Credință & Politică | Banii transformă Biserica în agent electoral? Cine profită de cine? Ce spune Biserica Ortodoxă Română

Biserica Ortodoxă Română (BOR) a trasat recent, printr-un îndreptar, liniile roșii privind campania electorală pentru personalul clerical: preoții nu pot susține candidați și nu pot candida.

În realitate, granița dintre politică și biserică este subțire. Pare și mai subțire în preajma campaniilor electorale.

Timp de patru ani, înainte de alegeri, politicienii se agață de biserică de câte ori au ocazia: fac poze cu preoții, se filmează la slujbe și pelerinaje. În anii electorali în special, politicienii pompează bani mulți în proiectele Bisericii, cel mai important de acum fiind Catedrala Mântuirii Neamului.

În apropierea alegerilor, unii preoți fac campanie fățișă în lăcașurile de cult și recomandă candidați. Lucrurile se perpetuează de ani de zile, la fel și îndreptarele Bisericii Ortodoxe, care spun că preoții nu trebuie să se implice în politică.

Neculai Zugravu este preot în Târgu Frumos, în județul Iași, și s-a hotărât să candideze la primăria orașului. Are 68 de ani. Ar putea ieși liniștit la pensie. A și depus o cerere, de altfel. Dar procedurile nu fuseseră încheiate când a decis să intre în politică.

Anunțul dlui Zugravu a fost făcut pe 9 martie. Cu câteva zile înainte, pe 29 februarie 2024, Sfântul Sinod al BOR aproba „Îndreptarul privind anul electoral”.

Regula numărul 1: Preotul are obligația de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declarațiile publice, cât şi în activitatea practică față de problemele cu caracter politic. Opțiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret.

Regula numărul 2: Preoții nu pot face politică, nu pot fi membri sau susținători ai unui partid politic, nu pot candida la alegerile parlamentare și locale și nu pot face campanie electorală. Dacă vor să candideze, trebuie să aleagă între biserică și politică.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, pe holul Camerei Deputaților, după ce a participat la o ședință solemnă.

Totuși, preoții au dezlegare la funcții în consiliile locale sau județene, dar nu pot participa la alegeri decât ca independenți.

Regula numărul 3: Sfântul Sinod mai spune clar că partidele politice nu pot folosi în scop electoral persoane, spații, slujbe și însemne bisericești.

Punctul culminant este la finalul comunicatului. Sfântul Sinod al BOR nu recomandă susținerea unui partid, dar are zece recomandări pentru credincioși pe baza cărora să-și aleagă politicienii.

Cele zece recomandări ale Sfântului Sinod al BOR pot fi citite aici.

Politicienii vor imagine bună, Biserica are nevoie de bani

Potrivit legii, cultele religioase sunt autonome față de stat și se autosusțin prin donațiile credincioșilor, dar au și finanțare publică, ceea ce face ca relația dintre Biserică și politic să fie mereu într-o zonă gri.

Finanțările pot veni de la Guvern, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, sau de la consilii locale și județene.

Statul finanțează salariile angajaților cultelor și diferite proiecte de reparație sau construcție, iar cultele religioase au și facilități fiscale.

De exemplu, preoții nu plătesc asigurări de sănătate, potrivit Codului Fiscal, și au și diferite scutiri de impozit.

Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române susține că beneficiile nu sunt atât de multe precum pare.

„Singurele venituri care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea cărților/ obiectelor de cult şi din contribuţii (nu taxe) pentru serviciile religioase, care nu sunt activităţi comerciale. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanţarea, rămân exclusiv în circuitul intern şi sunt reinvestite în întreţinerea lăcaşurilor de cult. De exemplu, plata facturilor pentru utilități, renovări etc”, spune Vasile Bănescu.

Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române

El subliniază că „Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădiri şi terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale”.

Vasile Bănescu adaugă: „Mitul că «Biserica nu plătește impozite» este, ca orice mit, exterior realității. Știrile mincinoase de acest tip ignoră o evidență formulabilă onest astfel: statul (!) nu impozitează Biserica/cultele religioase în legătură strictă cu cele menționate mai sus, nu Biserica se sustrage plății impozitelor. Manipularea prin știrea falsă că Biserica nu ar plăti impozite transferă astfel nedrept asupra Bisericii mandatul exclusiv al statului însuși, în acest caz monopolul acestuia asupra fiscalității.”

Răspunsul integral poate fi consultat aici.

Analistul de politică internă și externă Radu Magdin susține că „mai degrabă politicul se teme de influența publică și politică a Bisericii și caută să-i fie în grații cu astfel de avantaje și finanțări”.

Radu Magdin, analist de politică internă și externă: „Politicienii vor să intre în grațiile Bisericii.”

„Nu este nimic nou în această strategie, politicul o folosește și în legătură cu alte categorii socio-profesionale considerate relevante public - aici intră, de exemplu, și toată dezbaterea despre pensiile speciale”, mai spune Magdin.

Câți bani dă statul bisericilor

Bugetul alocat de Guvern, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, este în 2024 de 90 de milioane de euro (450 de milioane de lei), cu 7% mai mare față de 2023.

Tot anul acesta, cultele pot angaja 1.000 de noi preoți și 1.500 de oameni, personal neclerical.

În an electoral, și fondurile pentru Catedrala Mântuirii Neamului încep să curgă, după ani de pauză.

În acest an, Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1 a donat 2 milioane de euro (10 milioane de lei), iar Consiliul Județean Ilfov - la fel, arată Simona Cârlugea, într-o investigație publicată de Europa Liberă.

Catedrala Mânturii Neamului, în construcție. București, 23 noiembrie 2021.

Patriarhia nu a mai primit atât de mulți bani pentru Catedrală din perioada 2017-2018, când administrația locală era dominată de primari ai Partidului Social Democrat (PSD).

Gabriela Firea, primar general al Capitalei, Robert Negoiță, primarul sectorului 3, și Dan Tudorache, primarul Sectorului 1, au direcționat 22 de milioane de euro în doi ani.

Conduce detașat în topul finanțărilor Primăria Generală a Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea, care a acordat peste 14 milioane de euro (71,5 milioane de lei) pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

Banii de la stat, adică de la toți contribuabilii, înseamnă, în mod eronat, în percepția publică, banii dați de un politician sau altul, aflat vremelnic la conducerea unei instituții. Contribuie din plin mesajul transmis de politicieni, deși fondurile nu sunt din buzunarul lor.

E România cu adevărat un stat laic?

Deși statul și Biserica sunt definite, prin lege, ca entități total separate, lipsește definirea în Constituție a României ca stat laic.

„România nu este un stat «laic», deci laicizant și deifug, ci un stat «neutru» din punct de vedere religios, echidistant față de toate cele 18 culte religioase recunoscute de el (egale în privinţa drepturilor de finanţare din partea statului sau a autorităţilor publice centrale şi locale, cu respectarea principiului proporţionalităţii)”, susține purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu.

Analistul Radu Magdin spune și el că „suntem faptic foarte departe de modelul francez, în care laicitatea este o valoare esențială. Evident, există o distanță semnificativă între ce scrie în Constituție cu privire la separația dintre stat și biserică și ce se întâmplă în realitate.”

Barierele dintre Biserică și politică sunt într-adevăr difuze. Marile partide, mai ales PSD și PNL, se afișează cu preoți sau cu Patriarhul, la slujbe și pelerinaje.

Patriarhul Daniel, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Justiției, Alina Gorghiu, pe atunci președinte al Senatului, la aniversarea Constituției, 27 martie 2023.

În plus, Biserica se exprimă în privința unor chestiuni importante și sensibile care țin de decizia politică: religia în școli, problema avortului, familia tradițională, drepturile minorităților sexuale, vaccinarea.

„În ultimii ani, BOR și-a asumat tot mai mult un rol în spațiul public, pe teme curente. S-a văzut acest lucru și în felul în care au comunicat. Văd o preocupare de a-și transforma încrederea publică în influență, inclusiv la nivel politic. Pentru unii poate părea legitim un astfel de demers, pentru alții problematic. În mod cert, există riscuri reputaționale când Biserica intră atât de puternic în cele lumești”, crede analistul Radu Magdin.

Purtătorul său de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, insistă că Biserica nu se implică în deciziile politice, dar are dreptul să ia poziție în privința unor anumite probleme ale cetății.

Răspunsul integral al BOR cu privire la avort, religie în școli, vaccinare și familia tradiționale poate fi consultat aici.

„Astfel de teme, atunci când sunt puse pe agenda publică, au nevoie de un cadru echilibrat de dezbatere, în care fiecare să aibă oportunitatea să-și spună punctul de vedere. Dacă se instalează percepția că astfel de teme sunt stabilite între politicieni și Biserică fără implicarea cetățeanului și a celor care pot contribui la dezbatere, în mod cert va exista o contra-reacție, o reacție de respingere din partea publicului”, crede Radu Magdin.

În relația dintre Biserică și politic cel mai puternic liant sunt banii și imaginea. Nevoia cultelor este să primească fonduri, interesul politicienilor este să primească „binecuvântare” publică.

Potrivit unui sondaj INSCOP, realizat la comanda news.ro și publicat pe 14 noiembrie 2023, Armata are cel mai ridicat nivel de încredere - 70,4%, iar Biserica este pe locul doi, cu 62,5%. Parlamentul și Guvernul sunt pe ultimele locuri. Clasamentul arată la fel de decenii.

Este de înțeles deci de ce politicienii încearcă să împrumute din credibilitatea pe care o are Biserica în rândul cetățenilor: credincioși din perspectiva Bisericii, electorat din perspectiva politicului.

La schimb, perfect conștientă de puterea sa de a influența opinia publică, Biserica cere de la politic finanțare și facilități fiscale.

Credință gălăgioasă

• Marcel Ciolacu - premierul României

1 martie 2024 - întâlnire cu Episcopul Siluan Șpan.

1 martie 2024 - vizită la Biserica San Salvatore alle Coppelle.

29 februarie 2024 - vizită la Patriarhul Daniel.

7 ianuarie 2024 - vizită la Muntele Athos. A doua în mai puțin de un an. Precedenta fusese pe 23 aprilie 2023.

25 decembrie 2023 - slujba de Crăciun. Premierul a ocupat un loc privilegiat, lângă Patriarh și ceilalți preoți care oficiau slujba, separat de enoriași.

• Nicolae Ciucă, președintele Senatului

1 decembrie 2022 - interviu la România TV: „Mi-e teamă de un singur lucru. Nu e de la mine, e de la părintele Cleopa: să nu mor neîmpărtășit, în rest nu are de ce să ne fie teamă.”

31 octombrie 2023 - promite să construiască o capelă la Senat.

5 august 2023 - primește ordinul eparhia „Crucea Bucovinei”, la Mănăstirea Voroneţ.

30 septembrie 2023 - îl felicită pe Patriarhul Daniel: „Pentru înțelepciunea cu care a condus destinele Bisericii Ortodoxe Române vreme de 16 ani, de la întronizarea din 30 septembrie 2007. Preluarea acestei demnități sobornicești a avut loc la puțin timp de la aderarea României la Uniunea Europeană, într-o perioadă în care în societatea românească aveau loc modernizări și transformări profunde. Sub conducerea sa, Biserica Ortodoxă a reprezentat pentru români un indispensabil reper de tradiție și identitate culturală, cu un rol fundamental în păstrarea și protejarea valorilor și a credințelor noastre.”

• Mircea Geoană, fost președinte PSD

15 aprilie 2023 - mesaj pentru români de Paște de la Biserica Domnița Bălașa.

17 aprilie 2023 - mesaj pentru români de Paște de la Mănăstirea Curtea de Argeș.

• George Simion, președintele AUR

30 noiembrie 2023 - anunță pe Facebook că a primit Crucea Șaguniană de la Mitropolitului Laurențiu al Ardealului.

• Gabriela Firea, fost primar al Capitalei

14 decembrie 2018 - primește chiar în anul în care a alocat fonduri record Patriarhiei o machetă de cristal a Catedralei Mântuirii Neamului.

„Ajutorul pe care ni l-ați dat a fost total: din punct de vedere tehnic, logistic, practic pentru sfințire, dar și pentru zilele de pelerinaj care au urmat, inclusiv pentru hramul Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României”, i-a transmis Patriarhul Gabrielei Firea.

12 decembrie 2019 - Preafericitul Părinte Patriarh Daniel primește titlul de cetățean de onoare al Bucureștiului de la Gabriela Firea.

17 aprilie 2017 - emisiune România TV, cu Gabriela Firea și Florentin Pandele, în biserică.

„Probabil cu excepția USR, toate partidele principale caută activ să aibă o relație foarte bună cu Biserica. Liderii PSD, PNL și AUR fie se prezintă ca fiind oameni foarte credincioși, fie iau poziții publice care sunt foarte similare cu mesajul BOR. Cu atât de multe partide încercând să intre în grațiile Bisericii, nu pare să existe din start un câștigător”, spune analistul Radul Magdin.

Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, este convins însă că electoratul de azi nu poate fi păcălit de încercarea unora dintre politicieni de a se urca pe valul notorietății și credibilității Bisericii.

„Politicianiștii (populiști), nu politicienii sobri, onești și cu adevărat credincioși, se află într-o mare eroare: ei cred că asocierea punctuală, eventual o dată la patru ani, sau în mod festivist pe parcurs, cu imaginea Bisericii care se bucură de o înaltă încredere publică, le-ar putea conferi automat un plus de credibilitate. O eroare care indică și o gravă inadecvare la realitate. Biserica nu este o tribună electorală, iar electoratul român din 2024 este inevitabil diferit de cel de acum 30 sau 20 de ani, adică maturizat democratic, nu credul, simțitor mai bine informat, capabil să discearnă între realitate și teatru, între chip și mască”, spune Bănescu.

El insistă că „Biserica nu are nevoie să fie lingușită electoral sau validată popular. Prestigiul ei intrinsec provine din vrednicia slujitorilor săi și din calitatea vieții creștine a credincioșilor care o compun.”

„La care se adaugă știutele sau neștiutele fapte bune derivate din credință. Încrederea înaltă pe care o inspiră Biserica va spori în context, deloc paradoxal, tocmai prin împlinirea datoriei sale de a-și menține neutralitatea politică, evitând girarea directă, mereu riscantă, a unor persoane care au datoria altui tip de slujire a societății, una doldora de obligații și responsabilități”, adaugă el.

Vasile Bănescu mai spune că implicarea Bisericii în societate este total diferită de implicarea politică, care nu a trebui să existe.

„Binele public este și trebuie să fie sporit inclusiv de Biserică prin prezența și implicarea sa multiplă în societate (mai puțin politic), dar garantarea lui pentru fiecare dintre noi este rațiunea de a fi a statului și prima datorie a reprezentanților săi aleși exact cu acest scop.

Conlucrarea firească dintre Biserică și stat în plan social-filantropic, cultural, patrimonial sau pe parcursul unor crize majore, în care Biserica s-a dovedit un partener social exemplar, conlucrare profund benefică pentru societate, este cu totul altceva decât ispitirea și implicarea politică a Bisericii.”

Campanie electorală în biserică

Lucrurile se întâmplă și invers. Nu doar politicienii se agață de biserică, ci și unii preoți se agață de politicieni. Deși nu au voie să facă deloc campanie electorală, mai ales în lăcașul de cult, unii nu s-au putut abține.

La ultimele alegeri locale, în septembrie 2020, dobrogealive.ro prezenta cazul unui părinte din localitatea Lumina, Constanța, care acceptase ca pe gardul bisericii să fie lipit un afiș electoral cu candidații Pro România.

Acuzat de ziariști că promovează - inclusiv pe Facebook - candidații aceluiași partid, preotul explică:

„Să fie clar, nu promovez un partid, ci un om, în persoana domnului Alexandru Ionescu, în care am încredere că va face ceea ce spune. Mai departe, dacă dumneavoastră doriți să răstălmăciți ceea ce se întâmplă și să deraiați de la adevăr așa cum fac toți jurnaliștii, e treaba dumneavoastră”.

Tot în 2020, în decembrie, la alegerile parlamentare, sălajuliber.ro semnala că „preotul din Buciumi, acuzat de campanie electorală pro-PNL în biserică, și-a recunoscut vina în cadrul anchetei demarate de Episcopia Sălaj”.

Preotul le-ar fi spus subtil credincioșilor să voteze cu Partidul Național Liberal (PNL), deoarece ministrul Transporturilor de la acel moment, Lucian Bode, i-ar fi promis că va schimba geamurile bisericii și că ar acorda, prin Guvernul României, suma de 100.000 lei către Parohia Buciumi.

În 2014, covasnamedia.ro prelua o știre Agerpres potrivit căreia „un preot de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, reclamat că a făcut campanie electorală în favoarea unuia dintre cei doi candidaţi intraţi în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, a fost sancţionat cu avertisment”.

Sesizarea a fost depusă de liderul Partidului Naţional Liberal (PNL) Sfântu Gheorghe, iar în aceasta se menţiona că preotul a îndemnat enoriaşii prezenţi la slujba de duminică să voteze candidatul român şi ortodox, afirmând că celălalt candidat s-ar fi înţeles cu maghiarii să rupă Ardealul de România.”

Și tot în 2014, un preot a fost filmat în timp ce îndemna credincioșii să voteze cu Victor Ponta: „Este în jurul nostru si vicepreședintele Mircea Govor, care și el este ortodox, și el este împreună cu noi și ne îndeamnă să votăm cu cei care sunt ortodocși, cu Victor Ponta, căci el poate să ne unească, să ne ajute să ne ducem viața noastră pe calea desăvârșirii”, spunea părintele într-un clip publicat de Europa Liberă Moldova.

În același an, Cătălina Ștefănescu, de la PSD, a fost huiduită într-o biserică din Paris când a încercat să prezinte realizările Guvernului Ponta. Ea le vorbea oamenilor despre politică în incinta bisericii, în ajunul alegerilor prezidențiale. Văzând iritarea credincioșilor, preotul a încercat să nege politizarea momentului prin faptul că el nu are televizor de ani de zile și a spus că diaspora nu are culoare politică.

Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române spune că astfel de episoade sunt doar excepții de la regula clară a Sfântului Sinod și că trebuie taxate.

„Acești clerici, nu doar preoți, excepții stridente ajunse în presă, au încălcat sau încalcă hotărâri limpezi ale Sfântului Sinod. Aceste persoane care cedează ispitei politicianismului populist de orice culoare, crezând naiv în bunele intenții ale acestuia sau pur și simplu incapabili să-și reprime în public preferințele politice personale, ignoră sau sfidează, din păcate, nu doar decizii instituționale, ci și Evanghelia, amestecând sacrileg ceea ce Hristos Însuși a separat: «cele ale lui Dumnezeu» și «cele ale Cezarului”» (religiosul pur și politicul impur). Transformarea Bisericii lui Hristos în «agent electoral», instrumentalizarea sa politică este realmente un sacrilegiu, oriunde se întâmplă.

Biserica, prin forurile sale conducătoare, are datoria să-și protejeze propriul mesaj public de subminări externe sau interne și să sancționeze încălcarea ordinii sale.”

Radu Magdin nu crede că implicarea preoților în campanie poate influența semnificativ rezultatul alegerilor.

„Impactul cel mai mare este în alegerile locale, pentru că preoții sunt o parte importantă a comunității. În plus, succesul unor astfel de strategii se vede mai ales în mediul rural. Întrebarea este dacă, atunci când se trage linie, un anumit partid este avantajat. Senzația mea este că fiecare partid încearcă să-și creeze purtători de mesaj în rândul preoților, ceea ce, la nivel național, ar putea crea mai degrabă un echilibru în ceea ce privește impactul.”

Cazul unui preot care s-a hotărât să candideze la primărie

Revenim la povestea lui Neculai Zugravu din orașul ieșean Târgu Frumos. Săptămâna trecută, preotul a anunțat că vrea să devină primar.

Vestea candidaturii lui a circulat repede în zonă, iar omul se simte neînțeles și criticat degeaba. De ce a ales politica în fața bisericii, după o viață de preoție?

„Eu ceea ce am făcut îmi asum. Eu de 35 de ani am slujit pentru obștea din Târgu Frumos sufletește, duhovnicește și mi se cam rupe inima când îi văd atât de necăjiți. Că-n ultimii 14 ani nu a putut să vină niciun investitor în Târgu Frumos.”

Știe precis ce ar vrea să facă pentru comunitate.

„Orașul moare, moare cu-ncetul. Întâi și întâi, vreau să rog statul să primească investitori, să fac un loc de muncă. E un oraș mort, nu are un loc de muncă, plânge lumea pe străzi. Să mă ocup de copii. Beau, fumează, se droghează. Nu interesează pe nimeni. Sunt trei săli de sport în oraș. De ce primăria nu ia atitudine, că sunt copii cu talent?! Să facă o echipă de fotbal, de handbal, de atletism.

Intru în garsonieră la o bătrână. «Doamnă, dar e frig la dumneavoastră.» «Păi, n-am aprins centrala de doi ani, părinte, că am 1000 de lei pensie. Mâncare, medicamente, apă, lumină. Nu mai aprind centrala, că știți ce facturi îmi vin?!» Oameni care au muncit 25 de ani la fabrică.”

Preotul Neculai Zugravu din Târgu Frumos a decis să candideze la primărie.

Bărbatul spune că nu banii îl mână în lupta electorală: „Am fermă de vaci, am fermă de oi, nu sunt un ciolănar să mă duc acolo să fac parai. Puteam să ies la pensie și să plec într-o croazieră de șase luni, că am cu ce.”

Neculai Zugravu crede că Biserica ar trebui să fie prezentă în viața politică.

„Am încălcat o înțelegere între Sfântul Sinod și politic ca să steie preoții cu nasul în țărână, nu cumva să deschidă ochii la oameni, să-i țină în prostie acolo, să-i lase să steie în noroi. Interesele bisericii în fața statului cine le apără?! Protestanții și neoprotestanții au reprezentant în Parlament, catolicii și greco-catolicii au. Noi nu avem voie. ”

Dă exemple din istorie care îi susțin punctul de vedere.

„În perioada interbelică, Patriarhia Română avea două locuri în Parlament de drept. Atunci se putea, acum nu. În timpul Partidului Comunist Român, Mitropolitul de Iași era membru al Marii Adunări Naționale. Atunci se putea, acum nu. Miron Cristea a fost mitropolit și a fost prim-ministru.”

În plus, mai spune el pentru Europa Liberă, și afișarea preoților cu înalții demnitari tot politică e. Doar că Sfântul Sinod nu o interzice.

„O venit Ciolacu sâmbăta trecută și o luat cina cu Mitropolitul Moldovei. Sâmbăta trecută o fost în Iași, că au fost alegeri la PSD Iași. Și la 15:30 o luat cina cu Înaltpreasfințitul. El nu face politică?!”

Surse apropiate premierului au confirmat întâlnirea acestuia cu Mitropolitul Moldovei, Înaltpreasfințitul Teofan. La discuții au participat și liderii PNL: președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, și primarul Iașiului, Mihai Chirica, mai spun sursele social-democrate.

Neculai Zugravu susține că 60 de preoți i-au trimis mesaje.

„Bravo, Neculai, dă-i înainte că am stat destul ca sclavii până acum! Eu ajung primar, să știți!”, conchide preotul.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Iaşilor a trimis Europei Libere un punct de vedere:

„Având în vedere că și-a anunțat candidatura pentru funcția de primar al orașului Târgu Frumos, preotul Neculai Zugravu va fi suspendat din misiunea clericală.

În conformitate cu deciziile Sfântului Sinod referitoare la atitudinea Bisericii Ortodoxe Române față de viața politică și campaniile electorale, dacă preotul Neculai Zugravu își menține decizia de a candida la funcția de primar, alegând cariera politică, atunci cazul său va fi judecat în Consistoriul Eparhial.

Precizăm că, înainte de acest anunț, preotul Neculai Zugravu a înaintat o cerere de pensionare pentru limita de vârstă, din funcţia de paroh al Parohiei Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos, Protopopiatul Paşcani”, se arată în comunicat.

În concluzie, cine câștigă și cine pierde din relația bisericii cu politicul?

„În general, Biserica trebuie să fie mult mai atentă cum își gestionează relația cu politicul. O anumită distanță este sănătoasă. Punerea la punct a unor prelați și preoți al căror mesaj pare venit dinspre Rusia mi se pare la fel de importantă. Nu politicienii sunt cei care au de pierdut dintr-o relație mai strânsă și mai vizibilă cu Biserica”, crede Radu Magdin.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.