Bună dimineața, dragi prieteni,
Presa occidentală acordă spații ample discursului președintelui Biden la un an de la asaltul fără precedent asupra clădirii Congresului SUA. Kazahstanul și înregistrări surpriză în Marea Britanie, sunt alte subiecte recurente.
Iată știrile principale ale dimineții:
- Președintele Biden a vorbit pentru prima dată deschis despre rolul fostului președinte în „insurecția armată” menită să răstoarne rezultatul alegerilor.
- Soldații ruși în Kazahstan; manifestanții numiți „teroriști” au fost dispersați cu gloanțe. Numărul victimelor este în creștere.
- Un mecanism toxic legat de finanțarea partidelor, dezvăluit de Europa Liberă, afectează și bugetul de stat, și independența presei.
Joe Biden: Capitoliul nu a fost atacat nici în vremea Războiului Civil
Îndelung cumpănit, discursul președintelui american la un an de la atacurile de la Capitoliu a ținut 24 de minute și a transmis mesaje clare în cuvinte simple și puternice:
„Democrația a fost pur și simplu atacată. Voința poporului s-a aflat sub asalt. Constituția s-a confruntat cu cel mai grav atac posibil” sau „Pentru prima dată în istoria noastră, un președinte care a pierdut alegerile a încercat să împiedice transferul pașnic al puterii prin atacarea Capitoliului de către o mulțime violentă”, sunt două paragrafe cheie din discursul tradus integral aici.
„Acesta nu a fost un grup de turiști. Aceasta a fost o insurecție armată. (...) Ei nu voiau să confirme alegeri libere și corecte, ci voiau să răstoarne rezultatul alegerilor libere și corecte”, accentuează Europa Liberă.
„Cei care au luat cu asalt Capitoliul și cei care au instigat la acest incident, au ținut un cuțit la gândul Americii și al democrației americane”, scoate în evidență titlul ales de BBC, de exemplu.
Și după cum remarcă Washington Post care a obținut informații detaliate despre cum a fost luată decizia, președintele Biden a vorbit pentru prima dată deschis despre implicarea directă a fostului președinte Donald Trump în instrumentarea atacului de la 6 ianuarie 2021 asupra celei mai puternice democrații a lumii.
Președintele Biden ținându-și discursul la comemorarea unui an de la asaltul asupra Capitoliului în Rotonda cu statui a Congresului. Înconjurat de chipurile părinților fondatori ai Statelor Unite, Joe Biden, l-a învinovățit pentru prima dată direct pe fostul președinte Trump de cel mai mare atac asupra Constituției înregistrat vreodată.
„Acesta este adevărul: fostul președinte al Statelor Unite ale Americii a creat și a răspândit o rețea de minciuni despre alegerile din 2020. A făcut asta pentru că prețuiește mai mult puterea decât principiul, mai mult interesele proprii decât interesele Americii și pentru că orgoliul său rănit contează mai mult pentru el decât democrația și Constituția noastră”.
The Guardian scrie că președintele Biden a făcut cea mai clară disecție „a marii minciuni” și cel mai răspicat denunț contra predecesorului său, Donald Trump. Analiza Europei Libere punctează cele trei minciuni enumerate de Joe Biden.
Comentatorii remarcă și că Joe Biden a reușit performanța de a-i defini responsabilitatea lui Donald Trump fără a-i menționa numele, în încercarea de a arăta că acuzațiile sale nu sunt atacuri la persoană sau contra adversarilor politici, ci țin de protejarea instituțiilor.
Se pare însă că referirea la „fostul președinte” a fost o distincție prea subtilă ca să îi convingă pe republicani să ia parte la comemorarea de ieri. Numai doi au fost prezenți, diviziunea e accentuată, după cum punctează New York Times. În timp ce WP notează că fostul vice-președinte republican, Dick Cheney, a fost salutat entuziast de democrați.
Vicepreședinta Kamala Harris, la comemorarea din Sala Statuilor a Congresului. Pe 6 ianuarie 2021, acest spațiu a fost invadat de protestatari violenți care încercau să răstoarne rezultatul alegerilor din noiembrie 2020.
Alte articole anunță că exact la 6 ianuarie 2020, vicepreședinta Kamala Harris a fost evacuată din sediul democrat fiind ținta unui atac cu bombă. O altă bombă artizanală a fost descoperită la timp la sediul republicanilor.
Atentatorii sunt încă liberi și nu e sigur dacă ei au vrut astfel să abată atenția forțelor de ordine de la Capitoliu sau pentru că nu știau exact unde se va afla Kamala Harris, la sediu sau în Congres.
Trupele ruse au ajuns în Kazahstan; forțele de represiune au tras din plin
Europa Liberă tratează detaliat și în profunzime criza din Kazahstan. Ultimele evoluții sunt absolut îngrijorătoare politic și strategic, dar și umanitar. Președintele Kazahstanului, Kasâm Jomart Tokaev, îi numește pe manifestanți teroriști și susține fără dovezi că ar fi fost pregătiți în străinătate.
Un mesaj similar a transmis și Ministerul de Externe rus. Manifestanții și simpatizanții lor spun, dimpotrivă, că protestele sunt cauzate de corupție și sărăcie.
Trupele ruse „de menținere a păcii”, la sosire pe un aeroport din Kazahstan. Autoritățile au cerut intervenția trupelor din Organizația Tratatului pentru Securitate colectivă, dominată de Moscova.
Potrivit relatărilor de la fața locului, unde se află și jurnaliști occidentali, Piața Republicii din cel mai mare oraș al țării, Almatî, a fost scena confruntărilor sângeroase dintre protestatari și forțele de represiune.
Poliția din Almatî a declarat că a ucis zeci de manifestanți în noaptea de miercuri spre joi, că cel puțin 18 membri ai forțelor de securitate au murit și că doi dintre ei ar fi fost decapitați.
Forțele rusești trimise în Kazahstan, la cererea președintelui țării, sub umbrela Organizației Tratatului de Securitate dominată de Moscova, numără 2500 de soldați și ofițeri.
Uniunea Europeană a făcut un apel la încetarea violențelor și, de asemenea, la respectarea integrității teritoriale a Kazahstanului. La Moscova au apărut apeluri politice pentru alipirea acestui imens bazin de petrol și furnizor de uraniu, la Rusia.
Finanțarea partidelor, opacă și înșelătoare pentru audiență
Europa Liberă continuă seria dezvăluirilor legate de banii publici folosiți în mod lipsit de transparență de partidele politice.
Sumele, mărite substanțial în ultimul an, în ciuda pandemiei și problemelor bugetare, nu sunt prezentate defalcat și, cum merg în mare măsură spre publicațiile online, acestea aleg frecvent să nu precizeze care sunt articolele plătite de partide.
Un cerc vicios face ca sumele cheltuite pe spezele contribuabililor să crească de la an la an. Cum pușculița se umple generos an după an, mass-media cere mai mulți bani pentru promovarea formațiunilor politice, iar partidele revin și își realimentează anual conturile, explică colegul meu Cristian Andrei, după documentare și numeroase interviuri.
În altă ordine de idei, presa românească detaliază restricțiile anti-Covid, pe bună dreptate, de vreme ce suntem în mijlocul unui nou val. Măștile textile aduc amenzi sau boală. Folosiți-le pe cele medicale.
Alte subiecte:
- Imagini video din 2020 ale unui incident din Atlatic între un vas de război britanic și un submarin rusesc au fost difuzate în UK. Times scrie că Marina MS se temea că submarinul urmărea să controleze cabluri esențiale în comunicațile transatlantice.
- Toată „planeta” mediatică se ocupă de carantinarea tenismenului sârb Djokovic la Melbourne după ce i-a fost retrasă viza pe fondul controverselor că nu este vaccinat, urmând să fie deportat. Noi am comparat exigența australiană cu regulile sanitare din mediul sportiv din România.
Nu uitați că ne puteți scrie pe treiminute@rferl.org inclusiv pentru idei de articole și investigații.
Toate cele bune,
Elena