Beretta vine la Plopeni, să producă arme de asalt. Ce se întâmplă cu arma de la Cugir?

Uzina Mecanică Plopeni, care este o filială a Companiei Naționale Romarm, va fi platforma unde producătorul italian Beretta va construi arme de asalt, în cadrul unei companii la care statul român va avea o participație de 80%, iar italienii de 20%.

Pentru început, doar 15% din componentele acestei arme vor fi produse în România, urmând ca arma să fie produsă în România pe măsură ce capacitatea fabricii va crește, a explicat ministrul Economiei, Niculae Bădălău, la semnarea memorandumului cu firma italiană. Pentru fabrica de la Plopeni, unde mai lucrează 300 de oameni, investiția Beretta va însemna încă 150 de locuri de muncă.

„Este un moment important, un proiect strategic, acest protocol între Beretta şi uzina Plopeni. Vom putea produce la Plopeni o armă modernă, de ultimă generaţie. Vom fabrica un produs românesc, chiar dacă este sub numele Beretta. Urmează ca în perioada imediat următoare să fie înfiinţată compania mixtă, iar, cel târziu peste şase luni, să înceapă producţia”, a spus Bădălău, conform Agerpres.

Bădălău a mai explicat că, în perioada următoare, statul va semna cu Beretta și un contract de offset, pentru modernizări ale Uzinei de la Plopeni, în valoare de 6,5 milioane de euro. De asemenea, la fiecare armă Beretta produsă la Plopeni ar urma să fie oferit și un pistol de 9 mm, a mai spus Bădălău.

„Începerea lucrărilor va fi graduală, iar Beretta va ajuta Romarm să fabrice componentele. Între timp, îi va ajuta să finalizeze armele. Pentru noi este important ca proiect pe termen mediu şi lung, aşa că e important să stabilim un proiect cu o ţară cum este România”, a declarat Franco Gussalli Beretta, preşedintele companiei italiene.

„Noi avem nevoie de clienţi şi Romarm are nevoie de un partener”, a mai spus șeful Beretta.

La Cugir, România dezvoltă de câțiva ani o armă similară

Încă din 2017, la uzina de armament de la Cugir, Romarm dezvoltă o armă similară cu ce va produce Beretta la Plopeni: o pușcă de asalt, calibrul 5,56 mm, care respectă standardele moderne ale NATO.

Cu toate acestea, arma de la Cugir nu este gata nici în ziua de azi, pentru că nu a trecut încă testele impuse de Armată și nu a fost omologată pentru vânzare.

Armata ar fi impus un standard mai ridicat pentru țeava armei respective, care să reziste la cel puțin 15.000 de focuri, cerință care ar fi peste standardele internaționale de 10-12.000 de focuri, au explicat surse oficiale din Romarm, pentru Europa Liberă.

Dezvoltarea armei de la Cugir va merge în paralel cu cea de la Plopeni, pentru că Romarm are clienți internaționali interesați de ea, mai spun reprezentanții Romarm.

Armata spune pas la ambele arme de asalt

Armata a testat mai multe arme de asalt, atât pe cea de la Cugir, cât și pe cea Beretta, care va fi produsă la Plopeni și care ar urma să fie modelul ARX 160.

Cu toate acestea, Armata nu se grăbește să facă angajamente de achiziție pentru niciuna dintre cele două arme.

„Pentru acest an, nu avem un buget pentru cumpărarea şi înlocuirea armamentului de asalt, dar pentru noi este foarte important să avem transfer tehnologic şi producţie în România, iar această societate este un competitor care poate participa la licitaţii”, a declarat luni ministrul Apărării, Gabriel Leş.

Una dintre cele mai mari nemulțumiri la nivelul industriei de armament din România este că Armata face comenzi infime din producția internă, concentrându-se deocamdată, cu bugetul consistent de 2% din PIB, doar pe programe majore de înzestrare, în timp ce dotări de bază precum armamentul de mână sau mentenanța tancurilor au de suferit.

„MApN are impresia că noi producem mai scump decât afară. Diferența de preț nu este foarte mare. Dar ar trebui să înțeleagă că dacă ar lua din producția internă, peste 40% din prețul produsului revine în bugetul național. Dacă faci un calcul, prețul produsului e mai mic decât cel importat. Trebuie să ajungem la capacități de dare la intern a materialelor noastre ca și în alte state UE-NATO. Polonia absoarbe 70% din industria de apărare proprie, Cehia undeva la 60%, Ungaria la fel. Franța absoarbe 100%. E o diferență fantastic de mare”, a declarat directorul Romarm, Claudiu Cucu, pentru Europa Liberă.