Și-ar dori să rămână în țară, dar șansele de câștig sunt mici. E mai sigur un loc la Bruxelles.

S-a încălzit deja pentru asta cu un protest împotriva creștin-democratei Ursulei von den Leyen, mamă a șapte copii, președinta Comisiei Europene. Discursul respectiv a avut loc pe 23 mai la Bruxelles.

„Proiectul european trebuie să cunoască o restartare şi personaje precum Ursula von der Leyen nu vor face altceva decât să decredibilizeze Uniunea Europeană şi să facă rău cetăţenilor”, susținea Axinia. Fără să precizeze cum prezența unei mame creștine cu o educație atât de înaltă ar putea să pună în pericol interesele comunității europene.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Axinia enumeră principalele direcții pe care le va avea mandatului său la Bruxelles. Printre ele, înfierarea „progresismului, care a devenit idelolgia dominantă a UE” sau contestarea spațiului Schengen, „care nu mai e funcțional”.

Lista celor care ar ajunge în Parlamentul European, din partea AUR este completată de prințul Dimitrie Sturza, Cristina Gabriella Dumitrescu - șef serviciu în Camera Deputaților și Laura Gherasim, o avocată de la AUR Vaslui.

Familia Politică

Ani la rândul, liderul AUR, George Simion a încercat să se apropie de partidele conservatoare sau radicale din Europa, fără succes. Să fie oare din cauza faptului că multe partide radicale sunt rasiste sau măcar discriminatorii pe criterii etnice? Și că mulți radicali occidentali resimt prezența europenilor din Estul Europei ca pe o problemă?

Cert este că în acest moment, AUR pare să nu știe realmente către care dintre grupările de extremă dreapta din Parlamentul European se va îndrepta.

Vicepreședintele Marius Lulea spune pentru Europa Liberă: „Nu este stabilit încă, vom vedea în funcție de rezultatul alegerilor de pe 9 iunie. Strategia partidului este legată de numărul de europarlamentari pe care îi vom trimite acolo. Cu siguranță nu va fi un grup progresist, liberal sau popular european.

Suntem în relații cu acele grupuri care ne împărtășesc viziunea patriotică, care doresc mai puțină birocrație și o Europă a Națiunilor, nu un Imperiu Federal”, o abordare tipic suveranistă.

Din punct de vedere tehnic, Uniunea Europeană este încă foarte departe de o Federație. Iar dacă se apropie de o federație, România este câștigător net, primește mai mult decât oferă din bugetul european. Și ar putea primi și mai mult dacă autoritățile sale centrale județene și locale ar fi mai eficiente.

S.O.S. România - Șoșoacă & prorușii

S.O.S. România este al doilea partid radical-suveranist care ar putea trimite în Parlamentul European reprezentanți. Formațiunea Dianei Șoșoacă ar putea avea, după redistribuirea de voturi, în varianta în care obține un scor de 8 procente, chiar trei eurodeputați.

Lista S.O.S. România este deschisă chiar de Șoșoacă. Femeia candidează, cu șanse infime, și la Primăria Capitalei, dar sondajele pentru Capitală nu-i dau prea mai șanse de câștig.

Șoșacă este unul dintre puținii parlamentari și politicieni români asumați pro-Rusia.

Diana Șoșoacă, deputat în Parlamentul României, strigă lozinci în timpul unui protest împotriva noilor măsuri dispuse de Guvernul României în timpul celui de-al patrulea val al pandemiei de Coronavirus Covid-19, în fața Executivului.

A participat la recepțiile Ambasadei Rusiei de Ziua Națională a Unității Rusiei sau de Ziua Diplomatului, a fost declarată personalitatea anului în 2021 de către platforma de propagandă prorusă Sputnik și a promovat deschis mesajele Kremlinului și ale lui Vladimir Putin. A cerut inclusiv ca România să se alieze cu Rusia împotriva Ucrainei.

Și-a urcat partidul în sondaje peste pragul electoral pe fondul tragediei de la Crevedia, din vara lui 2023, când un depozit neautorizat de gaz lichefiat a sărit în aer.

În 2023, Șoșoacă dădea un interviu unei publicații rusești în care susținea că România este o „colonie” în UE, că europenii și americanii vor distrugerea Rusiei și că Ucraina deține ilegal teritorii, inclusiv unele care aparțin României.

În interviul pentru Eurasia Daily, o publicație cu sediul la Moscova, specializată în geopolitică, Șoșoacă prelua teorii ale propagandei ruse, inclusiv aceea că ucrainenii ar pregăti o operațiune în regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova. Nu lipsea din peisaj nici „implicarea” magnatului american de origine maghiară, George Soros, (un fel de demonizat de serviciu în pandemie), în situația din regiune. Cunoscutul om de afaceri, democrat și filantrop este o țintă predilectă a adepților teoriei conspirațiilor.

Diana Șoșoacă și George Simion, deși se poziționează în opoziție, au fost protagoniștii unor scandaluri repetate în Parlament în ultimii ani, pentru a-și crește notorietatea.

Pe lista S.O.S. România, pe poziții eligibile, adică cu șanse reale de a fi ales, figurează și jurnalistul Luis Lazarus, principalul promotor al Dianei Șoșoacă pe rețelele sociale. Lazarus și-a făcut uceinicia în presă la televiziunile lui Dan Dianconescu - OTV și DDTV. Acesta, la rândul său, a fondat Partidul Poporului Dan Diaconescu (PPDD) și a ajuns în Parlament. Diaconescu fost condamnat la 5 ani și jumătate pentru șantaj în 2015 și este din nou trimis în judecată în 2024 pentru act sexual cu un minor. Diaconescu, la rândul său, a cochetat cu AUR.

Pe pozița a treia îl regăsim pe Ștefănel Dan Marin. Fost președinte al PPDD sector 5, ulterior membru UNPR prin absorbția partidului, Marin a fost primar interimar pe perioada arestării lui Sorin Oprescu.

Ungaria - Urmașii lui Jobbik, pretendenți la fotolii de la Bruxelles

Situația din România se regăsește în ecuații similare în statele vecine, la rândul lor membre ale Uniunii Europene.

La Budapesta, cultivate de regimul iliberal ale premierului Viktor Orban, accentele de extremă-dreapta din discursuri și chiar din manifestări sunt chiar mai accentuate ca la București.

Aici, există pentru alegerile europarlamentare un singur partid care a căpătat notorietate la nivel național cu oferta sa politică radicală.

Mișcarea Patria Noastră (MHM - Mi Hazánk Mozgalom ) a fost înfiinanțată în 2018, după ce partidul Jobbik - de asemenea de extremă-dreapta - a obținut rezultate slabe la alegerile parlamentare din aprilie, iar frustrarea internă a aruncat partidul în aer.

Unele figuri-cheie ale partidului au plecat, altele au fost expulzate din Jobbik - ei au înființat noua formațiune în iunie 2018.

Un an mai târziu, partidul fondează Legiunea Națională (Nemzeti Légió), asociația sa patriotic-naționalistă și suveranistă. Legiunea Națională e construită ca o armată în care preia sentimentul Magyar Gárda (Mișcarea Gărzii Maghiare).

Garda Maghiară a fost o organizație de extremă dreapta din Ungaria, fondată în 2007 de Partidul Jobbik și scoasă în afara legii de Tribunalul Budapesta în decembrie 2008. Agenda rasistă a Gărzii era evidentă: a organizat marșuri în sate mici de la țară unde au fost raportate cazuri de crimă cu autori minoritari (în principal romi) sau la Budapesta, pentru comemorarea ascensiunii la putere a controversatului guvernator din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, Miklós Horthy (acesta a obținut de la Germania nazistă și Italia fasciscă cedarea Nordului Transilvaniei de către Regatul României).

Primul test ca partid al MHM a eșuat: în 2019 nu a atins pragul de 5% pentru a obține un mandat în Parlamentul European.

Atitudinea rasistă a a rămas la vedere în 2020: liderul partidului, László Toroczkai, a fost reclamat la poliție pentru incitare la ură după discursul său la o comemorare legată de guvernatorului Horthy. Apoi, MHM a organizat o demonstrație cu câteva sute de participanți în fața sediului Consiliului Național al Romilor. În august, vicepreședintele partidului, Előd Novak, a îndepărtat steagul curcubeu care marca Pride Month (Luna diversității) de pe fațada Primăriei.

În septembrie, o altă vicepreședintă, Dóra Dúró, a rupt în bucăți și a făcut praf cartea „Wonderland Is For Everyone” în timpul unei conferințe de presă și a numit-o propagandă homosexuală pentru că înfățișa părinți de același sex.

În timpul pandemiei Covid, partidul s-a opus vaccinării obligatorii.

Membri ai partidului de extremă dreapta dezvelesc bustul extremistului Miklós Horthy, regentul Ungariei în perioada 1920-1940, deși ele nu apar în spațiile publice. Bustul a fost amplasat în biroul deputatei Dóra Duró.

În 2022, noul partid a obținut șase din cele 199 de mandate din Parlamentul ungar.

Partidul se definește ca o mișcare politică „a treia cale”, referindu-se la structura politică bipolară formată din partidul de guvernământ, Fidesz, și opoziție.

Mișcarea Patria Noastră a înregistrat cel mai mare succes politic în 2023, când Parlamentul a votat pentru propunerea sa de schimbare a metodei de alegere a municipalității locale din Budapesta. Câteva luni mai târziu, această modificare a lărgit calea pentru noi candidați care să îi slăbească șansele actualului primar în exercițiu, membru al opoziției.

Criticii numesc partidul ca fiind un susținător deghizat și un satelit al politicii guvernului Fidesz, care l-ar finanța.

Patria Noastră este nominalizat frecvent ca reprezentant al Rusiei. Agenda sa reflectă în mod clar punctele de discuție prorusești, atunci când vine vorba de problema invaziei Ucrainei, de viitorul UE sau de valorile democratice.

Declarații împotriva Uniunii Europene

Deși Patria Noastră admite că ieșirea din UE ar duce Ungaria la faliment, liderul partidului, László Toroczkai, nu ratează nicio ocazie de a critica operațiunile Uniunii. Numește unitatea europeană nefuncțională și dăunătoare, acuzații asemănătoare cu cele din discursul AUR.

Afișe electorale ale partidelor „Uniți pentru Ungaria” (sus), „Patria noastră” (stânga) și Fidesz-KDNP (jos) pe Nagykőrösi út din Budapesta, la 30 martie 2022.

Mesaje de campanie

Liderul partidului, László Toroczkai, a declarat că programul pentru PE din 2019 ar trebui să fie considerat valabil și pentru alegerile europarlamentare din 2024.

În documentul de acum cinci ani, cei de la MHM susțin schimbarea radicală a instituțiilor UE, care ar trebui să vizeze uniformizarea diferențelor economice dintre „vechile” și „noile” state membre sau dintre Vest și Est, oferind mai multă autonomie și mai puțină uniformitate pentru statele membre, luptând împotriva globalismului, a corporațiilor multinaționale și a cercurilor financiare.

UE, spune Mișcarea Pentru Patrie din Ungaria, ar trebui:

• să se întoarcă de la integrare la beneficii naționale și respect reciproc,
• să sprijine familiile europene și să stimuleze creșterea populației locale, în loc să accepte migrația,
• să fie o Europă a națiunilor guvernată de forțe noi și naționaliste.
• să pună accentul la nivel local pe cooperarea țărilor din Europa Centrală, cum ar fi cei patru de la Vișegrad.

MHM urmărește renegocierea acordului de aderare a Ungariei, iar partidul este deschis la organizarea unui referendum cu privire la apartenența țării la UE.

Patria Noastră urmărește să formeze un nou grup în Parlamentul European cu aliații săi recent excluși din grupul Identitate și Democrație. Această nouă fracțiune ar urma să includă AfD-ul german, Partidul Renașterii bulgar și Forumul olandez pentru democrație. Liderul partidului lucrează la acest proiect de doi ani. Ultimele sondaje sugerează că Patria Noastră va obține un singur loc din cele 21 ale Ungariei în Parlamentul European.

Bulgaria - Ziariști pe listele partidului extremist

Peter Volgin este un foarte cunoscut jurnalist din Bulgaria, are aproape 30 de ani de experință la radioul național și este candidat pe listele Partidului Renașterii - un partid politic de extremă dreapta, ultranaționalist și suveranist. Partidul a fost înființat în august 2014, iar analiștii și presa îl definesc ca prorus, anti-UE, anti-NATO, antiamerican. S-a opus vaccinării COVID-19 și a răspândit retorica antivaccin și anti-LGBT. Volgin nu s-a sfiit să folosească frecvențele publice din Bulgaria pentru a lansa dezinformări proruse.

Bulgarii sunt așteptați la urne, ca și în România, pe 9 iunie pentru a-și alege repreentanții în Parlamentul european.

Implicarea radioului public în răspândirea acestor mesaje a atras furia ascultătorilor care au pichetat sediului instituției din Sofia, în februarie 2023, cerând anularea emisiunii lui Volgin, numită „Incorect politic”.

În acest context, anunțul din aprilie 2024 al lui Volgin că își ia un concediu și se lansează în politică, candidând pentru Partidul Renașterii pro-rus de extremă dreapta la alegerile din 9 iunie pentru Parlamentul European, nu a surprins pe nimeni.

Volgin este unul dintre cei câțiva candidați proruși care ar putea câștiga unul dintre cele 17 locuri din Bulgaria în Parlamentul European.

Scrutinul va avea loc în paralel cu un altul pentru alegerea deputaților în Parlamentul unicameral al Bulgariei. Este a șasea rundă de alegeri de acest fel din 2021 încoace în Bulgaria, țară afectată de instabilitate politică de mai mulți ani.

Avansul așteptat al radicalilor în Bulgaria este anticipat și în alte părți ale Europei, pe fondul unei aparente schimbări a alianțelor politice pe întregul continent.

„Bulgaria se aliniază cu mulți dintre omologii săi europeni în ceea ce privește faptul că partidele de extremă-dreapta își câștigă sau își stabilizează influența, deși din motive diferite”, a explicat Rumena Filipova, președinta Institutului pentru Analiză Globală, pentru serviciul bulgar al Europei Libere.

„În Bulgaria, discursul prorus și antiucrainean al Renașterii este o trăsătură distinctivă, care se bazează pe sentimentele pro-ruse din societate, modelate de propaganda istorică rusă despre presupusul statut al Moscovei de «eliberator/salvator» al Bulgariei”, a explicat Filipova pentru RFE/RL.

Sondajele de opinie din Bulgaria sugerează că un număr tot mai mare de tineri se îndreaptă spre idei antidemocratice, o tendință, spune ea, în creștere în Europa, în special în fostele țări comuniste.

Pe 16 aprilie, când și-a anunțat candidatura pentru Partidul Renașterii, Volgin a promis să scape „Europa de Uniunea Europeană” și să lupte împotriva a ceea ce el și susținătorii lui consideră a fi așa-numita rusofobie din UE.

Ulterior, Milen Mitev, directorul general al Radioului Național Bulgar (BNR), a declarat pentru serviciul bulgar al RFE/RL că „Volgin nu mai poate fi prezentator la BNR după ce s-a angajat oficial din punct de vedere politic”.

Renașterea lui Volgin

Partidul lui Volgin, Renașterea, este cunoscut pentru că sprijină Kremlinul și pe Vladimir Putin. El găsește justificată invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și se opunându-se oricărui sprijin bulgar pentru autoritățile care luptă pentru libertatea de la Kiev. În martie, partidul a propus chiar o lege pentru a scoate Bulgaria din NATO, care a eșuat.

Cu o lună mai devreme, în februarie, membri ai Partidului Renașterea au mers la Moscova, unde au făcut o vizită la Academia Diplomatică a Ministerului de Externe, o instituție de stat cunoscută pentru că ar fi pregătit spioni ruși.

Renașterea a apărut ca forță politică în Bulgaria în 2021, când a câștigat pentru prima dată locuri în parlament. În aprilie 2023, a obținut un procent record de 14,2 % la altă ediție a alegerilor anticipate.

În Bulgaria, sondajele de opinie de dinaintea alegerilor pentru Parlamentul European plasează pe primul loc coaliția formată din două partide de centru-dreapta, GERB și Uniunea Forțelor Democratice, urmată de coaliția reformistă Continuăm schimbarea-Bulgaria Democratică.

Partidul Liberal Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) - care reprezintă populațiile etnice turcești și musulmane din Bulgaria și care este condus de magnatul de afaceri și politicianul Deylan Peevski, sancționat de SUA și Renașterea se luptă pentru locul al treilea. Pe patru, ar fi Partidul Socialist Bulgar (BSP), foștii comuniști.

Dacă rezultatele votului vor reflecta pronosticurile, Renașterea, BSP și DPS ar putea trimite până la șase membri - aproape o treime din numărul total al țării - în Parlamentul European.

De la ultimele alegeri pentru Parlamentul European din 2019, peisajul politic s-a schimbat mult în Bulgaria, susține Petar Bankov, lector la Universitatea din Glasgow, și este „caracterizat de o fragmentare tot mai mare, de marginalizarea stângii și de puterea tot mai mare a partidelor de dreapta, care variază între dreapta liberală și dreapta radicală populistă”.

Extremism modern, populism - scurte definiții

Profesorul Sorin Bocancea de la Univeristatea Petru Andrei din Iași spune că extremismul de astazi nu diferă de cel de la începutul modernității politice sau a vieții contemporane din politica europeană occidentală.

„Extremismul este o cale pe care unele orientări politice o propun pentru rezolvarea imediată unor probleme care nu pot fi rezolvate imediat. Extremismul nu negociază niciodată. Extremismul vine cu o soluție imediată și cu măsuri radicale”, explică Bocancea.

Politogolul Sorin Bocancea, profesor la Universitatea Petru Andrei din Iași, explică cum fundamentul extremismului modern e bazat pe populism.

Rezolvarea urgentă care se bazează pe demonizarea unui personaj politic este de fapt prima cărămidă a extremismului, spune Bocancea, iar în 2024, principalele categorii demonizate sunt cele aparținând minorităților sexuale. În acest context, demonizarea poate apărea inclusiv ca susținere și promovare a tuturor acțiunilor și metodelor care au ca efect suprimarea unor libertăți.

Un exemplu ar fi promovarea ideii de familie tradițională și definirea ei ca o uniune dintre bărbat și femeie.

În anticamera extremismului este populismul - o tehnică de propagandă care se lipește de orice subiect ce poate aduna un public ad-hoc.

„Avem elemente de populism în toate orientările politice. Niciun partid și niciun tip de discurs nu sunt puse la adăpost de populism. Pentru că populismul este tehnica prin care se adună un public și prin care i se spune acestui public că emițătorul mesajului lucrează în interesul acelui public”, explică Bocancea conceptul de populism.

El spune că și partidele democratice adoptă tehnici populiste, dar, spre deosebire de partidele populiste, ele vin cu soluții democratice și reale pentru problemele societale.

„Mișcările populiste sunt de regulă efemere, pentru că apar în perioade de criză preluând anumite teme care sunt reale, dar pentru rezolvarea cărora nu vin cu mecanismul democratic și cu cel al legalității, ci cu bătutul cu pumnul în masă, cu persoane providențiale care susțin că astăzi vor putea lua decizia pentru rezolvarea problemelor. Deci, populismul nu vine cu un program, n-are o ideologie, el parazitează toate ideologiile”, explică politologul.

El spune că populiștii propun măsuri care încalcă legea și mecanismele democratice.

„De exemplu, în România, partidul x - care este populist, vine cu mesaje de genul: «românii ne-au spus nouă» și se erijează în reprezentanți ai tuturor românilor, deși nu sunt și voturile vor arăta altceva. Dar în mesajul pe care ei creează, susțin că reprezintă adevărații români și ei sunt adevărații patrioți”, mai explică Bocancea.

Universitarul concluzionează că partidele populiste vin atât cu mesaje de stânga, cât și de dreapta și nu sunt interesați de vreo doctrină, ci de coagularea unor așa-zise majorități, de fapt, ale unor publicuri.

Alegerile pentru Parlamentul European

Între 6 și 9 iunie, alegătorii din toate cele 27 de state membre ale UE vor merge la urne pentru a alege 720 de membri ai Parlamentului European.

Alegerile au loc o dată la cinci ani, iar fiecărei țări i se alocă un anumit număr de membri ai Parlamentului European (eurodeputați) direct proporțional cu numărul populației sale.

Alegătorii votează pentru candiații partidelor naționale, dar, după alegeri, deputații europeni se organizează în grupuri politice în Parlamentul European care se aliniază cu ideologiile politice ale partidelor lor.

La acest articol au contribuit jurnaliști din redacțiile Europa Liberă din Ungaria și Bulgaria.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.