Linkuri accesibilitate

Viața din Constanța începe să devină a orașului, nu a cluburilor din Mamaia


Cazinoul din Constanța
Cazinoul din Constanța

Alegerile locale vor oferi constănțenilor posibilitatea de a se rupe definitiv de moștenirea lui Radu Mazăre și să transforme municipiul într-unul care să respecte cerințele unui oraș de la frontiera UE către Rusia și Orient.

Cei trei principali candidați la Primăria Constanței sunt Decebal Făgădău (PSD), Vergil Chițac (independent, susținut PNL) și Stelian Ion (USR).

Pentru candidații PSD și PNL nu este prima dată când se întâlnesc în lupta electorală. În 2016, Făgădău, care a preluat primăria după Radu Mazăre, a câștigat cu aproape 42%, la aproape 8 puncte procentuale de liberalul clasat al doilea

Din 1990, PNL nu a reușit niciodată să câștige alegerile locale la Constanța, dar PNL îi oferă lui Chițac, actual senator, încă o șansă în această cursă.

Stelian Ion este deputat. Conform unui sondaj, Ion pleacă din poziția a treia, în timp ce PSD și PNL sunt aproape la egalitate. USR-PLUS și PNL nu au reușit să formeze o alianță la Constanța după modelul celei de la București.

După sectorul 1 din București, Constanța este orașul cu cei mai mulți candidați la funcția de primar - 17 în total.

„În Constanța, lumea e dezamăgită că PNL și USR nu au mers împreună, mai ales că există atât de mulți candidați care pot rupe voturi de la dreapta”, explică pentru Europa Liberă Cristian Andrei Leonte, redactor-șef la Info Sud-Est.

„După ce Stelian Ion și Vergil Chițac nu s-au înțeles, sondajele arată că Decebal Făgădău este favoritul”, spune Leonte adăugând că „ Radu Mazăre, la cinci ani de la arestare, rămâne o temă de campanie. Toți caută legături ale contracandidaților cu Radu Mazăre și toți caută să se distanțeze de acea epocă”.

„Ce e clar însă din sondaje, indiferent de cine va fi primar, PSD-ul nu va mai controla Consiliul Local cum a făcut-o până acum”, afirmă jurnalistul.

Viața orașului

„Constanța are probleme urbanistice speciale, pentru că este limita estică a Uniunii Europene. Trebuie avute în vedere inclusiv aspecte precum securitatea, portul Constanța și altele. Politica urbană trebuie să răspundă unui oraș de graniță către Est, către Orient sau chiar Rusia”, explică la Europa Liberă Alexandru Bălan, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților, filiala Dobrogea.

Rugat să privească în urmă la dezvoltarea orașului în ultimii cinci ani, arhitectul afirmă: „Constanța este un oraș civilizat, de mileniul al treilea, la capitolul bulevarde”.

Bălan enumeră lucrări precum cele la bulevardul Tomis, segmentele de la Ion Rațiu la bulevardul Mamaia și, mai înapoi până la bulevardul Ferdinand.

„Au apărut piste de biciclete, s-au amenajat trotuarele, nu se mai parchează pe trotuare, s-au înmulțit și trotinetele și bicicletele. Toate acestea sunt rezultatul unui proiect fundamentat de mobilitate urbană”, subliniază arhitectul.

„Ce lipsește însă sunt parcările publice și copacii noi, pentru că lucrări de plantare nu au fost efectuate”, mai spune acesta.

Spațiile verzi se regăsesc, de altfel, în prioritățile constănțenilor pentru viitorul primar. „Media în Constanța este de 10 mp pe cap de locuitor, ar trebui să fie de minimum 25. Retrocedările lui Radu Mazăre au decimat spațiile verzi din Constanța”, subliniază Cristian Andrei Leonte.

Planul Urbanistic General al municipiului Constanța e învechit, a fost realizat înainte de anul 2000 de o echipă de la București, de la Universitate, care a lucrat în mai multe orașe mari ale României „cu greșeli mari și utopii”.

Bălan explică faptul că „planurile de urbanism ale Primăriei sunt, totuși, improprii. Ar trebui ca toate elementele de Plan Urbanistic Zonal sau Plan Urbanistic de Detaliu să fie realizate prin concurs. Practic, ar trebui să câștige cea mai bună soluție arhitecturală și urbanistică și abia apoi să fie licitație pentru constructori pe ideea respectivă”.

„Așa s-ar asigura independența lucrărilor și executării, dar mai ales libertatea de idei și soluții”, mai spune arhitectul. „Din ce cunosc, ar urma licitații pentru transportul public, inclusiv achiziția de vehicule electrice, elaborarea unui regulament unitar pentru dezvoltarea bulevardelor, așa încât toate să aibă același concept și dezvoltarea zonelor pietonale”.

„Pare un oraș dezvoltat…”

Între problemele orașului, Bălan enumeră domeniul cultural. Constanța, un oraș cu aproape 300.000 de locuitori, nu are un teatru dedicat, filarmonica s-a închis, „în general la proiecte culturale stăm foarte prost”.

La fel și la plaje, care au fost mărite de Apele Române, dar „în afară de beach-baruri nu există nici toalete, nici parcări”.

Nici la patrimoniul istoric lucrurile nu stau mai bine. „Deși Piața Ovidiu a fost restaurată cu fonduri europene, mai sunt sute de clădiri de patrimoniu, care au nevoie de renovare”, afirmă Leonte.

„Lucrurile în Constanța se încheagă, viața începe să devină cea a orașului, și nu cea a cluburilor din Mamaia”, conchide Alexandru Bălan.

Însă pe partea de dezvoltare mai este mult de făcut. Constanța suferă de un exod al tinerilor din cauza locurilor de muncă. „Pare un oraș dezvoltat, dar oferta pe piața muncii e mică”, subliniază redactorul-șef al Info Sud-Est.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG