În raportul publicat joi, 17 septembrie, cele trei asociații efectuează o analiză a activității în Primăria Generală și în Consiliul General al Municipiului București pe baza cifrelor și datelor obținute din surse publice și din documentele celor două instituții.
Pe lângă raport, ActiveWatch, CeRe și OPTAR au centralizat pentru publicul larg toate proiectele de Hotărâri din Consiliul General din ultimii patru ani. Fișierul poate fi descărcat AICI.
Conform profilului celor trei asociații, indicatorii monitorizați pentru analiză sunt:
- Transparența decizională
- Participarea cetățenilor la procesul decizional
- Proiectele sociale
- Proiectele de mobilitate urbană
Într-o notă generală, autorii raportului afirmă că „planul de guvernare locală promovat în campania electorală din 2016 de PSD a rămas la stadiul de promisiune într-o proporție covârșitoare.”
Asociațiile apreciază că, pe cei patru indicatori, nu au fost înregistrate „progrese notabile” care să amelioreze calitatea vieții bucureștenilor.
În plus, „au fost abandonate și proiectele cuprinse în strategii locale importante, precum Planul de Mobilitate Urbană Durabilă sau Strategia de Reducere a Sărăciei și Incluziune socială.”
Pentru că mandatul tuturor aleșilor locali a fost prelungit din cauza pandemiei COVID-19, „constatăm o încercare electoralistă de a recupera timpul pierdut, prin inaugurări succesive ale unor proiecte care anterior au stagnat constant”, precizează raportul citat.
O atenție deosebită este acordată și Agendei Primarului General, respectiv modului în care numeroase proiecte au fost introduse pe ordinea de zi suplimentară fără consultare și fără argumentație.
În ultimul an de mandat, 52 de proiecte s-au regăsit pe ordinea suplimentară, iar de-a lungul mandatului primarul general Gabriela Firea a refuzat să explice urgența care ar sta la baza suprimării dezbaterilor.
Un fragment dintr-o stenogramă a unei ședințe de consiliu este grăitor în acest sens.
Transparență în proporție de 3,14%
De-a lungul a mai bine de patru ani, doar 3,14% din proiectele de Hotărâri ale CGMB cu caracter normativ au fost supuse dezbaterii publice (fără a include aici proiecte de PUZ sau PUD), afirmă raportul.
„Raportat la volumul uriaș de acte normative, ponderea proiectelor supuse dezbaterii publice se încadrează în marja de eroare, dând măsura unei administrații arogante, care a ignorat mecanismele participării publice și prevederile legislative din zona transparenței decizionale”, scriu autorii.
La același capitol este menționat și bugetul local. Acesta a fost modificat „prin rectificări bugetare adoptate aproape lunar”, și, uneori, rectificările au fost introduse pe ordinea suplimentară de zi a ședințelor, „astfel că reprezentanții mass-media și cetățenii au aflat uneori despre conținutul acestor modificări numai după ce acestea au fost votate în Consiliu”.
Reprezentantul PSD în Consiliul General, Marius Pavel, ia apărarea acestei practici și susține pentru Europa liberă că toate acestea „ sunt absolut banale, normale și necesare pentru exercitarea cu profesionalism a oricărei autorități publice locale”.
Holdingul Municipal - constelația de companii din subordinea Primăriei - nu publică execuția sa bugetară, deși banii publici la dispoziție vin direct din bugetul Capitalei.
„Mai mult, este neclar cum proiecte care nu au fost votate în Consiliul General ajung să fie implementate de aceste companii”, scriu autorii raportului.
De partea cealaltă, Pavel afirmă că „această administrație a transparentizat toate proiectele, tot ce este legal și necesar să fie în dezbatere publică”.
Participarea publică - câștigată în instanță și nepusă în practică
În cei patru ani de mandat sub conducerea Gabrielei Firea, regulile pentru participarea cetățenilor la ședințele de consiliu au fost modificate, ceea ce a dus la situații în care oamenii au fost împiedicați să ajungă în sala de ședință.
Deși modificările au fost contestate în instanță, iar justiția a decis în favoarea cetățenilor de mai bine de un an, „nici azi acest articol nu a fost modificat și transpus în conformitate cu decizia instanței de judecată”, precizează documentul citat.
„N-am auzit un cetățean care să spună nu am fost primit în Primărie”, susține Marius Pavel, consilier general PSD și președinte al Consiliului.
Reducerea sărăciei cu „90% până în 2021”
Raportul celor trei asociații afirmă că proiectele sociale au fost „superficiale” și marginale pe agenda administrației Bucureștiului.
„Strategia pentru combaterea sărăciei s-a dovedit a fi un document pur formal, a cărei implementare nu pare să fie monitorizată de nimeni”, scriu autorii.
Documentul acuză că „stimulentele și voucherele acordate în baza unor argumente sociale vizează, în fapt, de cele mai multe ori, categorii mult mai mari decât comunitatea persoanelor vulnerabile.”
În ceea ce privește locuințele sociale, „tema (…) a fost complet abandonată de actuala majoritate a Consiliului General și de primarul general.”
„Cu puțin timp înainte de alegerile locale, primarul general a anunțat că intenționează să aloce primele locuințe sociale în această toamnă în clădiri care, de fapt, nu vor fi gata la momentul alocării”, arată raportul.
Consilierul general de la PSD, Radu Tuțu,susține însă, într-o declarație pentru Europa liberă, că ”față de alte zone, bucureștenii o duc un pic mai bine. (…) După ce nu am identificat locuințe în proprietatea Primăriei și a CGMB am ajuns la concluzia că cel mai eficient e să le construim noi”.
Pista de biciclete, vopsită deși a închis-o poliția
„Nu au existat proiecte ample care să descurajeze deplasările individuale motorizate sau care să încurajeze transportul alternativ”, subliniază asociațiile ActiveWatch, CeRe și OPTAR.
Ele consideră că „proiecte precum voucherul pentru combustibili sau modificarea rețelei prioritare cu piste pentru biciclete stabilită în PMUD sunt parte dintre erorile fundamentale ale actualei conduceri a PMB”.
„Lipsa de coerență și viziune în planificare s-a materializat în luna august 2020, când Primăria a decis să refacă marcajele unei piste pentru biciclete care a fost închisă de poliția rutieră de mai mulți ani deoarece era periculoasă pentru toți utilizatorii și pentru pietoni”, se arată în raport
Pista respectivă trece exact prin fața Primăriei Capitalei.
Consilierul PSD Radu Tuțu justifică erorile semnalate de raportul celor trei ONG-uri, spunând că la final de mandat ”plec cu sufletul curat. Am făcut cât am putut noi și am tras de bugetul Primăriei încât să acoperim o plajă cât mai largă de nevoi ale bucureștenilor”, mai spune Radu Tuțu.
Notă: Consilierul general Marius Pavel și-a manifestat disponibilitatea pentru o discuție cu Europa Liberă despre datele exacte din raportul citat după ce va avea ocazia să îl parcurgă în detaliu. Acest articol va fi actualizat după acel interviu.