Odată cu inaugurarea, joi, a porțiunii de 13,5 km de pe autostrada Transilvania, România a ajuns la 1.004 kilometri de autostrăzi și drumuri expres.
Comparația cu Ungaria este aproape de prisos.
Conform celor mai recente date Eurostat disponibile, din 2021, Ungaria avea deja peste 1.800 km de autostrăzi, la o suprafață și o populație de aproximativ două ori mai mici.
Bulgaria nu a ajuns încă la borna de 1.000, avea doar 886 km în 2021. În schimb, are o proporție mai bună a kilometrilor de drumuri rapide raportat la suprafață și populație.
Țări precum Serbia, Croația și Slovenia stau și ele mai bine, după cum reiese din graficul de mai jos.
Sub 30 de kilometri pe an în peste trei decenii de post-comunism
În peste 33 de ani de la Revoluție, România a construit sub 900 de km de drumuri rapide.
Este o medie de aproximativ 27 de kilometri pe an.
Asta în condițiile în care 117 kilometri - 96 km între București și Pitești și 17 km de pe autostrada Soarelui - au fost construiți în comunism.
Media anuală este ceva mai generoasă - aproximativ 40 km/an, dacă ținem cont că primele proiecte de autostrăzi post-comuniste au început abia după anul 2000.
Chiar și așa, „puteam avea în mod realist 2.000 de km, dublu decât cei 1.000 de km din prezent”, spunea recent pentru Europa Liberă administratorul Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea.
„Suntem la aproximativ o treime din cei 3000 km cât ar trebui să avem în țară pentru o rețea rutieră modernă”, atrage atenția Ciurea.
Momentul depășirii bornei de 1.000 de kilometri de drumuri rapide, joi, s-a suprapus cu tragedia de pe șantierul autostrăzii A7, din Moldova, unde patru persoane au murit după un incendiu provocat de o explozie la o magistrală de gaz.
Autostrăzile României, între eșecuri și „cioturi”
„Drumul” autostrăzilor României a fost marcat de studii de fezabilitate neconforme realității din teren, contracte plătite, dar neonorate, și proiecte (mult) întârziate.
Contractul de 2,2 miliarde de dolari semnat în 2003 cu compania americană Bechtel, pentru construcția Autostrăzii Transilvania Brașov - Borș (415 km), e cel mai bun exemplu.
La 20 de ani de la acel moment, ceva mai bine de un sfert din traseul inițial e circulabil, în timp ce o treime din traseu, între Brașov-Târgu Mureș, a dispărut cu totul din proiecte.
În 2013, contractul a fost reziliat, lăsând în urmă doar 52 de kilometri inaugurați.
Între timp s-au inaugurat și alte porțiuni, cu lungimi între 5 km și 20 de km.
Momente cheie în istoria drumurilor rapide din România
- prima autostradă a României: București - Pitești (96 km) - 1972 (prelungită cu 14 km din 2007)
- 17 km Cernavodă -Fetești, pe viitoarea autostradă a Soarelui - 1987
- semnarea contractului cu Bechtel pentru autostrada Transilvania Brașov - Borș (415 km)- 2003
- primii kilometri de autostradă de după '89: București - Drajna Nouă (100 km) pe autostrada Soarelui - 2004
- finalizarea autostrăzii Soarelui (201 km) București - Constanța - 2012
- rezilierea contractului cu Bechtel - 2013 (52 din 415 km dați în circulație până atunci)
- aprobarea Masterplanului General de Transport - 2016 (actualizat în 2021)
- deschiderea Centurii Bacău, prima porțiune din Autostrada Moldovei A7 - 2020
- aprobarea PNRR, cu 428 de kilometri de autostradă incluși, pe A1, A7, A8 și Autostrada Transilvania - 2021
- semnarea contractelor pentru primele tronsoane de drumuri rapide din munți, pe autostrada Sibiu - Pitești: Tigveni - Curtea de Argeș (10 km) - 2021 și Boița - Cornetu (31 km) - 2022
- inaugurarea drumului expres DEx Slatina - Balș (40 km) - de pe DEx Craiova-Pitești - 2022
- depășirea bornei de 1.000 de km de drumuri rapide - joi, 21 septembrie 2023
Alte proiecte au intrat în impas din cauza că autoritățile or firmele contractate pentru studii de fezabilitate (SF) nu au prevăzut soluții optime.
Autostrada Lugoj-Deva are un sector de aproape 9 kilometri lipsă, întrucât între Marginea și Holdea este necesară amenajarea unor tuneluri pentru urși.
Autoritățile de mediu au impus de mai mulți ani această soluție, dar abia în vara acestui an au început efectiv lucrările.
Tot pe Lugoj-Deva finalizarea lotului 4 a fost amânată de un cimitir, care nu apărea în SF, și descoperirea unei familii de castori și a unei peșteri de lilieci.
Reprezentanții Ministerului Transporturilor susțin că în ultimii ani contractele sunt studiate mult mai atent, chiar dacă multe licitații abundă încă în contestații, suspendări și reluări.
Promit că multe proiecte, precum Sibiu-Pitești, Ploiești-Brașov, autostrăzile din Moldova, A 7 Ploiești - Pașcani și A8 Iași - Târgu Mureș vor fi accelerate și România va ajunge la 2.000 de kilometri până în ... 2030.
Ar însemna să avem o media anuală de 100 de kilometri de autostradă, de două ori și ceva mai mult decât am reușit până acum.
„S-au creat toate premisele ca, începând din acest an, minimul de kilometri pe care Compania Națională de Autostrăzi să îi dea în folosinţă să fie de 100 de km pe an, iar la anul, când este un vârf, să ajungă la 150 de km”, declara optimist Sorin Grindeanu, într-o emisiune la Prima News, în ianuarie 2023.
Suntem în septembrie, și până acum am inaugurat 13,5 kilometri din 100. Mai avem trei luni ca România să atingă ținta hazardată a ministrului.